1,975 matches
-
În viața privată sau În cea publică trebuie s-o contemple. CITAT RETRAS!!! „Arta răsucirii” la Platon „pune problema În ce fel se va obține transformarea cea mai rapidă și mai eficace a sufletului. Nu-i vorba de a-i sădi simțul «văzului», ci de a-l face să «vadă» pe cel ce are acest simț, dar nu a fost crescut cum trebuie și nici nu privește unde ar trebui” (Republica). Identificăm la Platon teza nevoii asistării și intervenției din partea educatorului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Ne-o spune Ecclesiastul (3, 1-8), Într-o formulare unică și plină de tâlc: Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice Îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești. Vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești. Vreme
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o formulare unică și plină de tâlc: Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice Îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești. Vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești. Vreme este să arunci pietre și vreme să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rezultatelor instruirii și formării religioase. Nu ne putem aștepta numaidecât la rezultate imediate, pe termen scurt (de fapt, de scurtă durată!). Să nu disperăm și să nu sperăm la mai mult decât trebuie. În fond, orice act formativ Înseamnă să sădești ceva cu gând bun și să ai apoi răbdare, căci roadele vor veni la timpul lor (nu apar peste noapte, forțat, intempestiv). Nu ar fi rău ca sistemul de validare a cunoștințelor la acest obiect de studiu să urmeze specificul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
religioasă pentru copii, dar ea nu este suficient didacticizată și prelucrată pentru a fi valorificată În sala de clasă. Un astfel de efort s-ar putea traduce printr-o Îmbunătățire a formării religioase la nivelul claselor următoare, fiindcă ceea ce se sădește În această etapă de vârstă poate rodi Însutit În cele care urmează. Roadele se vor vedea, la un moment dat, În conduitele noastre individuale, indiferent de vârsta la care am ajuns. 9.7. Educația religioasă - o posibilitate pentru Învățământul preșcolar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
metafizică, de unde o știe oare? Omul de lângă mine e destul de vârstnic, cred că a prins și războiul. Intuiția Îmi este confirmată. Pe timpul războiului era tot cam așa: ajunsesem să mâncăm și cojile de cartofi. În cel mai bun caz, le sădeam primăvara pentru a face alți cartofi... Nu-nțeleg: ăștia de azi chiar nu știu ce se Întâmplă cu noi? Îi confirm gândul, bolborosind ceva despre posibile perspective În care nici eu nu credeam. Și-apoi completează, lăsându-mă cu gura căscată: Dacă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
săptămânală care a apărut la Budapesta între 17 februarie 1867 și 13 mai 1868. Sigismund Victor Pop, redactorul responsabil, era în același timp proprietarul și editorul gazetei, destinată, în primul rând, cititorilor de la sate. Foaia își asumă misiunea de a sădi în sufletele acestora „încrederea în soarta și viitorul națiunii române”. Cultura, se afirmă, trebuie răspândită în popor prin orice mijloace. Redacția este preocupată mai întâi de accesibilitatea materialelor (literare, istorice sau de informație științifică) și apoi de calitatea lor. Pe
AMICUL POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285324_a_286653]
-
vom Încerca să le dezvoltăm. Un popor de oameni bogați este un vis politic imposibil de realizat. O națiune este alcătuită cu necesitate din oameni care produc și din oameni care consumă. Cum se face că tocmai cel care seamănă, sădește, stropește și adună recolta este și cel care mănâncă cel mai puțin? Această situație reprezintă un mister care poate fi dezlegat destul de ușor, În ciuda faptului că oamenii se complac să o socotească o mare idee providențială. Vom oferi probabil o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea de cinstit și prost. Reflexele funcționează bine, numai că viteza de înaintare este mult diminuată. Până și educația a devenit una atomizată, în care până și copiii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția umană, Editura Științifică, București,1973, pp. 135-137. 