1,483 matches
-
ochii mari și mirați ai lui Auta care-l priveau ca și când l-ar fi văzut întîia oară. Apoi Auta zâmbi într-un fel foarte straniu. Iahuben era speriat. Ce putea să ascundă zâmbetul sclavului? Căută să-și amintească bine cuvintele rostite adineauri. Spusese lucruri chiar atât de cumplite? Parcă nu... Îl privi pe sclav cu ochi bănuitori și înfricoșați. Dacă va afla Puarem ce întrebări îi pune soldatul său unui rob? Să nu-l ucidă acum, ca să scape? Iahuben se scutură
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vină timpul când se va afla că Auta nu este sulița și lanțul din mâna stăpânilor lui. Spune-i că Mai-Baka acum îl crede". Asta mi-a spus! zise Mpunzi și tăcu. Auta simți un fior. A fost o făgăduială rostită aproape între patru ochi, pe care o și uitase. Îi fu rușine, dar nu știa ce ar fi putut să facă deocamdată pentru acei robi. Nici nu se mai gândise la ei... Ga să spună ceva, căci Mpunzi îl aștepta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ochi l-au privit și azi-noapte, când a leșinat a doua oară. Ochii păreau buni, deși sfredelitori. Sclavul vru să vorbească în limba atlantă, dar simți că i s-a așezat un nod în gât și cuvintele nu se lăsau rostite. Deodată îl apucă o spaimă nouă: dacă-și pierduse glasul? Ființa ciudată îi făcu un semn. Auta nu înțelese, dar se strădui să-i urmărească mâna. Această mână, într-o mănușă argintie (sau era totuși pielea?) lipită de degete, se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
porniră pe întortocheatele poteci. Nefert pășea alături de el și-l ținea de mână, neîntrebîndu-l nimic. Numai cârmaciul nu avea liniște. O dată zise: - Cred că într-o lună pot înjgheba alta, mai mică, din ceea ce am adus cu mine... Altă dată rostit îngîndurat: - Cine s-o fi putut lua? Cine a fost cu noi și s-a uitat cum o ridic în aer?!... Mergeau foarte încet. Hor tăcea. Numai Auta își încordă mintea încercînd să găsească răspunsul. Dar acum mintea lui lucra
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vreau nici o obiecție din partea reprezentantului guvernului central sau bazată pe faptul că suntem masoni. Nu zic nimic. — Sunt Îngrijorat din punct de vedere profesional, nu e o prejudecată personală, scuipă Toal de parcă ar avea ulcerații la gură și fiecare cuvânt rostit i-ar fi provocat suferință. ... Nu pretind că nu mi se pare dezgustătoare ideea că oamenii Își fac așa ceva unul altuia... dar asta n-are nici o legătură. Îi arunc lui Toal o privire despre care sper că o să fie interpretată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bun augur. Tonul plugușorul sau uratul, este dat de către copii care, în ultima zi din an, în preajma amiezei, încep a umbla pe la case, rostind urături și primind în schimb colaci, fructe sau bani după posibilitățile gazdelor. Urătura cea mai des rostită este plugușorul, fiind strâns legat de mitul fertilității. Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu se mai cunoaște în
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai este capabilă să înțeleagă mesajele divine. În această grupă a actelor instinctive, Auguste Bouché-Leclercq introduce cledonomanția și divinația palmică. Cledonomanția (de la gr. klédon, cuvânt sau frază rostite întâmplător) este "rostirea omenească folosită de Providență ca semn enigmatic având uneori un înțeles îndepărtat de sensul firesc al cuvintelor"66. Accentul este pus aici pe rostirea din instinct, fără de veste, și nu pe revelația unor glasuri supraomenești care se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Psi, 2005. 66 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 135. 67 Ibidem, p. 136. 68 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 97. Așa cum o prezintă Cicero, cledonomanția era un fapt extrem de serios în vechiul Imperiu Roman. În funcție de ceea ce sugerau unele cuvinte sau nume rostite se putea organiza o acțiune, un eveniment. Mai mult, așa cum am văzut, ele deveneau un criteriu al activităților pe care le desfășurau. 69 S. Florea Marian, Nașterea la români. Studiu etnografic, București, Ed. Göbl, 1892, pp. 96-97. 70 Lucia Berdan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mesajului unei persoane concomitent cu ignorarea celorlalte conversații, este adesea destul de dificilă. Dar, cu ceva efort, diferitele conversații pot fi separate. Uneori se întâmplă totuși ca alte mesaje să nu poată fi ignorate, ca de exemplu când îți auzi numele rostit. Dezvăluirile făcute de această metodă conduc la ideea că toți stimulii auditivi sunt procesați prin identificarea stimulului în paralel și fără necesitarea atenției și că anumite mecanisme operează în vederea împiedicării direcționării atenției către surse sonore nedorite. Mecanismul numit de unii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
