1,654 matches
-
naționale se datorează răbdătoarei resemnări a țăranului, credinței sale în rezistența rasei române, speranței sale într-un viitor mai bun, trebuie spus cu părere de rău că țăranul poartă pecetea unei îndelungi suferințe, a privațiunilor și a poverii unei aspre robii; a devenit abătut, tăcut, egoist, îndobitocit; hrana sa nu se compune decât dintr-o fiertură de mălai fără condimente și din câteva bucăți de carne uscată în zilele de sărbătoare. Dar e împins să se îmbuibe de rachiu, abominabil alcool
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
călătorie în infern? -Cine ești tu și de ce îmi faci o asemenea invitație?-întrebai eu. -Sunt îngerul Gabriel, păzitorul tău. Trebuie să cunoști diferența dintre infern și rai. Paradisul câmpiilor verzi ți se potrivește, este libertatea vieții eterne, infernul înseamnă robie și chin veșnic. -Te-ai hotărât să primești?-mă îndemna îngerul. -Să pornim-acceptai eu. Tot atunci am simțit cum mă desprind de corp și încep să levitez către înălțimile cerului plin cu puzderiile de stele. Intrasem într-o întunecime neagră ca
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
tine că ești viu. În dimensiunea lor, ei sunt realitate. -Bine, dar e posibil așa ceva? -Aici în a patra dimensiune atemporală, este posibil orice. Bagă de seamă, că nu numai cei morți ajung aici. Cei vii plini de păcate, prin robia minții lor viziteză locul, în fiecare noapte, fiind supuși la cazne de prevenire. Pentru cei vii mai e cale de întors, dacă se îndreaptă, dar pentru cei morți situația este gravă și ireversibilă, datorită dovezilor incontestabile, înregistrate în memoria cosmică
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
supuși la cazne de prevenire. Pentru cei vii mai e cale de întors, dacă se îndreaptă, dar pentru cei morți situația este gravă și ireversibilă, datorită dovezilor incontestabile, înregistrate în memoria cosmică. Ești liber să alegi între libertatea luminii sau robia întunericului. Infern sau paradis? Deschisei ochii. Razele scânteietoare ale soarelui îmi invadau încăperea, mângâindu-mi chipul. Atunci mi-am dat seama că alegerea era deja făcută. Câmpiile Elizee. CĂDEREA ÎNGERULUI La începutul începuturilor omul era pur, fără păcate, trăind veșnic
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
acestora, punând la cale planuri secrete de atac armat și invadare. Egoismul și lăcomia lui Baltazar, stăpânul atotputernic al regatului vecin, învinsese. Imprevizibilul atac, a fost scurt și decisiv. Încurajați de slaba opoziție a adversarului, cotropitorii au obținut victoria, aducând robia poporului ales. jaful a fost peste limita așteptărilor. Mii de care încărcate cu bogățiile Edenului, părăseau teritoriul ocrotit, luând drumul împărăției lui Baltazar. Atunci furiile cerului s-au dezlănțuit. Norii negri ca smoala s-au rupt, aducând potopul și catastrofele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mîna noastră... pornindu-ne cu tătarii ca să le spargem și cuibul din Cetatea Neamțului”. Dar tătarul tot tătar rămâne, fiindcă spune vodă: „Însă tătarii cum au trecut Siretiul au și început a prăda și robi țara pînă în munte, care robie și pradă, nu se va putea uita în veci”. Da’ de unde până unde să sară tătarii în ajutorul lui vodă? În acele vremuri, voievozii tolerau câte un pâlc de tătari care, în schimbul hranei și adăpostului, aveau obligația ca, la nevoie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în mîna vrăjmașului, care-i va duce robi într-o țară depărtată sau apropiată, 37. dacă își vor veni în fire în țara unde vor fi robi, dacă se vor întoarce la Tine și Îți vor face cereri în țara robiei lor, și vor zice: Am păcătuit, am săvîrșit fărădelegi, am făcut rău!" 38. dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde au fost duși robi, dacă-Ți vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
