1,753 matches
-
date sumare referitoare la structura organelor cu formațiuni secretoare, accentul cazând pe structura, frecvența și localizarea perilor secretori ori a canalelor secretoare. În literatura română de specialitate a fost publicat recent (1998) Atlasul anatomic al plantelor medicinale, de către Toma și Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și specii de care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1929), sclerificarea colenchimului (Duchaigne, 1954), endoderma de tip Caspary în tulpină (Baillaud și Courtot, 1960), structura frunzei (Zornig și Buch, 1926; Rudall, 1980), ori a tuturor organelor vegetative de la unele Labiatae extraeuropene (Lemesle, 1928). La noi în țară, Toma și Rugină (1995) cercetează structura mai multor plante medicinale, ocupându se în trecere și de Salvia ofticinalis L. Pentru compararea și interpretarea unor structuri ne-au fost utile articole referitoare la alte genuri de labiate, publicate de cercetători străini sau români. Diferențierea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică un studiu referitor la structura organelor vegetative de la mai multe specii de compozee medicinale, fără să analizeze și specia luată de noi în studiu. Dintre lucrările anatomice referitoare la alte genuri de compozee, menționăm pe cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în studiu. Dintre lucrările anatomice referitoare la alte genuri de compozee, menționăm pe cele elaborate de Drurry și Watson (1965), Tiwari și Sahuo (1980), Carlquist (1958), toate abordând mai cu seamă structura perilor tectori și secretori. La noi, Burduja și Rugină publică, în 1968, un articol referitor la Cichorium intybus, ocupându se comparativ de structura unor exemplare normale și anormale. Puține lucrări se referă în mod special la genul Chrysanthemum. Între acestea menționam pe cea publicată de Popham și Chan (1950
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
group of Salvia species, Notes from the Royal Botanic Garden, Edinburgh, 35: 377389 (cf. Napp Zinn, 1974) 7. BOSABALIDES A., TSEKOS I., 1982Glandular scale development and essential oii secretion in Origanum dictamnus L, Planta, 156: 496 505 8. BURDUJA C, RUGINA R., 1968 Recherches morphoanatomiques comparatives chez des exemplaires normaux et anormaux de Cichorium intybus L, Lucr. ses. șt. staț. cerc. mar. "Prof. I. Borcea" Agigea, Univ. lași, (1 -2 XI 1966): 117 136 9. CARLQUIST S., 1958 Structure and ontogeny
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
microscopie électronique sur l'origine et la différenciation de cellules du collenchyme, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 12, 8:141 -214 75. RUDALL P., 1980 Leaf anatomy of the subtribe Hyptidinae (Labiatae), Bot. J. Linn. Soc, 80: 319-340 76. RUGINĂ R., TOMA C, 1989 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales de la familie des Composees, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 35: 15-19 77. RUGINĂ R., TOMA C, 1995 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales (V). Labiatae
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anatomy of the subtribe Hyptidinae (Labiatae), Bot. J. Linn. Soc, 80: 319-340 76. RUGINĂ R., TOMA C, 1989 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales de la familie des Composees, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 35: 15-19 77. RUGINĂ R., TOMA C, 1995 Recherches histo - anatomiques sur quelques plantes medicinales (V). Labiatae., An. șt. Univ. lași, s. II a (Bioț. veget.), 41; 1722 78. SÁRKÁNY S., SZALAI I., 1964 Növenyszervezettani gyakorlatok (Növenytany praktikum), I., Tankönyvkiadó, Budapest 79. SAYEE DUDDIN
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 31.: 4548 102. TOMA C, IVĂNESCU L, NIȚĂ M., 1995 Contributions histoanatomiques concernant espèces de Salvia L, An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol. veget.), t. 41.: 7-16 103. TOMA C, RUGINĂ R., 1998 Anatomia plantelor medicinale. Atlas. Ed. Acad. Rom., București 104. TRÉCUL A., 1893 De l'ordre d'apparition des vaisseaux dans la formation parallèle des feuilles de quelques Composées, C. R. Acad. Sci. (Paris), 1 16: 850-856 105. TRONCHET A., 1967Nouvelles
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