doar un teolog care cunoaște bine limba ebraică poate descoperi o parte din sensurile ascunse ale Bibliei; deși, și o atare lectură ar fi marcată, de la bun început, de pervertirea sensurilor originare pe care a generat-o transformarea vechii limbi rostite (în care Cuvîntul Domnului a fost revelat) în limbă scrisă. Iată de ce, orice altă încercare (hermeneutică sau/și semiotică) venită din afara limbii ebraice și a pregătirii teologice, precum în cazul propriei noastre exegeze, nu poate fi ferită de o inerentă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a interpreta măcar faptul notoriu că e vorba de plajă și de mare. O subcitire, o citire minimalistă. Această citire (urmată de revelația găsirii unei expresii cunoscute) seamănă mult cu modul În care procedăm Într-un calambur: cuvintele citite sau rostite au și alt sens. Să ne aducem aminte de Întrebarea la care trebuia să răspundem În copilărie, În timp ce eram ciupiți zdravăn de undeva: au țiganii biserică? Răspunsul, spontan, la o Întrebare care Într-un fel trebuia să ne dea de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ortografice urmărim aprofundarea rațională a faptului lingvistic, deoarece cunoștințele bazate pe raționament sunt mai durabile. Prin precizarea unor motivări ortografice se reface procesul de învățare corectă a limbii, în mod invers, de la grafem la fonem, de la cuvântul scris la cel rostit. Astfel, motivările ortografice vor constitui un mijloc eficient de formare a unor deprinderi de exprimare corectă, scrisă și orală și de precizare a cunoștințelor de limbă. Cuvântul, ortograma, grupul de cuvinte sau unitatea ortografică, scierea sa este susținută logic și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un ritm rapid intervin modificări provocate de fonetica sintactică Ăcân vrei, poa să fie, o juma de oră). Altă tendință cu care se confruntă școala este aceea de dispariție a finalei neaccentuate - iu sau u în cuvinte ca obligatoriu, serviciu, rostite obligator, servici. Elevii greșesc din diferite cauze pe care nu le putem determina totdeauna. Pot fi de ordin psihologic, pentru că învățarea ortografiei trebuie să urmeze evoluția genetică a copilului. Regulile ortografice trebuie comunicate în limbajul vârstei și trebuie să se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
deprinderi ortografice formate, elevul va scrie supraveghindu-și doar parțial grafica. În momentul în care, dintr-o cauză exterioară săvârșește o greșeală, deprinderea trece din nou sub controlul conștiinței, elevul își întrerupe scrisul, își controlează greșeala analizând cele două cuvinte rostite împreună într-o silabă. Sensul general al limbajului în școală, dat de evoluția psihică a copilului este în concluzie învățarea limbii literare, deci și a ortografiei, care trebuie să fie soluționată în funcție de necesitățile și posibilitățile de comunicare prin limbă ale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
scrie nu vine din stringența de a scoate la lumină, de a da viață prin cuvânt lucrurilor rămase altfel nerostite, atunci cartea devine un surogat, un mijloc de a par veni prin părelnicie. Preluarea oarbă, fără adâncire, a ideilor deja rostite ori puse în scris nu poate fi decât o clonă. înțelegerea adecvată a unicității, numai ea, poate reda chipul viu al lumii, al lucrurilor și ființelor. Copiile nu au viață, ci se hrănesc din viața întrupării originare. De aceea, plagiatul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
atra gerea pedepsei. Pentru cel „cu ochii deschiși“, Unul este în toate și toate se fac prin Unul. Intermezzo Despre imposibilitatea de a fi apologetic fără a împrumuta chip divinului Singura laudă și proslăvire non-ideologizantă și dezintere sată este cea rostită față în față, exclusiv pentru cel căruia îi este adresată. Cea mai bună ilustrare, poate, ar fi lauda serafimilor din Isaia, capitolul 6, verset care este reluat în cadrul rugăciunilor de binecuvântare a mesei (în iudaism) și în anaforalele euharistice (în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
