7,490 matches
-
aparent inofensiv, abandonat într-un colț al apartamentului. Am luat șevaletul, l-am izbit de podea, de pat, de șifoniere, de pereți, până când am reușit să-l distrug. Am avut o satisfacție fără egal. Tiranul stătea la picioarele mele; sfărâmat, risipit în bucăți, fără viață. Era un nimeni; puterea sa diabolică nu mai exista. Pur și simplu l-a luat camerista pe făraș, ca pe un gunoi oarecare, l-a aruncat fără niciun fel de onoruri, laolaltă cu alte mizerii. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
savureze și mai mult victoria, Nineta a spus pe nerăsuflate: "Doamne, Doamne, Doamne, Doamne! Îți cere omul ajutorul, vrea să-i ridici o piatră de pe suflet, trudești, gândești pentru că asta este cea mai mare trudă a omului citești, te informezi, risipești timp pentru asta, și el, când îi spui verde în față adevărul științific, îți trântește ușa în nas. Era de așteptat pentru mine ca într-o bună zi să se întâmple una ca asta, pentru că Donna, cu doi de n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sunt bărbați în devenire și prea multă atenție i-ar umili. Au existat, fără îndoială, părinți și diriginți care i-au sugerat să nu mai consume atâta energie, căci o viață are omul și nu se cade să ți-o risipești cotidian cu proiecte de salvare a ființelor minore de genul feminin. Dar proful nostru nimic: nu pregeta să se dedice, în fiecare oră, amintitei misiuni de salvare. Dar eu, cel mai mult, îl apreciam ca știrist. M-am convins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să merg trei kilometri, în urma mortului, prin previzibilul noroi de poveste, că trebuie să mărturisesc din nou faptul că nu prea înțeleg logica acelui ceremonial complicat de înmormântare cu punți nesfârșite, cu praznic, cu bocete ipocrite ceremonial pentru care unii risipesc o mare parte din bruma lor de avere... Știu, știu, știu, nu sări la beregata mea. Îmi vei vorbi despre tradiție, despre credință, despre rădăcini și neam... Poate tocmai aici este o parte a dramei mele. M-am dezrădăcinat. Firescul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fața încadrată de un păr ca de smoală. A! suspină Amanda, apucându-1 de gât cu brațele. E O.K.... Vrei să vii la mine? Se înțeleseseră din priviri. Ceva lui nu-i mirosea a bine, dar orice suspiciune i se risipi când, ajunși acasă la el, o privi la lumină artificială. După ce sună la poliție să anunțe uciderea lui Dănuț, îi înmână un pahar de cacao fierbinte și luă loc lângă pe canapeaua din holul său. Te simți bine? Da. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
desface nasturii de la bluză. Intrăm? Îhm. Poate că ar fi încercat oricum ceva, dacă aș fi refuzat, când am fi intrat în casă. Și eu m-aș fi răzgândit. Și dacă am îndoieli, mă ia pe sus și mi le risipește. Nu-mi lasă timp. Totul e natural, e un secret, e o evadare, nu există nici o obligație nimic nu e obligatoriu. E incitant, pasional o pasiune constantă care, de aceea, nu poate să dispară. Și în camera luminată de focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
la o firmă de construcții. Munca era grea. Lucra de dimineață până seara, dar lucra că nu avea încotro. Cu timpul, a uitat și de iubita lui. Și-a adunat bănuț cu bănuț. Nu-i mai dădea mâna să-i risipească că nu mai era mamă-sa căreia să-i ceară. Când și-a adunat o sumă frumușică, a plecat cu contract, la muncă, mai întâi în Italia, apoi în Spania. A muncit câțiva ani, câștigând bine, s-a întors în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
icoane le-au strecurat atâta pace în suflet, încât la ieșire s-au simțit mai buni, mai împăcați cu ei înșiși. O bucată de vreme au mers ținându-se de mână fără săși vorbească ca și când n-ar fi vrut să risipească nimic din starea sufletească primită-n biserică. Cel mai impresionat a fost Matei care nu cunoscuse asemenea experiențe. Tăcerea a întrerupt-o Cecilia gândindu-se la ai săi. —Ce fac ai mei? Mi-e dor de ei, de Lenuș. —Sunt
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
care socotește cu adevărat că i se potrivesc lui cel mai bine. Așa mi se pare mie - autorului - corect. 12 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 13 Suflet paralel e un fundal tomnatic, în zorii unei obișnuite zile de octombrie, soarele risipi întunericul în colțuri și împinse lumea spre o nouă zi. Într-o odăiță strâmtă, în clădirea de locuințe de pe strada P., Anton se deșteptă după un somn lung, ca de obicei și, cu pași mici și repezi, parcurse calm mult