la Tine și Îți vor face cereri în țara robiei lor, și vor zice: Am păcătuit, am săvîrșit fărădelegi, am făcut rău!" 38. dacă se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor în țara robiei lor, unde au fost duși robi, dacă-Ți vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales-o și spre casa pe care am zidit-o Numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de împăratul Solomon; și s-a întors din Egipt. 3. Au trimis să-l cheme. Atunci Ieroboam și tot Israelul au venit la Roboam și i-au vorbit așa: 4. "Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul: acum ușurează această aspră robie și jugul greu pe care l-a pus peste noi tatăl tău și îți vom sluji." 5. El le-a zis: "Întoarceți-vă la mine după trei zile." Și poporul a plecat. 6. Împăratul Roboam a întrebat pe bătrînii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Ierusalim, și i-a făcut de groază, de spaimă și de bătaie de joc, cum vedeți cu ochii voștri. 9. Și din pricina aceasta au căzut părinții noștri uciși de sabie, și fiii noștri, fiicele noastre și nevestele noastre sunt în robie. 10. Am de gînd dar să fac legămînt cu Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru ca mînia Lui aprinsă să se abată de la noi. 11. Acum, fiilor, nu mai stați nepăsători; căci voi ați fost aleși de Domnul ca să stați în slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Sara la anul pe vremea aceasta." 22. Cînd a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălțat de la Avraam. 23. Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei ce se născuseră în casa lui și pe toți robii cumpărați cu bani, adică pe toți cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam și le-a tăiat împrejur carnea prepuțului, chiar în ziua aceea, după porunca pe care i-o dăduse Dumnezeu. 24. Avraam era în vîrstă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
față de țara, în care locuiești ca străin, aceeași bunăvoință pe care o am eu față de tine. 24. Avraam a zis: "Jur!" 25. Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fîntînă de apă, pe care puseseră mîna cu sila robii lui Abimelec. 26. Abimelec a răspuns: "Nu știu cine a făcut lucrul acesta, nici tu nu mi-ai dat de știre, și nici eu nu aflu decît azi." 27. Și Avraam a luat oi și boi, pe care i-a dat lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cu ușurință 71 întreaga putere. în aceste condiții, Socrate conchide triumfător: "E probabil deci - am spus eu - că tirania nu se înjghebează din alt regim politic decât din democrație, din suprema libertate ivindu-se cea mai cuprinzătoare și mai desăvârșită robie." Și iată, aproape literal, șigaliovismul. O democrație adevărată nu va cădea însă niciodată în anarhie, întrucît, conștientă de acest pericol, își va crea mecanisme capabile să împiedice posibilitatea degenerării puterii și alunecării către dictatură. Atena însăși avea aceste mecanisme și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mureau, însă viața mergea înainte. Dacă te îndrepți spre valea fluviului Hapi, până să ajungi la apele nesfârșite de la capătul lumii, afli câteva țări cu oameni roșii, care au multe arme iuți, de aramă călită; acolo au fost duși în robie mulți oameni negri sau albi de la apus. Iar dincolo de Valea Pământului Negru, mai către miazăzi, trăiesc alte câteva neamuri care, deși tot negre, nu seamănă cu cele de dincoace de vale. Mai departe de acele ținuturi nu mai este nimic
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sunt robii cei adevărați. Și copiii lor... Păru că se luminează. Acest sclav sau nu era chiar atât de înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Și copiii lor... Păru că se luminează. Acest sclav sau nu era chiar atât de înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag cu arcul. După aceea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
înțelept cum i-a mers faima, sau îl mințea. - Cum nu se nasc robi? zise soldatul. Dar copiii roabelor născuți în robie... - Se nasc oameni. Robia îi face robi îndată după ce au venit pe lume. - Tu când ai ajuns în robie? - Mai târziu. M-au crescut niște străini. Au fost pentru mine mamă și tată. Tot negri. M-au învățat să trag cu arcul. După aceea am învățat graiul tobelor și câteva graiuri ale neamurilor vecine. Tăcu. Iahuben tocmai acum era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
