2,097 matches
-
evaluare este aceea că bugetul alocat în cadrul POSDRU pentru implementarea proiectelor finanțate prin fonduri structurale are caracteristicile unui bun comun. Miroiu (2007, p. 130) prezintă astfel caracteristicile bunurilor comune: neexclusivitate (nu îl poți împiedica pe altul să îl folosească) și rivalitate (dacă îl folosești, altcineva nu îl poate folosi). Ceea ce m-a determinat să privesc aceste resurse mai degrabă drept bunuri comune, și nu drept bunuri publice a fost caracterul limitat al acestora, care implică rivalitate. Mai exact, deși ghidul solicitantului
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
altul să îl folosească) și rivalitate (dacă îl folosești, altcineva nu îl poate folosi). Ceea ce m-a determinat să privesc aceste resurse mai degrabă drept bunuri comune, și nu drept bunuri publice a fost caracterul limitat al acestora, care implică rivalitate. Mai exact, deși ghidul solicitantului (GS) definește categoriile de solicitanți eligibili cum sunt, de exemplu, universitățile sau alte instituții de cercetare științifică pentru domeniul despre care discutăm, neexclusivitatea constă în faptul că oricare instituție din categoria celor eligibile și îndreptățite
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
despre care discutăm, neexclusivitatea constă în faptul că oricare instituție din categoria celor eligibile și îndreptățite să acceseze fondurile poate să intre în competiția pentru acestea; delimitarea categoriilor de solicitanți eligibili nu presupune exclusivitate, ci reprezintă o clarificare . În ceea ce privește caracteristica rivalitate, odată ce s-au realizat evaluările și sunt contractate proiectele și bugetele aferente, banii respectivi nu mai pot fi contractați pentru implementarea altor proiecte, bugetul fiind limitat; excepție pot face proiectele care pe parcursul implementării suferă corecții financiare de orice tip, o
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
chiar s-a realizat suplimentarea alocării financiare față de cea inițială. Această suplimentare nu este posibilă însă la nesfârșit, existând anumite restricții care reglementează granițele ei. Având în vedere limitările menționate, chiar și asumând aceste suplimentări, bunul în discuție păstrează atributul rivalității, prin urmare, consider că se încadrează în tipologia bunurilor comune. Când se discută despre bunurile comune (common pool resources) în literatura de specialitate (Hardin, 1968, Ostrom, 2012, 2010, 1994, 1990, 1988, 1985), se face referire în special la resursele naturale
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
de stretching ajută la înțelegerea mai bună a efectelor; * Stretchingul permite diminuarea controlului exagerat dar nefast pe care spiritul îl exercită asupra activității corporale. Corpul va sfârși prin a se mișca „în propriul interes” și nu pentru aparențe sau pentru rivalitate; * Stretchingul stimulează circulația sanguină. Stretchingul se învață ușor, dar are un mod bun și unul rău de a-l practica. Întinderea trebuie să se realizeze în condiții de destindere, atenția rămânând concentrată asupra mușchilor care trebuie să lucreze. Devine nefast
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relaționala încă de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării. P. Oléron remarcă invidia, gelozia și rivalitatea mai pregnante în grupurile mici de deficienți de auz, iar H.Herren și D. Colin (citați de Rozorea A., 2003, p. 169) considerau că unele trăsături că rigiditatea, egocentrismul, relaționarea redusă sunt consecințe mai ales ale unor deficiențe intelectuale secundare
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
în repetate rânduri nominalizarea catedrei, dar rezultatul fiind negativ, în 1906 refuză să mai onoreze Facultatea de Medicină din Iași. Un caz rar în analele învățământului medical superior dacă nu cumva unic. Profesorul Brăescu avea mari prieteni dar și mari rivalități. Printre prieteni, la loc de frunte se afla profesorul Gheorghe Marinescu (1863-1938), creatorul școlii românești de neurologie, pe care îl cunoștea din perioada studiilor în Franța. Profesorul Marinescu a venit tocmai la Galbeni, lângă Podu Turcului, când prietenul lui avea