114 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 48. 115 Spengler folosește această sintagmă pentru a caracteriza dezvoltarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Bădescu ne ajută în înțelegerea unei situații nedeslușite de mii de teoreticieni socialiști: Această protoînclinație de esență și natură spirituală pură spre pozitivul moral, nedatorată vreunui determinism genetic ori vreunei experiențe prealabile, este nucleul sinelui sau sinele latent și este sădită în persoana umană, odată cu ivirea embrionului uman, ca latență spiritual-morală a interiorității sale și ca mecanism sigur de organizare interioară și exterioară a conduitei sale. Omul se naște, iată, cu protofuncții, precum este și această protoînclinație spre pozitivul moral, pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
firme cu specific extrem de diferențiat. 2.1. Tendințele pieței turistice la începutul unui secol Istoria este importantă atunci când studiem turismul, Și nu doar din perspectiva lecțiilor pe care le putem învăța, ci, mai degrabă, pentru că sâmburii creșterii din viitor sunt sădiți în trecut. Cele mai importante elemente pe care le vom urmări pe parcursul acestui subcapitol sunt transformările pe care turismul Și călătoriile le-au suferit de-a lungul istoriei, concentrându-ne pe ultimele decenii Și, în ultima parte, pe previziunile pentru
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cugetare când avem atâta întuneric în viața noastră. [CELSUS] Moartea pământului, pace eternă. Eu pace eternă [nu] cer - căci n-o poț, Ci nu numai pace - îndurarea. Păstrează un rival Romei ca să-i păstrezi puterea până atunci până ce din ura sădită în inima acestui pământ va răsări un arbore care va umbri cu pace tot universul. De nu... atunci să știi c-ai nimicit tot fructul pe care l-a copt această istorie lungă a Romei, căci ce a putut să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce menitu-i de a le fi stăpân, Stăpân geniilor pieirii! Ce gând superb! O-nceată, Inima mea cea stoarsă de-o cugetare beată. Nu răscoli-n bătaie-ți ruinele sfărmate A lumii-mi dinăuntru. 2291 Și cerul, lan albastru sădit cu grâu de stele Arată lumii toate Și nouă-arată planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii... și bolta-i un ținut Cu stâlpi din altă lume. În sine-a ei putere în întru-i se adună Și cum stejarul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adună Și cum stejarul numai din proprii rădăcine Își crește trunchiul aspru... tot astfel numa-n tine Puterea ta e, ginte! Ai închegat furtuna că să înalți stejarii, Ca să înalți românii tu ai stârnit barbarii. 2254 Văd cerul, lan albastru sădit cu grâu de stele, El ni arată planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii. În sâmburul de ghindă E un stejar. Cum dânsul din proprii rădăcine, Din planul vieții sale ascuns în colț obscur Își crește trunchiul aspru - așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Apoi petrecerea în asemenea locuri sălbatece, fără de farmec, trebuie să fie cu atât mai nesuferită si mai înfiorătoare cu cât s-apropie anotimpul în care fructele de tot soiul încep a se pârgui în acel rai de grădină de lângă Propontis, sădită de mâna lui Dumnezeu, care strălucește cu atâtea frumuseți și te cheamă de nu te poți împrotivi. Șoptirea zefirelor dulci și răcoritoare, împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e necesar pentru a forma un ogor de pământ. 200 de funți de pământ au fost uscați într-o sobă și puși într-un vas de lut. Acest pământ a fost apoi udat cu apă de ploaie și s-au sădit în el o salcie în greutate de cinci funți. În curs de cinci ani pământul a fost cu grijă udat cu apă de ploaie sau cu apă curată; salcia creștea și-nverzea și, pentru a feri ca pământul să nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Viena le-ar zâmbi o asemenea perspectivă. A ne cuceri prin propria noastră naționalitate, prin propriul nostru principiu de existență, a face din țăranul Dunării tributarul țăranului din Carpați, a stinge veleitățile politice prin satisfacerea instinctului adânc de dezvoltare sădit în poporul nostru ar fi o idee demnă de omul de stat al unei monarhii poliglote. Dar, din nenorocire, oricâtă simpatie ar avea pentr-o asemenea idee sferele domnitoare din Viena, ea devine neputincioasă față cu purtarea consecuent fanatică a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