are asupra unei comunități. Activitatea de sâmbătă a continuat într-un tur de forță prin vizitarea altor biblioteci reprezentative pentru școala vasluiană, biblioteca Școlii „Ștefan cel Mare” Vaslui, director prof. Dumitru Busuioc, prof. bibliotecar Cecilia Vasilescu și a Colegiului „Anghel Rugină” Vaslui, director prof. Lidia Zărnescu, bibliotecar Mariana Juverdeanu, unde s-a prezentat un moment inedit Tudor Arghezi. Concluziile au fost mediate de d-na prof. Muza Maftei, consilier M.E.C.T.S, unde s-au dezbătut probleme legate de rolul bibliotecilor caselor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
utilizată la examinare, pensete, cuțite de desfare a recipienților . Chestionarele vor fi realizate în funcție de probele supuse degustării. Ordinea de examinare a probelor. Ordinea de examinare a caracteristicilor organoleptice în cazul produselor alimentare conservate sunt : aspectul exterior al ambalajului( pete de rugina, grăsime, scurgeri de continut) marcarea; aspectul produsului în ambalaj și după tranzvazare; culoarea produsului; consistentă produsului; gustul și mirosul produsului; aspectul interior al ambalajului(aderenta lacului, pete de sulfura sau rugina, aspectul și aderenta latexului). 8 M o d u
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
alimentare conservate sunt : aspectul exterior al ambalajului( pete de rugina, grăsime, scurgeri de continut) marcarea; aspectul produsului în ambalaj și după tranzvazare; culoarea produsului; consistentă produsului; gustul și mirosul produsului; aspectul interior al ambalajului(aderenta lacului, pete de sulfura sau rugina, aspectul și aderenta latexului). 8 M o d u l d e ex a m în a re a p ro b elo r tab elu l 1 .1 N r. C rt. G ru p a d e p ro d
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de roșii; produs pasteurizat; informații privind depozitarea, temperatura max. 20˚C; umiditate 80%; masă netă 300g; dată expirării; nu e trecută dată fabricației; 36 prezintă însemnul produsului reciclabil; recipientul închis ermetic; capacul prezintă urme de sos; nu există pete de rugina pe interiorul capacului; dozarea nu a fost făcută corespunzător, există bule de aer în produs; gol de umplere 5%. Conținut: ardei, ceapă sus de roșii ulei, sare vinete miros acrișor gust puțin acrișor, sărat , dulceag aspect neomogen nu prezintă corpuri
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
utilizarea de acizi alimentari : acid tartric, citric și ascorbic. Caracteristcii organoleptice tabelul 8.1. Aspectul recipientelor a) Cutii la exterior la interior b) Borcane Ermetic închise, nebombate, neturtite, neruginite. Se admit ușoare deformări. Nu se admit pete negre sau de rugina, se admit pete albăstrui și ușoară marmorare datorită sulfurii de staniu. Ermetic închise, cu capacul nebombat, neruginit, neînnegrit. Aspectul fructelor Fructe acoperite cu sirop, nedestrămate, neatacate de insecte, fără codite, sau frunze. În același recipient fructele trebuie să fie de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
probei mojar cu pistil ÎI. Cântărirea balanța analitică capsula de porțelan 74 Analiza senzorială la gemul de gutui tabelul 10.3. Ambalaj integru, borcan din sticlă, curat 320g eticheta conține toate informațiile, bine lipită capacul, închis ermetic, prezintă pete de rugina, nr. lot, data expirări Produs aspect - gelificat neomogen culoare - caracteristică produsului, galben maroniu în masă de produs există semințe de gutui consistentă - vâscoasa aroma - specific, gust - dulce aromat III. Trecerea cantitativa și v omogenizare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă baghetă
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
băltește apa. În aceste cazuri este necesară drenarea terenului, pentru îndepărtarea excesului de umiditate. Distrugerea samulastrei. Pentru numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu, prin intermediul samulastrei de grâu are loc trecerea infecțiilor cu rugină pe cerealele de toamnă. Distrugerea samulastrei fie prin arătură, fie prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de ciuperca Strobilurus tenacellus, care se dezvoltă pe conurile de pin căzute. · Kresoxim metilul este substanța activă a produsului Stroby 50 DF ce combate rapănul la măr și păr, făinarea la pomi, vița de vie, cereale și în secundar putregaiuri, rugini și alternarioze. · Azoxistrobinul combarte mana și făinarea castraveților, mana și făinarea la vița de vie. Produsul comercial utilizat este Quadris. · Trifloxistrobinul este componenta activă a produsului Zato 50 WP, care combate rapănul și făinarea la măr și septorioza la păr
