3,663 matches
-
endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții încrucișate nu numai asupra "evidenței" economiei politice, ci și asupra încastrării în simbolizarea rudeniei și asupra caracterului precar al edificării ideologice a acesteia. Instrumentalizarea politică a acesteia rezistă cu greu unor abordări economice reale, iar contradicțiile nu pot fi decât înăbușite. În consecință, în cele două țări ies la iveală construcții politice care pun
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca fațadă influenței agenților administrației coloniale, care devin în 1960 cei ai statului independent; ea este locul în care se actualizează raporturile de subordonare. În aceleași timp, reintroducerea structurilor dominației exterioare în jocul intern al raporturilor sociale fondate pe organizarea rudeniei le permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central, în măsura în care sunt menținute în sfera semnificației originare ca instrumente principale ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
funcționarilor, a căror acțiune se concentrează în jurul presiunilor exercitate pentru a obține plata impozitului. Ea reprezenta teatrul unei puteri fictive care contrabalansa puterea exterioară a administrației, oferindu-le sătenilor un mijloc menit să consolideze autoritatea veteranilor și coeziunea grupurilor de rudenie. Astfel, regi lipsiți de orice putere sunt desemnați alternativ în fiecare colectiv de rudenie, pentru o perioadă de un an, fiind întronați abia în ultima zi a "domniei" lor, chiar înainte de a fi detronați. Sunt supuși apoi unei serioase amenzi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ea reprezenta teatrul unei puteri fictive care contrabalansa puterea exterioară a administrației, oferindu-le sătenilor un mijloc menit să consolideze autoritatea veteranilor și coeziunea grupurilor de rudenie. Astfel, regi lipsiți de orice putere sunt desemnați alternativ în fiecare colectiv de rudenie, pentru o perioadă de un an, fiind întronați abia în ultima zi a "domniei" lor, chiar înainte de a fi detronați. Sunt supuși apoi unei serioase amenzi care ruinează colectivul familial. Deosebit de fastuoasă și determinând o largă distribuire de mâncare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cultura cafelei. Dacă satele în cauză prezintă o inserție remarcabilă în economia de piață, în schimb orice posibilitate de utilizare a acesteia în sensul unei diferențieri individuale este în permanență dejucată în folosul unei întăriri a structurii autorității de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această organizare a raporturilor sociale, o existență singulară. Interzise în cadrul colectivelor de rudenie, ele nu sunt posibile decât strict în măsura în care lasă să se vadă subordonarea caracteristică raporturilor care unesc comunitatea sătească în raport cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a acesteia în sensul unei diferențieri individuale este în permanență dejucată în folosul unei întăriri a structurii autorității de rudenie, deosebit de marcantă după independență. Relațiile comerciale au, în această organizare a raporturilor sociale, o existență singulară. Interzise în cadrul colectivelor de rudenie, ele nu sunt posibile decât strict în măsura în care lasă să se vadă subordonarea caracteristică raporturilor care unesc comunitatea sătească în raport cu exteriorul. Astfel, piețele sunt organizate în cursul vizitelor funcționarilor cu o oarecare importanță sau cu ocazia întronării regilor fictivi: mulțimea de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se declină în cadrul unui spectacol generalizat care compune o piață în sensul propriu al termenului, adică o etalare de produse care se oferă privirii și cheamă alegerea. Organizațiile umanitare au instituit de exemplu adevărate piețe ale darului, construind mai ales rudenia într-o serie de metafore inserate în faliile socialului apropiat sau îndepărtat: fiecare este invitat să devină ruda fictivă a unui șomer sau a unui copil, învecinați sau exotici, prin intermediul rețelelor de patronaj. Eficacitatea simbolică a spectacularizării este dată mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ales în ansamblul sferelor care erau în trecut ținute la distanță de publicitate, în sensul originar de a face public. Sexualitatea 45, în continuumul ei revendicativ care merge de la homosexualitate la bisexualitate, trecând prin toate modalitățile gândite și negândite ale rudeniei, face astfel obiectul unei "vizibilizări" nouă desemnare a spectacolului 46 destinate să producă, pentru grupul respectiv care se formează și caută recunoaștere publică, o valoare colectivă în termeni de categorie, repercutată ulterior asupra indivizilor care ocupă de acum un loc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ridică pentru a proteja o intimitate percepută ca un refugiu incert al individualității lor. Etnologul se află în Bangladeș, sau în altă societate de tip similar, într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin utilizarea simbolică a câmpurilor publice și private. Una din urmările acestui dat social e faptul că extinderea cercetării în afara întreprinderii este dorită și cerută imediat de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
