1,455 matches
-
Se dovedește așadar că cel mai constant dușman al științei, care este purtătoarea progresului civilizator, a fost (și probabil că mai este încă) fanatismul religios, indiferent din ce direcție ar veni el. Simbioza și continuitatea dintre medicina greacă și cea romană Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin. Primul datează din perioada lui Scipio Cornelius (185-129 î.Ch.), fiul adoptiv al lui Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă prietenie cu istoricul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dușman al științei, care este purtătoarea progresului civilizator, a fost (și probabil că mai este încă) fanatismul religios, indiferent din ce direcție ar veni el. Simbioza și continuitatea dintre medicina greacă și cea romană Joncțiunea dintre cultura elenistică și cea romană a avut două importante puncte de sprijin. Primul datează din perioada lui Scipio Cornelius (185-129 î.Ch.), fiul adoptiv al lui Scipio Africanul. Din 168, Scipio va lega o durabilă prietenie cu istoricul grec Polibiu (200-120 î.Ch.), adus ostatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
permanentă a Municipiului București. [...] Cezar Simionescu, pentru vina de a fi făcut politică național-țărănistă (ca primar la sectorul III, consilier general la capitală și deputat) a fost arestat în două rânduri de autoritățile comuniste. Asemenea fratelui Gigică și fiicei sale Romana, asemenea nepotului Georgel (adică eu) de la Iași, asemenea cumnatului dinspre vară, Mihai Popescu, și fiului acestuia, Iancu M. Popescu. După 11 ani de detenție severă (în beciurile Ministerului de Interne, la Rahova, la Jilava, Aiud, Râmnicu Sărat) și-a aflat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1946. Arestat pe 6 mai 1947 cu fruntașii PNȚ, a fost dus la Craiova și apoi la Aiud, până pe 30 aug. 1947. În 1948 a fost radiat din Barou, iar pe 15 aug. 1949 a fost rearestat, împreună cu fiica sa, Romana, cu valul care cuprindea 5000 național-țărăniști. Judecat în 1952 la Galați. Condamnat la 5 ani muncă silnică pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat în 1955"7. Nu mai vorbesc de fiica lui, Romana, ca femeie, care a fost și ea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1949 a fost rearestat, împreună cu fiica sa, Romana, cu valul care cuprindea 5000 național-țărăniști. Judecat în 1952 la Galați. Condamnat la 5 ani muncă silnică pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat în 1955"7. Nu mai vorbesc de fiica lui, Romana, ca femeie, care a fost și ea deținută. A avut de suferit și ea: "născută la 28 aprilie 1928 la Galați. Fiica avocatului Simionescu Gheorghe-Gică, președintele organizației PNȚ Covurlui (Galați). Arestată la 15 aug. 1949 împreună cu tatăl său, denunțată de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
decapitată, distrusă. C. I.: Asta a fost politica sovietică de eliminare a vechilor elite ale societății, care pentru că aveau cel mai mult de pierdut se puteau constitui într-o potențială opoziție pentru regimul comunist. G. S.: Să continui: "Tatăl soțului Romanei a fost primar al Bârladului, prefect de Tutova"10. Soțul Romanei, 12 ani petrecuți în închisorile comuniste. Această famile a Simioneștilor a fost efectiv zdrobită. C. I.: Mi-ați spus că tatăl a făcut politică activă în Partidul Național Țărănesc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a vechilor elite ale societății, care pentru că aveau cel mai mult de pierdut se puteau constitui într-o potențială opoziție pentru regimul comunist. G. S.: Să continui: "Tatăl soțului Romanei a fost primar al Bârladului, prefect de Tutova"10. Soțul Romanei, 12 ani petrecuți în închisorile comuniste. Această famile a Simioneștilor a fost efectiv zdrobită. C. I.: Mi-ați spus că tatăl a făcut politică activă în Partidul Național Țărănesc. Când anume, când erați la Sighet sau când ați venit în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adaugă documentelor inedite sau editate (și acestea văzute într-o manieră pe care o apropiem de exhaustivitate), o impresionantă listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un merit general al lucrării, tipul de analiză propus de dl.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunitatea catolică din România; publicația urma să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși în România, mai ales după 1918, când au existat mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de publicații a fost înțeleasă și au existat numeroase proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care era portavocea Vaticanului, precum și prin imboldul dat iezuiților de a înființa La Civiltà Cattolica (1850), revistă ce a devenit în scurt timp un punct de referință culturală pentru toți catolicii europeni. După câțiva ani, a luat ființă L'Osservatore Romano (1861), care până în 1870 însă nu a avut un rol important în răspândirea ideilor Vaticanului. Papa Leon XIII (1878-1903) a avut numeroase intervenții asupra mijloacelor media; unele au continuat activitatea predecesorului său, altele au fost inovatoare. El a reamintit faptul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pătrunzător", numit astfel deoarece urmărea să ajungă la elita politică. Un exemplu a fost L'Unione susținut de cardinalul Ferrari și așa-numitul "trust", constituit în 1907 la inițiativa contelui Grosoli, ultimul președinte al Opera dei congressi. SER (Società editrice romana civile per azioni) a fost înființată cu scopul ca punctul de vedere al Bisericii să fie perceput și de clasa conducătoare, care era influențată de ideile liberale. În scurt timp, acestei publicații i s-au alăturat numeroase ziare catolice. Două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1923, deoarece dăduse afară din partid opt candidați pe motiv că votaseră în favoarea legii Acerbo pentru reforma electorală. În 1923, o parte din PPI, influențată de retorica naționalistă, s-a arătat dornică de a colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asociațiile fasciste să se înscrie și în cele dependente de AC. S-a desfășurat o adevărată campanie, inițiată de ziarul Il Lavoro Fascista (Roma), secundat de La Gazzetta și Il Popolo di Roma. "Acțiunea Catolică" a fost sprijinită de L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica. Guvernul a interzis congresele universitare catolice și au fost desființate numeroase sedii ale instituției catolice. Enciclica Non abbiamo bisogno (29.VI.1931), în care s-a expus situația "Azione Cattolica", a condamnat fascismul, iar Sfântul Scaun