calea tradiției”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 30, în PSB, vol. 12, p. 92) „Voi ați învățat pe ceilalți oameni să se despartă mai degrabă de suflet decât de dreapta credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia rostită când a fost hirotonit preot, către sine, către episcop și către mulțimea de popor, în vol. Despre preoție, p. 162) Credința dreaptă - batjocorirea și prigonirea ei „Dumnezeu îngăduie în multe împrejurări să se ducă război credinței Lui adevărate și apostolice
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
asimilându L în conținutul Lui, comunicat nouă prin cuvânt. Prin cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc vine în noi însăși puterea persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui. (n.s. 35, p. 140) footnote>. Minunează-te auzind această taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și credința”. (Sf. Simeon Noul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pentru a mi se propune să devin membru de partid. M-a întrebat, fără nuanță în glas, ce am făcut. I-am spus c-am refuzat. Și atunci am auzit vorba aceea pe care am trecut-o apoi și altora, rostită ca unul dintre marile comandamente ale vieții: „Nu se intră într-un partid a cărui istorie e pătată de sânge.“ Nu respecta morala în sensul ei filistin obișnuit, dar micile lui texte pe teme 10 morale au frumusețea unui cod
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pentru a mi se propune să devin membru de partid. M-a întrebat, fără nuanță în glas, ce am făcut. I-am spus c-am refuzat. Și atunci am auzit vorba aceea pe care am trecut-o apoi și altora, rostită ca unul dintre marile comandamente ale vieții: „Nu se intră într-un partid a cărui istorie e pătată de sânge.“ Nu respecta morala în sensul ei filistin obișnuit, dar micile lui texte pe teme morale au frumusețea unui cod sau
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit a în și prin care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este alcătuit citrinul, la fel specia inteligibila este materia din care intelectul posibil formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit, care îl va ajuta pe X să se refere la obiectul extern. Dat fiind faptul că miza acestui subcapitol este aceea de a clarifica statutul speciilor inteligibile, si anume rolul pe care îl joacă în procesul cunoașterii, în cele ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
printr-o definiție care cuprinde atât materia comună, cât și forma substanțială. Ultimul pas al acestei ultime operații a cunoașterii are loc atunci când intelectul pasiv formează în mod activ un concept, care poate fi mai tarziu semnificat printr-un cuvânt rostit. Fiecare entita te intermediară, fie ea specie sensibilă, imagine sau specie inteligibila, marchează o etapă diferită în cadrul procesului cunoașterii. Manieră în care este înțeleasă relația dintre aceste entități intermediare și obiectul extramental care trebuie cunoscut diferențiază între o interpretare realistă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciilor inteligibile este începutul, sursa cunoașterii intelective, iar completarea acestui proces are loc în momentul în care speciile inteligibile sunt transformate într-o intenție intelectiva, un concept, care permite intelectului să cunoască obiectul extramental. Acest concept este co respondentul cuvântului rostit, care face posibilă cunoașterea intelectiva a obiectelor hilemorfice. După cum se poate lesne observa, manieră în care este înțeles conceptul de către inter pretii realiști nu se îndepărtează de linia argumentativa anterioară, cea despre actele perceptuale (specii sensibile și imagini) și despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
discurs al lui Garibaldi ținut la Roma la 2 iulie 1849: "Nu vă ofer nici soldă, nici cazare, nici hrană. Vă ofer foame, sete, marșuri forțate, bătălii și moarte", apud A. J. P. Taylor, op. cit., v. Bibliografia). Sau, în discursul rostit tot în Camera Comunelor, la 4 iunie 1940 We shall not flag or fail. We shall go on to the end. We shall fight in France, we shall fight in the seas and oceans, we shall fight with growing confidence
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]