1,258 matches
-
martirii Brâncoveni au Întors multe suflete către Hristos. Vestea mazilirii i-a fost adusă chiar În Miercurea mare din Săptămâna patimilor (24 martie 1714), miercurea În care Iuda Îl vinde pe Hristos. În această zi, În viața lui Brâncoveanu, a rodit trădarea celor cu care mâncase la o masă. Timp de două zile voievodul a fost arestat În odaia sa, iar În Vinerea Mare și-a Început urcușul pe Golgota urmându-l astfel pe Hristos. Au fost ridicați cu toții de către turci și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui” alcătuită din cinci petale cu imagini simbol ale provinciilor care au rodit ROMÂNIA MARE și un medalion central pe care este reliefata hartă acesteia. PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANA DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Mine și Eu în el, acesta aduce roadă multă. (Ioan, 15, 5)" Seva trece din butuc în viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că atitudinile sale sociale sunt înțelese de alții, iar contactele sale sunt apreciate. Participarea afectează profund personalitatea umană, punându-i în mișcare valorile esențiale (Allport, 1945). # Cu atât mai firesc era ca problematica participării să germineze, să înflorească și să rodească pe terenul psihologiei organizațional-manageriale preocupate de investigarea diferitelor tipuri de comportamente ale omului organizațional. Nimeni nu se poate îndoi de faptul că, alături de alte comportamente (de organizare, de conducere, de decizie), comportamentul participațional ocupă un loc esențial. Vom prezenta în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Unde nu se face uz de libertate nu este istorie 25. De fapt, istoria începe cu o alegere, fie ea și greșită. Dar chiar în păcatul originar, în fructul pomului cunoștinței binelui și răului se află semințele providenței divine, care rodesc acolo unde suflă, după voia Lui, Duhul. Mulți, probabil sub o neștiută influență gnostică, se întreabă cum poate fi o lume atât de imperfectă opera unui Dumnezeu perfect. Omițând cu nonșalanță libertatea omului de a alege, ei atribuie Creatorului, atunci când
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
printr-o istorioară"64. La fel ca odinioară Gamaliel, Wittgenstein vrea să sugereze că nu sunt atât de importante veridicitatea sau verosimilitatea detaliilor din viața povestită a lui Iisus, ci miezul tainic al acestuia, sâmburele de adevăr care face să rodească credința în sufletul celui care o ascultă. Tot așa, și fariseul Gamaliel se ferește a pronunța judecăți apodictice asupra ucenicilor lui Hristos, lăsând lucrarea timpului să arate dacă această cale nouă pe care o propovăduiesc aceștia este de la Dumnezeu sau
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dungi în jos pe vînt, însemnările de piatră în priveliște clădirile stației Adjud și vîrtejul de la podul peste Trotuș peste Trotuș și peste închipuire, cădeți, pogorăminte cu har! rînduri trecute, moartea lucrului despărțit de roada sa, sămînța care l-a rodit, lunecarea cîtorva lumini pe șosea, jumătate de kilometru în pîclă albă, tot scenografie, neamul de oameni peste ce trece, peste sinea lui? Spre Tecuci, de la Mărășești, nu mai este zăpadă pe cîmpie. IV. VULPĂȘEȘTI HIEROGAMIE Nicolina Buhăești Roman "Vineri, 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tu pleci, monstruozitatea generală! rezist pînă la 15,30 în loc, atunci am trenul meu, îi cer alte condiții, cînd să-l întorc. Ora 11,25, în acceleratul Galați Timișoara, în gara Ciceu, podobia Dezolat pămînt, după roada care l-a rodit, dezolantă întocmire, pe care sensul a dovedit-o, ce rămîne din gara Ciceului, de atîtea ori jertfită pe sens în ochii de trecător! estetica iepurelui mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese din stație și depărtarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Miercurea Ciuc, valea bisericii Borzeștiului unica arhitectură, corpuri "Carom", "Rafo" treptele verii, mi-s dragi cîinii Bielo și Bobiță și libertatea serii frază de control, cît s-a căptușit pădurea lasă loc golului să se scurgă ca apa, combina în grîu rodește întîlnirile de planuri Trotuș Siret, bătute în apus, circuri glaciare sorb unghiurile serii, dar și vagoanele cu dedesubtul lor și toate ale gării săltate pe raze, lumea închide în ea amurg, nu știm intrarea și ieșirea, visul de la început, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mircea Eliade între noi Sacru: “Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan și a nimănui altuia, voi crește din el ca iarba din tine. Mă leg în fața ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea și tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi, că eu l-am ales. Tu, mă auzi, mamă pământule, tu nu mă minți, Maica mea.” (Maitreyi) Profan: “e
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
în sătucuri mai mari sau mai mici, cu nume sonore, smulse dintr-o istorie lungă și presărată generos cu măreție. Torita Tiberina găzduiește mormîntul nefericitului Aldo Moro și domină valea Sabinei. Privirea mea cuprinde ținutul unde erau Sabinele, cu vedenii rodite de imaginația mea, stimulată și de primarul locului. Nu numai pe Sabine le-au furat romanii, domnule primar. Oamenii de pe aici nu erau războinici însă erau harnici și prosperau în comerțul cu etruscii. Romanii au luat tot ce-au găsit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în stat și societate, la dreptul de realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