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o vor salva din amestecul tulbure de stări sufletești, pe care le încerca tot mai des, iată că acum, ascultând-o pe Luiza cu atenție, ea chiar dădu uitării orice fel de iluzie și, astfel, moralul ei căzu și se risipi complet. De acum, în inima ei se stârnise cu adevărat lupta și nimic bun nu se mai întrevedea în viitor. Totul în suflet îi era ca într o încleștare tăioasă și sălbatică, care îi sacrifica, fără milă, pe altarul deznădejdii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dintre eroii săi sunt niște solitari, plasați magistral în cadre natural inedite, care sunt în deplină concordanță cu starea lor psihică. În Suflet paralel, acțiunea se petrece „pe un fundal tomnatic, în zorii unei obișnuite zile de octombrie, iar soarele risipește întunericul în colțuri și împinge lumea spre o nouă zi”. Pe acest fundal, motivul romantic al visului este foarte bine inserat: protagonistul Anton, funcționar la minister, ajunge la dedublare din cauza singurătății și a banalității vieții cotidiene. Dublat de motivul oglinzii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și prin zi, Acum suntem la sfârșitul celei de a opta nopți și nu va dura mult până când sfântul soare ne va călăuzi drumul spre casă..... Nu a terminat Căiță să-și spună gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i spună ceva lui Căiță. -Înălțimea ta, spune ce să fac acum
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sine. Depinde de timp, de alinierea stelelor, de bioritm? Oricum ar fi, merg înainte, obțin rezultate, am bună-dispoziție. Desigur nu va fi mereu astfel, lucrurile se vor schimba iarăși... Dar ce mă interesează pe mine acum? De ce trebuie să-mi risipesc timpul cu alte gânduri, sentimente, simțiri, acum când sunt mulțumit...? Qui vivra verra. Și totuși ceva nu este în regulă. Nu este vorba de a distruge buna-dispoziție a cuiva făcându-i morală. Nu este vorba de ruinarea succesului unei persoane
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lor și, spre a nu pune pe ai noștri la osteneala de a căuta unghiile și părul lor căci în ziua aceea va fi multă îmbulzeală purtau grija de a le strânge, pentru a le găsi mai lesne. Când Spaniolii risipeau oasele de prin morminte, Peruvianii îi rugau să nu facă aceasta să să-i scutească de o mare osteneală pentru ziua reînvierii. Ceremonii la moarte. Corpul celui mort era dus la îngropare pe o targă (năsălie) încărcată cu proviziuni pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ca misterioasă și ține de domeniul magiei. Și numai pătrunzând în viață, recunoscând în ea esența care exclude din sine orice exterioritate deoarece exclude din sine orice raportare la obiect, orice intenționalitate și orice ek-stasis, facem ca misterul să se risipească. Într-adevăr, capacitatea de a se uni cu mișcarea mâinilor și de a se identifica cu ea, de a fi ceea ce este ea și de a face ce face ea este în posesia exclusivă a unei cunoașteri care se confundă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a lumii și decât explozia sa ek-statică, ea le precede nu pentru a le ceda locul și a se transforma în ele, ci ca ceea ce rămâne în sine în Noaptea abisală a subiectivității sale, pe care nici o auroră nu o risipește vreodată. Și totuși aici, în această Noapte nepătrunsă și prin mijlocirea sa se înfăptuiește istorialul Ființei despre care vorbim, operația imobilă în care viața se cuprinde pe sine în cuprinderea conservării și a sporirii sale. Această cuprindere este fenomenologică, este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe legea mea! zicea poetul, sforțându-se să-și elibereze mâna dreaptă din strânsoarea prietenilor, În timp ce Își potrivea cu cealaltă ochelarii strâmbi pe nas. O palmă de oțel va pune lucrurile la locul, hâc, lor. Prea mult oțel ca să-l risipești așa, de dimineață, don Francisco, Încerca să dreagă lucrurile Diego Alatriste, plin de bun-simț. — Ba prea puțin Îmi pare. Neslăbindu-i din ochi pe cei doi, poetul Își răsucea mustața cu o expresie feroce. Așa că vom fi generoși: câte-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu capul În piept, Îndreptându-se spre granița de pe fluviul Bidasoa ca să sufere umilința de a-și oferi fiica În căsătorie unui rege francez, semnând astfel actul de deces al acelei nefericite Spanii pe care o adusese În pragul dezastrului risipind aurul și argintul Americilor pe mari sărbători inutile, pe Îmbogățirea funcționarilor, clericilor, nobililor și favoriților corupți, și umplând cu morminte de viteji câmpurile de bătălie din jumătate de Europa. Dar la nimic nu ne servește să anticipăm anii și evenimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