s-a străpuns cu ea și eu am nimerit întîmplător printre robii de pe Piscul Sfânt. Mai târziu, Marele Preot m-a luat la el. Asta-i tot. - În Ta Kemet ți-a plăcut? Sclavul zâmbi. - Crezi că robului îi place robia? Iahuben îl privi surprins. Apoi îl întrebă iarăși: - Cum este țara aceea Ta Kemet toată? Eu asta te-am întrebat: dacă ți-a plăcut țara. N-o știu decât la miazănoapte, dar am auzit că e foarte lungă, cât ține
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu răspunse. - Pari trist, de aceea te-am întrebat! mai zise soldatul. Auta se uită îndărăt. În preajma lor nu era nimeni. - M-am descurcat greu cu Tefnaht. Mi-a spus că nu vrea să-i ia cu sine pe toți robii. Mi-a poruncit să-i aleg numai pe cei mai vrednici de muncă și mai ageri. - Și ce e rău în asta? făcu Iahuben. - Pe ceilalți va porunci să-i ucidă. Iată ce e rău! Iahuben se uită lung: era
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu nădăjduiți în zadar: voi n-o să aveți norocul pe care-l are ticălosul om negru adus de ei. El este iscoada lor! Mi-au arătat zeii în vis... - De unde știi tu ce știu numai zeii? îl întrerupse bătrânul Agbongbotile. Robia nu este noroc. Ca să știu asta nu trebuie să vină zeii în vis în inima mea. Dar viitorul nu-l putem ghici nici eu, nici tu, nici Tankoko... Vrăjile tale m-au mințit prea de multe ori ca să le mai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
stăpânii mi-au spus că, pe cei pe care nu-i voi socoti ageri și buni de muncă, îi vor ucide. Și am venit să mă sfătuiesc eu voi, să vă întreb: e mai bună moartea sau e mai bună robia? Căci altă ieșire nu aveți. Dacă eu mi-aș curma viața, cum m-am gândit s-o fac, s-ar găsi altul să aleagă. Ar alege poate jumătate din voi, și pe ceilalți i-ar da pe mâna soldaților. M-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Auta tăcu. Ce să le spună? Să le mărturisească și un gând sfios care abia îi venise și de care se temea și el? Să li-l spună măcar ocolit. - Mai-Baka, zise Auta încet, când trăiești poți nădăjdui. Poate că robia nu e veșnică. Poate că poți să scapi o dată de ea. Numai mortul nu mai poate nădăjdui nimic: după moarte nimeni nu mai face nimic, decât putrezește. Și aș mai spune ceva... Văzîndu-l că amuțește, Agbongbotile căută să-i dea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se mirau de stea. - Și mie mi s-a părut că de două nopți e mai sus, și parcă mai mare... spuse el. Zeul nu vrea să ne cruțe. Ntombi nu mai e, voi ați venit să ne luați în robie. Tela poate că are dreptate. - Ce spune Tela? Cine-i Tela, vrăjitorul acela gras? întrebă Auta. - Da. El zice că zeul acela din stea v-a trimis pe voi. - Prostii! Nu numai când s-a pus la cale plecarea noastră
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o singură femeie, deși unii aveau mai multe, iar Tatrakpo ținuse în cortul lui șaisprezece soții. Femeile care plecau aleseseră ce mai puteau alege din nenorocitul lor avut și stăteau acuma pe lângă bărbații lor. La început bucuros că scăpase de robie, Tela se posomori curând, când văzu că în sat nu rămâneau decât câțiva bătrâni istoviți de vârstă, câțiva bolnavi și câteva zeci de babe. Era oare răzbunarea vreunui zeu? se întreba el neregăsindu-și pacea. Robia, firește, nu-l îmbia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bucuros că scăpase de robie, Tela se posomori curând, când văzu că în sat nu rămâneau decât câțiva bătrâni istoviți de vârstă, câțiva bolnavi și câteva zeci de babe. Era oare răzbunarea vreunui zeu? se întreba el neregăsindu-și pacea. Robia, firește, nu-l îmbia. Cine însă va munci pentru el, în această adunătură de neputincioși? Îl mai amărâse și batjocura strigată de la gardul țarcului de arcașul Mai-Baka: "Ai să fii înconjurat numai de femei. Pune-te pe trai, Tela!" Așa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]