apropierea casei sale, mai sus de livadă, drept pentru care a adus și plantat soiuri de viță altoi pentru vin și pentru masă specifice zonei (același soiuri fiind recomandate acum de Uniunea Europeană !). Peste câțiva ani, când via a început să rodească, bucuria învățătorului Ioan Marcu avea să se dovedească de scurtă durată, pentru că “tovarășii” de la C.A.P., cărora trebuia să le dea o cotă de struguri au hotărât să o desființeze pe pretext că era nerentabilă. Ce ironie a sorții! Învățătorul
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
poate tocmai datorită permanentelor încercări dintr-o istorie grea, a existat și va exista întotdeauna o conexiune nevăzută între foștii și viitorii mărturisitori ai neamului, care face ca sămânța credinței și a dragostei de țară să se transmită și să rodească în fiecare generație. Ne vom întoarce într-o zi și cei de azi cu pașii grei nu ne-or vedea, nu ne-or simți cum vom pătrunde-ncet în ei. În zâmbetul ce va miji și-n orice geamăt viitor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
neapărat ancestral - și Întru totul fundamentat obicei de cultură mixtă. Un subiect banal, s’ar zice, atât de prozaic Încât abia Topârceanu i-a putut acorda oarece atenție. Și totuși... În primul rând, bostanul e un dolofan și astfel poate rodi de obicei câte 25 de tone și chiar 80 la hectar, bineînțeles atunci când nu e nevoit să-și Împartă locul de sub Soare și e bine Îngrijit. Bașca că până la o tonă din această producție o constituie semințele, bogate În ulei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
patru sunete ale limbii mele - MIAU - nu ajung pentru o pledoarie, chiar și pentru mama. (foșnet de hârtie mototolită) Cu bine. 22 decembrie 2000 Și Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un alt taur pe care să-l ia de coarne. Taurul fiind mijlocul, nu scopul. Scopul rămâne același: iubirea și slujirea mamei, al cărei chin nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
întreg orizontul. Vorbind de satul său natal bunicul se umple de bucurie, părând mai alb decât o fereastră ninsă în noaptea de Crăciun. Timpul a trecut repede, iar cuvintele bunicului au rămas vii în inima mea multă vreme. Voiam să rodească, să aflu mai multe, însă, de această dată, despre partea spirituală a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
urmă de căprioară, Ce i-ar fi împăratului frumoasă soțioară. Iar împăratul în scări se ridica Și-n toată zarea privea Și aci în curtea dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru că se ascund prin cine știe ce arhivă obscură. Cert este însă că întreg acest spațiu, al cărui labirintică istorie a fost creionată cât mai fidel cu putință, e astăzi reînvestit cu o aură metafizică de către destinul lui Eminescu. Țărâna Ipoteștilor a rodit adânc în creația sa, risipind polenul trăirii omului Eminescu în viața atemporală a operei. Acest raport complex dintre viață și creație este semnalat pertinent de către Amado Alonso atunci când scrie: relațiile dintre experiența trăită și experiența poetică, dintre fluxul subiectiv și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
limba de lemn" ar fi uzitată (și ar caracteriza) doar statele totalitare, cu precădere comuniste. Nici o umbră de referire nu-și îngăduie să sugereze că respectivul tip de limbă (funcționând parazitar în interiorul aceleiași limbi!) ar putea fi uzitat și ar rodi în afara sistemului comunist. Îmi îngădui să nu fiu de acord. Politicianismul de oriunde și de oricând a recurs și recurge la rudimente ale limbii de lemn, care, însușite cu obediență de cei interesați, ajung să se ordoneze într-un sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și o vastă opera creatoare. Scrierile sale nu sunt doar interpretări critice ale operelor recenzate ci se ridică la gestul de formator și talentat creator al generației sale de poeți, scriitori, oameni de cultură. Este impresionantă bogăția spirituală care a rodit copios pe o palmă de pământ din nordul județului Hotin. Prezentăm o listă de nume cu siguranță incompletă. Ioachimescu Alexandru, istoric (1922 - Coteala), Mircea Druc (prim ministru 1925), Nicolae Lupan ( inițiatorul prestigioasei Asociații Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”), Alupi Vl
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
plan viti-vinicol"133. În 1652, coloniștii olandezi, conduși de Jan van Riebeeck, s-au instalat în apropierea Capului Bunei Speranțe, în vederea aprovizionării navelor Companiei Indiilor. Doi ani mai târziu, aceștia au adus butași de viță de vie din Olanda. Strugurii rodiți de aceștia au fost dați la teasc pe 2 februarie 1659. În 1688, aproape 150 de hughenoți francezi, care mai întâi se exilaseră în Olanda, în 1685, ca urmare a revocării Edictului de la Nantes, au ajuns în Africa de Sud, stabilindu-se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]