albesc spre seară. Și satele cu fiecare gospodărie, pe care eu nu le pot vedea, dar știu că se află acolo, ghemuite în pădurea de conifere sau în văgăunile stâncilor: Inreliden, Lillåberg, Avabäck, Arnberg, Morken, Kullmyrliden. Și Åmträsk. Și renii risipiți la Vindelälven și mai jos de Vormforsen. Până la Knausen, pe care-l văd ițindu-se în vale, lângă Hällnäs, dincoace de sanatoriu, distanța în zbor de pasăre este de optsprezece kilometri. Acolo văd adesea un fum alb, care se ridică drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
era chiar și acum, a spus el, arătând cu degetul lui uriaș către ceilalți din suită. Deși acum toți erau, ca să zică așa, dispersați, departe de ținutul natal. în felul acesta nimic din moștenire și din sămânță nu se putea risipi sau pierde. Este un un punct de vedere pe care aproape că aș îndrăzni să spun că-l împărtășesc. Ca stil de viață, îmi pare neobișnuit de plin de sens. VIGNETA Și exemplar. Și ce faci aici, în casa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Pe scurt, îmi aflasem locul în viață. Am putut păstra micul apartament de lângă biserica Sfânta Katarina. Lucrarea vieții mele o terminasem încă din prima săptămână de singurătate. Acum stăteam serile și răsfoiam blocurile de desen grele, bine umplute. Uneori îmi risipeam gândurile cu ajutorul muzicuței. Aveam să continui să răsfoiesc prin ele cu încăpățânare până ce avea să-mi fie redată Adevărata. Deputata mea s-a întors, așadar, la locul ei de baștină. Și-a luat cu sine doar cele strict necesare. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
atât de necesarei sintonii instituționale, al unui veritabil parteneriat pentru dezvoltare, asistăm la o luptă surdă a unor orgolii hipertrofiate, plimbări prin tribunale, incriminări prin ziare, vanități și tot mai multe "certitudini" personale. În aceste condiții, nu facem decât să risipim oportunități, să pierdem resurse și să compromitem orice șansă de dezvoltare. Se pune un accent din ce în ce mai mare pe dezvoltarea regională (35% din fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt direcționate în acest sens). Europa încearcă să încorporeze națiunea, fără a o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politicile sectoriale active au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire. S-ar fi impus identificarea unor poli de competitivitate capabili să realizeze valoare adăugată mare, potențial de export etc., iar resursele să fie îndreptate spre aceste sectoare și nu risipite în găurile negre ale economiei. Acești poli ar fi putut fi purtători ai unei dezvoltări durabile, așa cum au procedat țările scandinave, Coreea de Sud, sau chiar Japonia. În plus, deschiderea economiilor necesită astăzi o adaptare la cerințele pieței mondiale și specializarea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
despre eșecul actualei politici de dezvoltare regională al actualelor structuri organizatorice și mecanisme instituțion-ale. Instituțiile centrale au urmărit mai mult autoinvestirea cu competențe, regiunile de dezvoltare sunt ineficiente și au un caracter artificial, în timp ce disparitățile se accentuează, iar resursele se risipesc. Este deci nevoie de noi legi, noi structuri instituționale, noi regiuni ca unități administrativ-teritoriale investite cu autonomie, cu putere deplină de decizie în problematica regională etc. În această situație, iată ce credem că trebuie făcut: descentralizarea reală și efectivă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
jumătate din dreptul meu asupra pieilor! Va fi vânat destul, e o haită mare, poate două la un loc! Aveți prilejul să faceți fapte deosebite!” i-a zgândărit nițel. „Ce-aveți de pierdut? Câteva zile! Mult mai puține decât ați risipit până acum! Este că merită să încercați?” Unii s-au arătat nemulțumiți, l-au și amenințat. Alții mormăiau nehotărâți. S-au găsit destui care să ia lucrurile în serios. Jandarmii și-au văzut de rostul lor. Ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]