legate de calitatea de concesionar al drumului de fier, nu de persoana cutare ori cutare. Ar fi în adevăr curios ca cineva să cumpere o grădină de veci și după asta să mai aibă a cumpăra îndeosebi dreptul de a sădi sau de-a tăia copaci și dreptul de-a ieși și a intra pe poartă. ["MAI SUS AR FI OBLIGATE... "] 2264 mai sus ar fi obligate a face mari concesii ideii monarhice arioeuropee, care nu e nici despotică, nici demagogică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
găsi sensuri acolo unde amândoi sfinții Augustin în care credem au dat greș, sunt momente în care mă întreb cum au putut fi atât de orbi. Simt că întrebarea ta pornește din aceeași orbire ca a lor. Oare de ce e sădit în sufletul bărbaților să nu-și poată închipui un conducător altfel decât ca un bărbat ambițios și puternic? Stin o privi nedumerit. ― Ce legătură are asta cu...? Maria dădu a lehamite din mână. ― Nici măcar nu înțelegi. Poate că eu nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
grăbi și ea să termine procedura de instalare a sondei psi. Nimeni din Abație nu înțelegea cu adevărat cum funcționau sondele psi. Dar călugării augustinieni le foloseau din plin. Prin ele controlau visele premonitorii ale apostolilor de pe Lumile Agricole și sădeau îndoieli în mintea clonelor sortite Alambicului. Femeia așteptă până când auzi un țiuit ușor în urechea ei stângă, acolo unde călugării îi ascunseseră un receptor mai mic decât vârful unui ac. Era semnalul că sonda funcționează și că misiunea ei era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
eficiente de a-i ucide pe necredincioși. Abatele clătină din cap cu o încetineală care îi sublinie dezaprobarea într-un mod bizar. - Clonele nu sunt necredincioase. Nu trebuie să le confundăm cu cei O Mie de Voluntari. În ele e sădit un trecut religios cu o vechime milenară pentru unele planete. Pur și simplu au uitat calea umilinței și a smereniei pentru o vreme. Cum poate și Abația a uitat-o... Plătim cu toții tribut aceluiași păcat. - Vrei să spui că bestiile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe un ton familiar. - Data trecută nu prea m-ai înțeles... Abatele scrută chipul celuilalt și-și aduse aminte. În fața sa stătea Hristobal, un Abate din vechime, a cărui imagine o văzuse pe un disc în Abație, și care îi sădise ideea că nemărginirea Dumnezeului său va fi fost atinsă atunci când oamenii aveau să întîlnească prima rasa de extraterestri. De fapt, Hristobal fusese atât de convingător, încît îl făcuse pe Radoslav să purceadă la a Doua Însămânțare când Kasser îi confirmase
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
am de pronunțat cinci consacrări. Cel puțin trei dintre candidați nu au nici o șansă. Printre ei este și o fată care abia dacă poate ridica pulberile. Vreau să opresc însă consacrările. - Asta înseamnă... Începu Insa. - Da, înseamnă că o să mai sădesc un arbore negru. - Se vor împotrivi, rosti gânditor Lonis. - Atunci va fi rândul vostru să-mi demonstrați că nu sunt singur. - Și ce să facem noi? Așa cum ai spus, nimeni nu ți se poate opune. - Vreau să-mi stați pur
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
disprețuiești? întrebă Xtyn care încerca să privească deodată în toate părțile. Nici chiar mintea ei nu poate fi... Deodată între mâinile Făurarului apăru un grăunte orbitor pe care acesta se grăbi să-l lipească de peretele întunecat al peșterii. Ca și cum sădise acolo inima unui cristal, din punctul atins de Făurar începu să crească în toate direcțiile o substanță strălucitoare, care înainta pe direcții din cele mai surprinzătoare, avîntîndu-se spre tavan, cuprinzând podeaua de sub picioarele celor doi. Xtyn rămase mut de uimire
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]