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis rugina galbenă 6. Puccinia graminis rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoides pătarea în ochi a bazei tulpinii 9. Cladosporium herbarum înnegrirea spicelor Pentru o bună protecție a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis rugina galbenă 6. Puccinia graminis rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoides pătarea în ochi a bazei tulpinii 9. Cladosporium herbarum înnegrirea spicelor Pentru o bună protecție a culturii grâului este necesară aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis rugina galbenă 6. Puccinia graminis rugina neagră 7. Septoria tritici și S. nodorum pătarea brună a frunzelor 8. Pseudocercosporella herpotrichoides pătarea în ochi a bazei tulpinii 9. Cladosporium herbarum înnegrirea spicelor Pentru o bună protecție a culturii grâului este necesară aplicarea măsurilor de prevenire și combatere
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
solului au o mare importanță în prevenirea apariției bolilor, astfel: distrugerea samulastrei, reduce foarte mult atacul de făinare, întrucât elimină conidiile, care se formează pe aceste plante; îndepărtarea resturilor vegetale, a paielor, are rol în reducerea potențialului infecțios pentru făinare, rugină, septorioză, fuzarioză; arderea miriștilor este o metodă, des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fuzarioză. De asemenea, alungirea exagerată a paiului, determină frângerea tulpinilor. 5.Folosirea de soiuri rezistente. În țara noastră au fost omologate ca fiind rezistente următoarele soiuri: pentru făinare: Turda 81, Dropia, Prospect; pentru fuzarioză: Transilvania rezistent, Ulpia mijlociu rezistent; pentru rugina brună: Colina, Prospect, Ulpia, Pandur rezistente, Turda 81, Fundulea 29 mijlociu rezistente. 6. Semănatul la epoca, adâncimea și densitatea optimă. semănatul timpuriu favorizează atacul de făinare, mălură, patarea în ochi, fuzarioză, datorită faptului că temperatura este ridicată de 14 -16oC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ochi. Densitatea optimă de 450-500 boabe /m2, asigură o bună dezvoltate a plantelor și o aerisire optimă a lanului. 7. Irigarea în condițiile din țara noastră se efectuează prin aspersiune, ceea ce cează o umiditate mare, favorabilă pentru atacul de făinare, rugină brună și septorioză. Combaterea chimică În contextul combaterii integrate, mijloacele chimice sunt prevăzute ca fiind ultimele, însă fără de care, nu se poate obține o producție corespunzătoare calitativ și cantitativ. În tehnologia de combatere chimică a bolilor la grâu sunt prevăzute
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Sumidan 1.8 l/t (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); Tirametox 625 SC (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); -Tirametox 60 PTS (mălură, fusarioză, tăciune + dăunători); 2. Al doilea tratament pentru combaterea bolilor se va apliva la înălțarea paiului (2 internodii) pentru făinare, rugini, septorioză cu unul dintre produsele: Alto combi 420 SC 0,5 l/ha, Bavistin 50 DF 0,6 kg/ha, Bravo 500 SC 1,5 l/ha, Carbendazim 500 SC 0,6 l/ha, Mirage 45 EC 1 l/ha
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
făinarea mărului; · Monilinia fructigena - monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor. Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala petelor de muscă Schizothyrium pomi; · Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; · Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae; · Ulcerația deschisă a ramurilor - Nectria galligena. Măsurile de prevenire a agenților patogeni la cultura mărului Măsurile preventive utilizează toate metodele cuprinse
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
îndelungat, uneori de mai mulți ani ca în cazul atacului de Eutypa lata (eutipoza la vița de vie). În raport cu caracterul apariției și raspândirii lor se disting epifiții sau epidemii care se raspândesc cu repeziciune pe suprafețe mari ca, în cazul ruginilor la cereale și boli endemice cu posibilități restrânse de difuzare ca în cazul agenților patogeni de sol care se răspândesc mult mai lent producând atacuri sub formă de vetre (Plasmodiophora brassica-hernia plantelor din fam.Cruciferae). Etiologia este știința care se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]