individualității lor. Etnologul se află în Bangladeș, sau în altă societate de tip similar, într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin utilizarea simbolică a câmpurilor publice și private. Una din urmările acestui dat social e faptul că extinderea cercetării în afara întreprinderii este dorită și cerută imediat de salariați, pentru care a-l invita pe etnolog în familiile lor, a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de vedere comparativ, întreprinderea, ca obiect major în peisajul contemporan, nu a beneficiat de același interes din partea antropologilor. Pe lângă dificultatea tehnică de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe nenumărați sociologi ai muncii sceptici. Întreprinderea este descrisă pe de o parte ca un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii solidare în care ascultarea de frații mai mari era o regulă necontestată... însoțite de ignorarea tulburătoare a faptului că fenomene identice sunt construite pe criterii pozitive și negative. Dacă stigmatele care apasă asupra continentului african duceau la îmbogățirea dezbaterilor cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
femeile fie sunt abandonate, fie sunt constrânse la munci zilnice degradante, reprezintă cei doi poli ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând tocmai prin aceasta promovarea statutară fixată în imaginar într-o întreprindere populată de bărbați, unde cei mai vechi muncitori au devenit cadre bucurându-se de o demnitate egală cu cea a straturilor mijlocii întâlnite în cartierul lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72, nu doar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Transformarea schimburilor și a idealizărilor în bunuri exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale. Expansiunea unui mod de dominare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale de virtualitate, de volatilitate și de realitate un fapt social total. Evoluția cultelor de posesiune în Laos, cutie de rezonanță exemplară a determinărilor politice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea relațiilor dintre categoriile sociale și fracțiunile de clasă, dar și în reformulările raporturilor de rudenie și de sex, de exemplu, sau în elaborarea noilor registre ale politicului, ale autorității și ale supunerii. Capitolul 4 Economie și colonizare Congo, 1961* Gérard Althabe Regiunea nord-congoleză Această regiune vastă de 230 000 km2 (teritoriul Republicii Congo măsoară 350
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zeci, sute de km2 de savană care ar putea fi, teoretic, transformate în culturi. Posibilitățile practice ale acestei mâini de oameni pierduți într-o asemenea imensitate se dovedesc un efort neînsemnat. Există un fel de proprietate colectivă pe bază de rudenie asupra teritoriilor de vânătoare și de pescuit; natura ei este cu totul străină de proprietatea funciară legată de cultură. Concret, nu există niciun raport între această proprietate de drepturi de vânătoare și de pescuit și plantațiile care, indiferent de amplasarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la un mod simplist în două părți ecologic separate: • "cartierul funcționarilor", în care sunt instalați angajații din administrații, străini proveniți din alte țări în marea parte a cazurilor; • "satul" de tip tradițional clasic, cu organizarea lui familială pe bază de rudenie. În 1961, această organizare bipolară nu fusese depășită în niciun fel: se va vorbi în continuare de "tabăra funcționarilor" și de "sat". Totuși postul colonial s-a transformat profund; transpare deja o realitate nouă, originală, a cărei importanță nu poate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care, la rândul lor, îi vând din nou (cu profit, bineînțeles) la Gamboma. Acest fenomen etnic are aspecte foarte variate, care pot fi rezumate sub forma a două dinamisme: • Oamenii vin de pe ansamblul teritoriului ocupat de etnie, această emigrație dezmembrând rudenia (baza satului). Organizarea sociologică a centrului urban este de acum construită pe menaj. • Această reunire de indivizi veniți din diferite puncte geografice ale etniei determină o conștientizare a apartenenței etnice. Aceștia au o singură comunitate: etnia în calitate de etnie de ansamblu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etnice este exacerbată adesea în rasismul intertribal, care, prin prelungirile lui politice, a devenit un element esențial al realității africane. El se află în gestație în centrele urbane; acolo, și numai acolo, se află condițiile apariției lui: amestecul etniilor, desființarea rudeniilor, izolarea individului. Nu trebuie să legăm acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condițiile apariției lui: amestecul etniilor, desființarea rudeniilor, izolarea individului. Nu trebuie să legăm acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se substituie jocului rudeniilor și legăturilor familiale. Nu vom putea dezvolta acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se substituie jocului rudeniilor și legăturilor familiale. Nu vom putea dezvolta acest fenomen, pe care îl vom regăsi mai târziu. În fapt, ruptura este revoluționară: unui univers uman construit pe raportul personal i se substituie o societate care își află principiul în raportul comercial
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o șefie autoritară. Aceste populații nu au cunoscut niciodată acest tip de putere (spre deosebire de numeroase regiuni din Africa Occidentală, sau chiar din regiunea sudică a Congo, regatele Bateke și Vili). Organizarea politică nu depășea satul guvernat de adunarea șefilor de rudenie (șefi familiali care nu aveau nimic de-a face cu despotismul). În unele cazuri particulare, un șef putea fi ales pentru a conduce temporar o federație de rudenii, sistem asociativ care nu trebuia să dureze decât o scurtă perioadă și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]