1,088 matches
-
în memoria bucureștenilor, e folosit ca termen de comparație de Mateiu I. Caragiale, într-o scrisoare către N. A. Boicescu, trimisă din Berlin, la 4 decembrie 1904: „în Tiergarten e un loc mare, aproape cît de la havuzul mare de la șosea la rondul al doilea pentru călăreți...” 7). Versurile lui Bacovia înfățișează un havuz cu arteziană, cu „șadîrvan”, cum ar fi spus Dinicu Golescu, primul scriitor romîn care descrie o astfel de instalație 8). Un havuz cu o suprafață întinsă: lacul pe care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tip. Națională, 1888). 10. Apud: T. Cristureanu, „în slujba Satanei”, în Viața Romînească, 28, nr. 2-3, febr.-mar. 1936, p. 20. 11. Ibidem. 12. Roxana. Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun, Ed. Minerva, „Arcade”, p. 368. 13. Vezi: F. Brunea Fox, „Rondul de noapte”, în Reportajele mele, Ediție îngrijită de Lisette Daniel-Brunea, Ed. Eminescu, 1979, p. 263-268; Idem, „Ulița babalîcilor”, în Memoria reportajului, Ed. Eminescu, 1985, p. 127-133. Lecția de compasiune 1. Note și amintiri, Ed. ,,Cartea Romînească”, 1933, p. 43. 2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
filtrat doar uneori printr-o grilă parodică de cea mai bună calitate. Nimic derizoriu ori foarte puțin din cotidianul insignifiant îl atrage pe acest poet preocupat, dimpotrivă, de retorica marilor neliniști existențiale (Odată cu timpul și apa) sau de hermeneutica biblică ( Rondul de moarte, Cain, Abel). Subiectele, tratate întotdeauna într-o dicțiune ceremonioasă, apăsat solemnă, sunt reliefate expresionist: cromatica violentă (îndeosebi pastele groase de negru și de roșu), infrastructura profetic-vizionară, tumultul interior, revărsat adesea în impulsuri extatice, halucinatoriul, predilecția pentru decriptarea semnelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
suferit o metamorfoză similară. Sfâșietoarea voluptate cu care își cântă, fără preget, sfârșitul încă mai conservă acestui Frumos efeb mort o strălucire până acum neegalată ... Referințe critice (selectiv): Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, 1976; Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; M. Nițescu, Poeți contemporani, 1978; Dan C. Mihăilescu, în Dicționarul scriitorilor români. D-L, 1998; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Gheorghe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Andriescu, Disocieri, 251-260; George, Sfârșitul, I, 286-289, III, 240-249; Florin Mugur, Convorbiri cu Marin Preda, București, 1973; Petrescu, Scriitori, 94-97, 145-148; Raicu, Structuri, 150-156; Tudor, Pretexte, 112-131; Mihai Ungheanu, Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; Andriescu, Relief, 158-171; Iorgulescu, Rondul, 230-256; D. Micu, Periplu, București, 1974, 245-256; Dimisianu, Valori, 22-36; Paleologu, Simțul practic, 19-26; Simion, Scriitori, I (1974), 266-305; D. Micu, Un remarcabil roman politic, CNT, 1975, 11; Al. Andriescu, „Delirul”, CL, 1975, 3; D. Micu, Un roman de Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Piru, „Delirul”, R, 1975, 11; Ardeleanu, Opinii, 15-22, 209-213; Cristea, Domeniul, 164-195; Ungheanu, Arhipelag, 29-58; Ungureanu, La umbra cărților, 136-144; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 200-248, 345-350; Ion Bălu, Marin Preda, București, 1976; Ionescu, Romanul, 128-140; Iorgulescu, Al doilea rond, 206-214; Raicu, Critica, 74-114; Regman, Colocvial, 91-100; Marin Preda interpretat de..., îngr. și pref. Mihai Ungheanu, București, 1976; N. Steinhardt, Stendhal, istorie, Marin Preda, VR, 1977, 1; Cezar Ivănescu, Patosul realității, CL, 1977, 4; Val Condurache, Epos și memorie, CL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
departe se vedea un pîlc de copaci și tufișuri; copacii erau atît de apropiați unii de alții încît își atingeau coroanele, iar ramurile lor, împletindu-se între ele, formau o boltă pe deasupra florilor. Pe sub tufișurile înfrunzite, se zăreau, frumos desenate, rondurile de flori cu narcise, trandafiri și flori de mirt. De-a lungul pajiștii trecea un pîrîiaș care, într-o parte, țîșnea învolburat din pămînt, iar în cealălaltă curgea lin, printre flori și copaci [...]. (3) În Lesbos este un oraș, Mytilene
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
olenadru, cladosfere, cu frunze atît de răsfirate, rodieri palmați asemănători cu evantaiele cactușilor. Am observat că plantele verzi pluteau mai aproape de suprafața apei, în timp ce cele roșii erau la mijloc, lăsînd în seama hitrofitelor negre sau brune să formeze grădinile și rondurile locurilor retrase ale oceanului. Aceste alge sînt cu adevărat un miracol al creației, una din minunile florei universale. Această familie produce, în același timp cele mai mici și cele mai mari plante de pe glob [...]. J. Verne, p. 120 Este știut
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
1983. • "Systémologie et structurologie", 3e Millé-naire, n° 7, martie-aprilie 1983. • "Processus cognitifs et cybernétiques affectives de la pathologie mentale: schizo-phrénie, cyclothymie, mélancolie", Agresso-logie, vol. 24, n° 1, 1983. • "La topologie énergétique", La liberté de l'esprit, n° 12, "Pensées hors du rond", iunie 1986, cu contribuții ale lui Raymond Abellio, Marc Beigbeder, Olivier Costa de Beauregard, Gilbert Durand și Aimé Michel. COLOCVII CONSACRATE OPEREI LUI STÉPHANE LUPASCO: • Colocviu-dezbatere în jurul operei lui Stéphane Lupasco, 24 aprilie 1982, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Paris, organizat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