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Socola. Reflectând grija pentru situația sănătății prietenului lor, au venit la Galbeni sa-l vadă Petre Fântânaru, prefectul județului Iași, Solomon Haliță și profesorul Gheorghe Marinescu de la București. Marele nostru neurolog voia să-l smulgă din atmosfera ieșeană, sfâșiată de rivalități și de intrigi și să-l convingă să vină la București. El însă nu a acceptat, pradă gravei și cumplitei lui tristeți. Le răspundea deprimat: Voi aveți pentru ce! Cu toate acestea, primul război mondial nu-l lasă indiferent: cere
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
din punct de vedere afectiv, se simt uneori vinovați față de ea dacă se atașează prea mult de propria familie, de de soție, de copii-cași cum ar comite o infidelitate față de mamă. Părinți care nu se înțeleg Conflictul real și grav(rivalitate, neînțelegere sexuală, lipsa de încredere și de stimă) nu ajunge până la conștiința soților care cred în mod sincer că se ceartă pentru probleme de orar, de dezordine sau de bani. Copilul antrenat în aceste certuri, sesizează destul de corect sentimentul adevărat
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cititorilor doar unele din nenumăratele utilizări ale câinelui-lup (ciobănesc german și cehoslovac. 1. Istoricul folosirii câinilor În serviciul armatei și În război Se pare că primele participări ale câinelui la luptele dintre om și semenii săi sunt marcate de apariția rivalității dintre triburi când, În mod instinctiv, ca și lupii, Întărâtați și asmuțiți de membrii unui trib, se Încăierau haitele de câini Între ele și se luptau până la moarte. Pe vremea grecilor și romanilor erau echipați cu armuri și zgărzi prevăzute
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de faptul că succesiunea la tron se reorientase spre linia claudiană căci Drusus, deși bun soldat și politician era violent și cheltuitor. După moartea prietenului său Germanicus, Drusus s-a îngrijit de copiii acestuia. De acum înainte se anunța o rivalitate între Drusus și Aelius Seianus ecl care devenise de faco următorul după Tiberius. Tot în anul 17, micul regat elenistic din nord-estul Syriei de pe malul drept al Eufratului, Commagene, este transformat în provincie romană. Începând din 17 și continuând până în
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Geografiei, scrisă în linba gracă. Până în anul 20, domnia lui Tiberius a fost lăudabilă. Roma a propulsat din punct de vedere economic. De fapt pacea li prosperitatea erau principalul atu al Caesarilor. Când însă nu a mai simțit primejdia unei rivalități purtarea lui s-a schimbat. Față de cei care puteau la cale uneltiri era necruțător. Pe Tiberius l-a încurajat și l-a ajutat în toate acțiunile sale Lucius Aelius Seianus. Seianus era de origine etruscă; ca și tatăl său Strabo
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
sunt totuși suficiente. Aceste atitudini nu definesc în toată complexitatea lor procesul interior al luminării europene. Acesta începe să determine și reacțiuni teoretice de competiție, de concurență directă, printr-o răsturnare dialectică a resentimentelor acumulate. Reabilitarea presupune și o anume rivalitate creatoare, a faptei și creației competitive ca formă de compensație: Vie la noi scria paris Mumuleanu întrecerea la învățături cu celelalte neamuri, căci acesta este numai lucru ce este și va fi cu noi. Concurența este deci posibilă nu numai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
popor lăsat în voia lui, adică parveniților din mediul lui, se ruinează prin discordiile de partide, pe care le ațâță setea de putere, și prin dezordinile care nasc din ele. Le este cu putință maselor populare să judece liniștit, fără rivalități interne, să conducă afacerile țării care nu pot fi confundate în interesele personale? Pot ele să se apere contra inamicilor din afară? Este imposibil. Un plan, împărțit în atâtea capete, câte sunt în mulțime, își pierde unitatea: el devine de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
va pune pe capul său sfințit coroana pe care i-o va dărui Europa, el va deveni patriarhul lumii. Victimele necesare, făcute de el, din cauza trebuinței lor, nu vor atinge niciodată numărul victimelor oferite timp de secole nebuniei mărețiilor, prin rivalitatea guvernelor creștine. Regele nostru va fi într-o legătură statornică cu poporul; el îi va adresa de la tribună discursuri, a căror faimă se va răspândi imediat în lumea întreagă. Sumar: Universitățile făcute nevătămătoare. Clasicismul înlocuit. Educația și profesiunea. Reclamă a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
