6,791 matches
-
comunităților locale. Personal, cred că este nevoie de multă prudență. Reglementările venite după hotârarea Sfântului Sinod reflectează această nevoie de echilibru. Recunoaștem, desigur, rolul preotului în viața comunității locale, dar implicarea sa în alegeri va fi ca un mers pe sârmă. Totul depinde de personalitatea, discernământul și recunoașterea publică ale celui care dorește să candideze, cândva. S-ar putea să fie comunități care se vor simți reprezentate de preotul lor în consiliile locale, iar altele care vor fi reticente. S.G.: Stimate
INTERVIU CU BOGDAN TATARU-CAZABAN: DESPRE RELATIA DINTRE POLITICA SI RELIGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 75 din 16 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350487_a_351816]
-
cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care nea Ilie era împovărat - fără să bănuiască urmările, să cunoască bătaia expunerii la această sinistră manipulare - ca
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
și așa ca și cum ar fi niște păduri pe o câmpie nesfârșită... Șirurile de oameni care se țin de mână vin din adâncul timpului. (oftând ușor) Și păcatul trece prin ei, venind din începuturi. Păcatul originar, este așa cum trece curentul prin sârmă, și pe ultimul cu care se termină șirul tău se va opri... odată cu tine, Costache. În timp ce șirurile de oameni de alăturea vor continua să meargă înainte la infinit. (mică pauză) Numai al tău o să rămână undeva, pe când celelalte se vor
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
prostituate Frumoase Zeițe. Beau cafea și privesc În ceașcă Liniile și drumurile. Unghii picioarelor i și le vopsesc Ca de obicei Stârnesc dorințe Și vise la mare Păsări în cer În această lume... Aicuna a părăsit turma Lasându-le Ciorapii în sârmă A devenit hacker A spart paswordul meu Și când a văzut Cum trădează vitejii Funie sau stejar N-a găsit nicăieri. Până-ntr-o zi Pe neașteptate A apărut frumoasă Pe ecran Făcând reclamă prezervativelor Companiei “My Love” Referință Bibliografică
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]
-
Ritmuri > CINE-I ÎNȚELEPT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 402 din 06 februarie 2012 Toate Articolele Autorului anii mei comoară viața mea pustie cine vă mai știe tâlcul într-o doară?! vis sau amăgire ori un mers pe sârmă fără nici o cârmă dincolo de fire parc-a fost o glumă și nu-mi amintesc cât e de livresc un portret de humă cine-i înțelept fără vreun demers dacă-n univers eu n-am nici un drept?! Referință Bibliografică: cine-i
CINE-I ÎNŢELEPT de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346684_a_348013]
-
pentru care natura nu este o simplă însumare de calități plastice, ci de fiecare dată altceva. Priveliștile lui sunt mai de grabă „ priveliști sufletești”. Poezia lui „năștea din negura minții, ca o protestare intimă împotriva peisajului mecanic, de gloanțe, de sârmă ghimpată, de tancuri”. Anotimpul preferat al lui a fost toamna, o toamnă a tristeții, a melancoliei în fața procesului de decrepitudine a naturii. Peste bogăția toamnei, acest anotimp „pune tristețea-n lespezi a stupilor cu miere, și în priviri cârceii pământului
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
a-și urma calea, personajul nostru deloc închipuit, așa cum aminteam ceva mai sus, are curajul de a rupe în mii de bucăți zăgazurile extrem de înguste ale subiectivității umane, pentru că are o inteligență nativă ieșită din comun. El se joacă printre sârmele ghimpate ale propriei sale traiectorii destinice cu ceea ce cunoaște cel mai bine - cifrele. În spatele lor, personajul nostru descoperă un tip de viață pe care nu orice reprezentant al speciei umane o poate cu ușurință observa. Din acest punct de vedere
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
a luminii căzute pe obiecte, nimeni altcineva nu rostește cuvinte alese. Dar cine le deslușește înțelesul de miezul le rămâne intact? De căpătăm aripi învizibile și nu ne aude ecoul de tăcerea în tăcere se mută. Păsările se balansează pe sârme în echilibru de vânt, de parcă nicio fantomă n-ar îndrăzni mai mult. Tot ce pare gând se ridică, ajunge o taină la masă unde paharele au buze sonore și vinul e lacrimă. Referință Bibliografică: Cuvinte în echilibru / Llelu Nicolae Vălăreanu
CUVINTE ÎN ECHILIBRU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345732_a_347061]
-
strecori în mine noaptea doar noaptea vii tu tremurând la adierea aerului scăpat liber din firea pădurii ca un respir al întunericului în marginea apei vii să atingi urmele pașilor uitați lângă o tranșee de fiare de rugi împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
albă a lumânării ... Citește mai mult te strecori în mine noapteadoar noaptea vii tutremurând la adierea aerului scăpat liberdin firea păduriica un respir al întunericului în marginea apeivii să atingi urmele pașilor uitațilângă o tranșee de fiarede rugi împotmoliți în sârma ghimpatăa ultimei atingerie rece mâna ce întinzispre ruga clepsidrei răsturnate sub scaunsunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degetee rece chiar surâsul cu care întâmpinipăienjenii scofâlciți ai hornuluisimtte strecori în mine noapteasingurăhotărâtă sa ucizi ultimul mac
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Stihuri > Anotimp > ULTIMUL VIS Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mieii albi veniți să-l întâmpine pe el condamnatul la moarte la marginea câmpiilor veșnic înverzite Florile brumei străluceau ireal pe sârma ghimpată Fereastra, zidul gros vedere către lumea cealaltă În dimineața aceasta vor veni după el Și se aud pași... pași apropiindu-se Și ușa s-a deschis pentru el, ultima dată... ----------------------------------- Prin anii '80 și... Ștefănescu, cine își mai amintește