și hipersensibilitate. De multe ori persoanele în cauză au suferit repetate șocuri emotive triste (decesul persoanelor apropiate). Uneori teama de a avea cancer. 5. Unele aspecte morfologice particulare. Precanceroșii aparțin mai frecvent decât media generală a populației megalosplanhnicilor (sau tipul rond digestiv) și în al doilea rând tipului plat cocoșat. Au fost descrise și modificări ale aspectului mâinii: degetul auricular scurt și cu alte anomalii, aspect strangulat la mijlocul degetelor (falangina fiind mai puțin groasă decât normal), eminența hipotenară în formă de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
unor personaje, ECH, 1971, 4; Ardeleanu, „A urî”, 119-124; Negoițescu, Lampa, 150-159; Stănescu, Cronici, 83-98; Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980, 1-2; Ungureanu, Imediata, I, 249-268
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Dumnezeu. Sfârșitul misticismului O cantitate este ceva sau nimic; dacă este ceva, înseamnă că încă nu a dispărut; dacă nu este nimic, a dispărut literalmente. Presupunerea că există o stare intermediară între acestea două este o simplă himeră. JEAN LE ROND D’ALEMBERT Exact când norii negri ai Revoluției franceze au început să se ivească la orizont, misticismul a fost exclus din analiza matematică. În ciuda temeliilor șubrede ale analizei, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, matematicienii din întreaga Europă au avut
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
copil de pripas a dat o mână de ajutor, în final, la supunerea zerourilor și a infinităților din analiza matematică și la eliberarea acesteia de misticism. În 1717, un sugar a fost găsit pe treptele bisericii Saint Jean Baptiste le Rond, din Paris. În amintirea fericitei întâmplări, copilul a fost botezat Jean le Rond și, în cele din urmă, și-a luat supranumele de d’Alembert. Deși a fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zerourilor și a infinităților din analiza matematică și la eliberarea acesteia de misticism. În 1717, un sugar a fost găsit pe treptele bisericii Saint Jean Baptiste le Rond, din Paris. În amintirea fericitei întâmplări, copilul a fost botezat Jean le Rond și, în cele din urmă, și-a luat supranumele de d’Alembert. Deși a fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era geamgiu -, s-a dovedit că tatăl biologic era general, iar mama, o aristocrată
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
luptătorului comunist în proza contemporană, București, 1961, 37-49; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Hermann Broch, Somnambulii, postfață Cornel Ungureanu, București, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, postfață Mihaela Anghelescu Irimia, București, 2000; Ch. Haller, Jocurile zeilor / Gotterspiele, București, 2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia, II, 294-302; Ungheanu, Arhipeleag, 241-245; Alexiu, Ideografii, 157-160; Poantă, Radiografii, I, 175-178; Raicu, Practica scrisului, 334-338; Grigurcu, Poeți, 226-231; Alex. Ștefănescu, Între da și nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de ambele părți ale Cortinei de Fier sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Micu, „Măștile somnului”, GL, 1968, 18; M.N. Rusu, „Măștile somnului”, LCF, 1968, 23; Gheorghe Grigurcu, „Măștile somnului”, F, 1969, 4; Caraion, Duelul, 62-65; Grigurcu, Teritoriu, 242-248; Cristea, Un an, 223-225; Piru, Poezia, II, 307-310; Mincu, Poezie, 122-124; Iorgulescu, Al doilea rond, 294-296; Iorgulescu, Scriitori, 79-81; Alboiu, Un poet, 145-146; Tuchilă, Cetățile, 269-280; Dumitru Radu Popa, „Oase de fluturi”, TBR, 1983, 238; Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Istrate, VR, 1985, 7; Al. Piru, „Interiorul tăcerii”, RL, 1986, 1; Poantă, Scriitori, 61-63; Micu, Scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
mai greu a fost când mi-a țipat acolo, pe trotuar, ridicându-se de pe bancă... nu pricepi că nu mai știu ce e tandrețea, că am fost prea multă vreme singur? Am împins cu vârful pantofilor o piatră către marginea rondului de flori și apoi o alta în stradă, ca să-mi fac de lucru și să nu fiu nevoită să dau vreo replică. Cu timpul am realizat că, într-un fel, eu eram de vină și atunci mi-a venit în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
ochii din cauza luminii ce reverbera pe pereții albi. Și-a pus ochelarii de soare și s-a Întors În port. Nici nu se gândea să recurgă la poliție. La postul local erau cinci agenți și un șef; uneori, făcându-și rondul pe țărm, urcau cu o mașină de teren negru cu alb până aproape de turn, iar pictorul de război Îi invita la o bere. În plus, soția șefului de la poliție picta În timpul liber; Faulques văzuse un ulei de-al ei În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acestea au fost realizate cu ajutorul unor arhitecți peisagiști, având și o adevărată valoare artistică. a. sunt interzise tăierile arborilor de orice natură și distrugerea arbuștilor. Sunt admise măsuri igienicoculturale, dar executate numai de personal calificat; b. este interzisă shimbarea aleilor, rondurilor, boscheților, pergolelor, fântânilor arteziene și a altor piese de mobilier peisagistic existente; c. se interzice amplasarea unor construcții sau instalarea de conducte fără acordul Filialei iași a Academiei Române - Subcomisia Monumentelor Naturii; d. este interzisă executarea de orice fel de săpături
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]