vechii societăți și învierea sa fără o nouă formă. Alesul lui Dumnezeu. Pentru ca popoarele să se obișnuiască cu supunerea trebuie să le obișnuiești cu modestia și să le micșorezi producția obiectelor de lux. Prin aceasta vom îmbunătăți moravurile corupte de rivalitatea luxului. Noi vom restabili mica industrie care va da lovitura capitalurilor particulare ale fabricanților. Acest lucru este încă necesar pentru că marii fabricanți îndreaptă, de multe ori fără să știe, spiritul maselor contra guvernului. Un popor care se ocupă de mica
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ar fi dacă la baza declanșării unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existența unui conflict obiectiv de interese. În consecintă, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Diferențieri subtile Încep să apară În conduitele din clasă, se crează o discretă distanțare Între fete și băieți și o competiție, Încărcată de forme ușoare de rivalități Între aceștia. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar poate funcționa ca observator și beneficiar al acestora. Este mai ales șituația unor intervenții delicate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
criterii de merit, și funcția de ierarhizare, care conduce automat la devalorizarea de sine a celor cu eșecuri școlare, la etichetare, marginalizare și excludere, toate acestea fiind forme ale violenței instituționale; f) Competiția Între adolescenți: orice competiție generează sentimente de rivalitate și conflicte. Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei), există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ar fi dacă la baza declanșarii unui conflict intergrupuri stau imaginile stereotipe față de celălalt grup, datorate diferențelor culturale sau economice, sau cauza este fenomenul de “comparație socială” care are ca efect devalorizarea celuilalt grup În favoarea propriului grup. Astfel, competiția și rivalitatea nu sunt condiționate În apariția lor de existenta unui conflict obiectiv de interese. In consecință, agresivitatea poate să devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se retraseseră chiar de la început din instituția geneveză. Tot în anul 1922, a început și o lungă controversă internațională în jurul unei alternative de principii, anume dacă securitatea trebuia să preceadă dezarmarea sau invers. În spatele acestei controverse și dispute se ascundeau rivalitățile de interese și țeluri dintre marile puteri învingătoare, cu deosebire cele anglo-franceze, Anglia urmând clasica-i politică a “echilibrului de forțe”, pe continentul european ce viza la momentul dat îngrădirea puterii și a influenței franceze, iar Franța, dimpotriva, aspirând la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
efective a celorlalte puteri, să-și poată completa înarmările”. În toate demersurile sale, N. Titulescu a cerut conducătorilor de state loialitate și cooperare în rezolvarea acestei probleme atât de dificile și de importante dezarmarea. Toate acestea au fost în van. Rivalitățile au continuat și în cele din urmă au dus la eșuarea Conferinței dezarmării. Eșecul conferinței a determinat pe unii reprezentanți sa-l pună pe seama poziției statelor mici. Într-o lungă convorbire cu John Simon, N. Titulescu a arătat care au
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
fi părinte înseamnă mai mult decât a da naștere unui copil, înseamnă a cultiva o relație. Este foarte dificil să fii părinte în sensul de a crea în familie o atmosferă plăcută pentru toți membrii, să nu alimenteze gratuit o rivalitate între frați indiferent de nevoile fiecăruia, să dezvolte caracterul și comportamentul copilului, să fie suficient de ferm, strict față de copii, să manifeste dragoste necondiționată. Valorile fundamentale pe care trebuie să le sădească și să le cultive copiilor sunt: iubirea, securitatea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
simple, cum ar fi: cearta, neînțelegerea, contrazicerea sau forme complexe, precum: agresivitatea fizică, violența, alungarea unui partener de la domiciliu. în condițiile în care părinții vor avantaja un copil în defavoarea altuia, nerespectând raportul dintre merit și recompense, pot apărea situații de rivalitate, gelozie fraternă. Copilul dezavantajat va utiliza mecanisme de apărare, cum ar fi: încordarea, izolarea, prefăcătoria sau minciuna. Este suficientă o carență a familiei pentru a afecta planul vieții psihice a copilului, antrenând o serie de neajunsuri, printre care și dificultăți
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]