ULTIMUL VIS de ION UNTARU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356279_a_357608]
-
te vei recunoaște așa cum stai în lumina de sine scăldându-te într-o perfectă abluțiune. Pe fruntea mea s-a întunecat orizontul, aura-i neagră nici un sfârc de lumină nu se arată întuneric pe întuneric înghite. Drugi de fier și sârmă ghimpată împrejmuie gândurile prizoniere în spațiul târziu. Fluturi albi se rotesc pe deasupra și din zidul cunoașterii răsare o floare de păpădie. Dacă nu-i pui stavilă deziluzia continuă. Până când? Nu vă mirați! Bucuria mea e tristețea, așa cum spunea Cioran, amarnică
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
vrei crucificat în mijlocul apei sculptând cioburi în drum sfârșit de soartă sunt albia în ocean de frică ce-l porți în glezne cu mândria învingătorului respiri în picioare țipăt de lumini rotunde aleargă forma umbrei ochiul orb răspunsuri întinse pe sârmă nu au uscat întrebările marginilor tale au înflorit zăpezi în coapsele toamnei din care mi-ai născut nebunia ca un așternut de oase univers închis tu vei muri în mine Referință Bibliografică: mătase carmin / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MĂTASE CARMIN de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356420_a_357749]
-
devenit un fel de câmp de bătălie. La un moment dat, din cauza cutremurelor pe care le provocase Ghiță, devenise șubredă...Bieții părinți nu știau ce să facă; nu cunoșteau cauza și erau foarte neliniștiți în privința aceasta. I-au pus și sârmă în nas. Toate acestea ni le-au spus la telefon și, musai, trebuia sa venim, să ne sfătuim ce să facem cu porcul, dacă era cazul să-l sacrificăm sau nu. Până să vină ziua de sâmbătă când, de obicei
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
căruță să-l ajute să care gunoiul, departe, la groapa comună de gunoi, a localității. „Nu știu cum a scăpat din coteț dar parcă era nebun”, ne povestește mama. “A început să râme prin curte, (din cauza solicitării râtului, i-a scăpat și sârma din nas) parcă trecuse tractorul în urma lui. A pătruns în grădina de legume și a distrus tot ce era pe rod; straturi de roșii, ardei, vinete, varză, fasole...” Toată munca părinților mei, care trudiseră de primăvara devreme până vara, ca să
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
acela mare și bătut, așezat de Steluța în vaza mică de pe masă. Dar cel mai mult îi plăcea să se uite pe fereastră (așteptându-și mama care parcă nu mai venea), la cățelul lor care se tot plimba pe o sârmă de la poartă la cotețul lui de lângă hambar, păzind astfel toată curtea. Știa că ,,nu are voie,, să coboare singură de pe prispă că ,,o papă cățelul,,. Începu să-și dorească și ea un cățel și bunica ei îi promisese unul și
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o porțiune de vreo cinci metri în partea dinspre râpă. Sârma tăiată cu patentul, bucata lipsă făcută sul și plecat cu ea la spinare în timpul nopții. Noroc că am mai avut o rezervă de la puiernița lăsată de vechii proprietari, pentru înlocuire. În ce privește restul gospodăriei, venise vremea unor reparații ceva mai complete
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
vii - doar soldații *Nici strop de verde printre fiare vechi liniște aparentă *Într-un adăpost soldații tineri încropesc un prânz cald *Sorbitură-n gamele Tadjikistan - fum înecăcios *Căni de tablă ciobite - sorbituri mici de ceai neîndulcit *Polonic legat cu o sârmă - Borea doftoricește bube *Furtuni de nisip. Pe o poliță suspendată câteva cărți *Soldați grăniceri în jurul godinului asculta vântul *Nimeni în jur. Tinerii camarazi se leaga pe viață *Armata cultiva prin terapii de șoc - artă de a trăi *Dând piept cu
GRĂNICERI ÎN TADJIKISTAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355859_a_357188]
-
ploii, iar gâtul i se uscase de tot. Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
ploii, iar gâtul i se uscase de tot.Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
ploii, iar gâtul i se uscase de tot. Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
-i pătrunseră în palmă. Mușcă puțin dintr-o parte a lui, apoi se apucă să-l decojească. După ce termină îl înfulecă grăbit, iar când să se așeze mai comod observă o femeie cum cercetează atent o pereche de cerceii din sârmă, cu o bilă albăstruie, micuță, de calcedonie, în mijloc. Ahmed știa că trebuie să facă prima mișcare doar în momentul în care femeia avea de gând să plece, așa că așteptă, străduindu-se să pară indiferent. - Cu cât dai cerceii aceștia
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
față la bloc la mine Parcă-i facerea minunii; Crește-așa, fără rușine, Iarba verde-n văzul lumii. Prin copaci, pe rămurele, Lăpădându-se de lene, Cântă vesel, păsărele, Înfoindu-se în pene. Dezmorțiți din geruri grele, Legănându-se pe-o sârmă, Doi cioroi, la turturele, Se zgâiesc, ochind o râmă. Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul mare N-o să mai pupe găluște. Tare-i
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
ciot de mărăcine Celui ce-a iscat scandalul? Într-o lume mlăștinoasă Cu feline, crabi, reptile, Nu te temi să ieși din casă Să te vânturi prin azile? Cum să cred în dunga albă Când treci drumul ca pe-o sârmă Cu mărgele trase-n salbă Și n-ai la căruță cârmă? Fel și fel de decorații Poartă țanțoși generalii, Deși ei sunt vinovații Că n-au înflorit curmalii. Cu șareta de la gară Pe drumeagul spre moșie Trece beat seară de
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]