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-lea asupra modului de guvernare a României; acestea au afectat și publicațiile catolice. Pe prima pagină a Farului era scris cu majusculă: "Hristos și Patria" sintagmă folosită doar în anul 1938. În anul următor, în locul ei trona inscripția "Proprietatea Arhiepiscopiei Romano Catolice de București"396. Era menționat și faptul că ziarul era înscris în registrul de publicațiuni nr. 210/1938 (se preciza aceasta pentru a se dovedi că îndeplinea toate condițiile legale de funcționare). Aceste schimbări de fond, precum și unele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a încheiat la 31 mai 1937833. Expoziția a urmărit în special unificarea și coordonarea unitară a presei catolice din lumea întreagă. Ea a avut loc în Vila Pontificia a castelului Gandolf (Roma) și a fost intens promovată de L΄Osservatore romano, deoarece se sărbătoreau 75 de ani de la fondarea acestuia. Acțiunea a fost considerată un omagiu adus de presa catolică din întreaga lume Papei Pius al IX834, în timpul căruia a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost intens promovată de L΄Osservatore romano, deoarece se sărbătoreau 75 de ani de la fondarea acestuia. Acțiunea a fost considerată un omagiu adus de presa catolică din întreaga lume Papei Pius al IX834, în timpul căruia a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet de organizare cu sediul în Vatican (via della Tipografia), din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet de organizare cu sediul în Vatican (via della Tipografia), din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre, director al L'Osservatore romano președinte; Contele Cavaler al Ordinului Marii Cruci, Dr. Ing. Franco Rotti, președinte al Consiliului central al guvernatorului orașului Vatican membru; mons. Dr. Giuseppe Monti, înlocuitor la cenzura cărților, profesor la Facultatea Teologică din Lateran secretar general 835. Referitor la invitați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în urma expoziției. Acesta menționa că în timpul pelerinajului internațional al jurnaliștilor catolici la Roma, desfășurat cu ocazia "Anului Sfânt al Mântuirii", a fost exprimată dorința organizării unei expoziții mondiale a presei catolice, ca omagiu adus Papei Pius IX. Direcția L΄Osservatore romano a considerat că este de datoria sa să promoveze îndeplinirea acestei doleanțe cu ocazia a 75 de ani de la fondarea sa, încurajată fiind de adeziunea fermă a principalilor exponenți ai presei catolice din cele mai importante țări ale lumii. Sfântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca Biserica să dorească unificarea presei catolice și exprimarea ei omogenă. Răspunsul Congregației a dezvăluit unele probleme privind colaborarea și conlucrarea între diverse structuri ale Bisericii. S-a reproșat că au existat diverse informații care au apărut în L'Osservatore romano (în nr. 21 al anului 1934), oferite cititorilor de către Comitetul organizator, cu privire la viitoarea Expoziție a presei catolice, ce se organiza la dorința expresă a Sanctității Sale și care urma să se desfășoare în orașul Vatican (din aprilie până în octombrie 1936
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizator a trimis o adresă prin care a atras atenția ierarhilor români asupra modului de organizare a participării la Expoziție: "Din lista țărilor care posedă deja un centru național de preparative ale expoziției care a fost publicată în L'Osservatore Romano din 21-22 februarie lipsea, după cum sigur ați observat și dumneavoastră, România. Între timp, Congregația Bisericii Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 50.000 lire pe an, pentru o perioadă de 3 ani. Prin urmare, anexez cecul de la Banca Comercială Italiană și Română, în valoare de 50.000"936. Deși situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biblioteca Apostolica Vaticana, Roma, 1996. Ioan Paul al II lea, Scrisoare către artiști, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Ecclesia in Europa, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Discurs adresat Consiliului Pontifical pentru Cultură, 15 ianuarie 1985, în "L'Oservatore romano", 16 ianuarie 1985, nr. 3. p. 4. La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici, Libreria Editrice Vaticana, 2000. Minorități naționale din România 1918-1925. Documente, coord. Ioan Scurtu, Liviu Boar, Arhivele Statului din România, București, 1995. Minorități naționale din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din Galați, Galați, 1925-1930. Duminica, Baia Mare, 1935. Ecclesia, nr. 286, 1950. Farul nou, București, 1934-1944. Gazeta Maramureșeană, Sighet, 1918. Gazeta Transilvaniei, Blaj, 1917-1918. Jugendfreund, București, 1921-1924. Lumina creștinului, Iași, 1913-1916, 1919-1944. Monitorul oficial, nr. 61, 15 martie 1930. Osservatore romano, Roma, 1924-1940. Revista catolică, București, 1912-1916. Sentinele catolică, Iași, 1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august 1920. Universul, București, 1930-1932, 1934-1937. Vestitorul, Cluj, nr. 5, 1936. Viața, Săbăoani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pio IX (1851-1866), Roma 1986, (Miscellanea Historiae Pontificiae, 51). Mateiu, I., Doctrina de stat a problemei minoritare, Editura Imprimeriile Independența, București, 1929. Moscovici, Serge, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Munteanu Ghercă, Iulian, "Biserica Romano Catolică formă de rezistență anticoministă", în Chronos, anul III, nr. 1(4), Iași, 2005. Perez Lopez, P., La prensa catolica en Espana durante el franquismo, en J., Cantavella, J.F., Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]