1,226 matches
-
din slove, Peste veacuri multe pășind, Biruit-au vrerea-mplinirii Ce să dea lumii un nou gând. Vise mari și blânde speranțe Luminat-au ani mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii
IMNUL LICEULUI TEORETIC MIRON COSTIN – IAȘI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
ce nu se găsește În orișice carte. — Mai spune-mi, te rog!... Dă-mi un sfat!... Un Îndemn!... Nu pleca!... Am să mă gândesc, Beldie! Am să mă gândesc!... Martie 1952 Cartea a cincea Bunul meșteșug al vieții noastre Un sălaș de existență boemă, fără mamă, fără tată, fără un dum nezeu pe lume. - Ei! dar cu ce flacără a tinereții noastre și cu ce sincere preocupări ale spiritului, Înșelătoare și neconducând la nimic În viață! - Mansardele noastre din hanul Vlasto
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
măcar că era Învățat, dar spor În casa lui nu era. Ion Neculce De-am avut, de n-am avut, nimenea nu m-a știut; am făcut cum am putut. Zicală din popor PÂNĂ ÎN AJUN DE A MĂ ÎNSURA, AVEAM SĂLAȘUL NOSTRU de existență boemă fără tată, fără mamă, fără un dumnezeu pe lume, nici stăpân, trăind unii dintre noi din slujbulițe mă runte, alții din expediente și mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu acest din urmă titlu ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns În sălașul nostru băiețesc ca o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să apuce care Încotro, cu micul lor calabalâc, ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine și În cămașă cu arnici roșu la gât. - Câteva exemplare din această floră rău mirositoare, unele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel ca gră dina fermecată a vrăji torului Klingsor din Parsifal - cu cele mai dulci și otrăvitoare flori vii de pe lume, anume sădite În calea și spre pierzania cavalerilor Graalului și mai ales a noastră. E vorba de vastul sălaș de acum peste o jumătate de secol al curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
răspunsul? Într-un târziu, dându-și seama cât de mult mă preocupă întrebarea asta, caută o soluție colaterală: -Truman e specialist în visele acestea cu pământeni, să mergem la el, să ne zică el. Pornim spre stânca unde își are sălașul Truman, condorul care vorbește. Ajungem acolo plutind. Truman pare să fi prevăzut vizita noastră: nu se arată mirat că îl căutăm. Ne măsoară cu ochii lui scormonitori, zâmbește, dacă e de imaginat o pasăre care să zâmbească. Iau încă o dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
credința, dragostea, răbdarea, blândețea. Luptă-te lupta cea dreaptă a credinței; răpește viața veșnică la care ai fost chemat...” (1Tim 6,11), ca Preasfânta Treime, Dumnezeu: Tatăl, Fiul și Sf. Duh să ne binecuvânteze și să vină să-și facă sălaș în inima noastră, așa cum a promis Isus (In 14,24). IX - Să ne exercităm zilnic în toate virtuțile teologale și morale, practicând fără încetare umilința, baza tuturor virtuților și blândețea, spre a avea ceea ce cere de la noi Sfântul nostru Părinte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
germana satului, nici în germana de la oraș, nici în română, nici în germana din Est sau din Vest. și în nici o carte. Domeniile lăuntrice nu se suprapun cu limba,ele te târăsc într-acolo unde cuvintele nu-și pot avea sălaș. și, adeseori, tocmai despre lucrurile esențiale nu se mai poate spune nimic. Iar impulsul de a vorbi despre ele funcționează bine tocmai pentru că își ratează ținta. Că vorbele ar fi în stare să descurce lucrurile întortocheate - această convingere n-am
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și din cauza acestei femei. Pentru că ambele noțiuni sunt cu două tăișuri, bântuie prin mărăcinișul iubirii și trădării. Când scriam, a trebuit să întreb propozițiile apărute pe hârtie și insuficient de expresive: „De ce și când și cum ajunge iubirea legată în sălașul morții?“1. Chiar și atunci când părăsești pe cineva pentrucă trebuie s-o faci, tot te încearcă un sentiment de vinovăție. Am fost nevoită să recurg la unul dintre frumoasele cântece populare românești ca să duc la capăt capitolul din carte despre
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de aproape un an "pe drumul fără întoarcere." Sandu dragă, unde ești? Prin ce stele rătăcești? Sau ai adormit stingher Uitat într-un colț de cer? Spune-mi frate-al meu și mie În a câta galaxie Te-ai oprit, sălaș să ai La conacul tău din Rai? Stai în grădina cu flori Toată noaptea, până-n zori, Stai pe bancă și respiri Parfumul de trandafiri. Dară gândul nu te lasă Se-ntoarce mereu acasă Furișându-se tiptil La nevastă și copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-i omoare însă. Robi erau țiganii, pe care documentar îi constatăm pentru întâia dată în Țara Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana posesiunile ei. Între aceste posesiuni sunt trecute și «40 de sălașe de țigani», pe care mânăstirea le stăpânea din vremea lui Vlaicu Vodă (1364 - cca.1377). Țiganii însă sunt mai vechi la noi în țară decât sunt menționați documentar. Se pare că ei au venit odată cu tătarii, aduși de aceștia. Sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au înmulțit ajungând în 1968 la un număr de 34 de familii, fiecare familie, depozitară a unui numeros sălaș de puradei. Astăzi nu se mai poate ști câți sunt, pentru că conform noilor reglementări, la operațiunile de recensământ ale populației se ia in considerație etnia declarată de cel recenzat. De aceea la recensământul din 1956 Cârțișoara apare înregistrată cu populație
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mâna me am lipit-o!!" se căina ea... Și unde s-o pus cu paru' pe schinarea me... "Fă muiere!! Ai căpiet?!?! Îi poruncă de la Vodă, fă!! Vrai să paț rușânea că numai în casa me să-și facă turcimea sălaș?!"... Pas de te înțelege: muierea, tăt muiere... O iau atunci cu binișoru': "Pricepe fă muiere-hăi! Ditai Suceava... Tătă Moldova-i un pârjol! Și tu, fă, te frăsui pentru o amărâtă de bojdeucuță?! Așa-i soarta noastră, fă, muiereo!!" răcnesc eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hristos, / Mesia, chip luminos, / Din Fecioara Maria / Și din neamul lui Avraam, / Din sămânță lui David / Și din Duh Sfânt zămislit. / Trei crai de la răsărit / La-nchinare au venit, / Daruri scumpe aducând / Și către Hristos cântând: / Culcă-Te, împărat Ceresc / în sălaș dobitocesc. / Te culcai pe fan uscat / De îngeri înconjurat. / Craii Te vor laudă / Și mărire îți vor da: / Slavă intru cei de sus / Și pace pan’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
o crimă atât de cumplită, încât însăși stupiditatea ei strigătoare la cer pălise sub imensa ei oroare. Un om de geniu, dătătorul unei opere a cărei incredibilă vastitate îngreunează cunoașterea nenumăratelor ei splendori, a fost smuls într-o seară din sălașul muncii lui de savant, târât în bezna unei păduri, batjocorit și ucis într-un chip a cărui grozăvie nu o vom ști pe deplin niciodată. Fapta venea într-un lanț sângeros de masacre cărora le căzuseră victime o mulțime de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
istoria s-a oprit, vântul n-are decât să-și facă de cap printre ochiurile și încăperile goale, degeaba, că nu mai schimbă nimic, aici totul este încremenit. * Casa nu are vecini. Nimeni nu a îndrăznit să-și așeze vreun sălaș în preajma Casei. Se spun tot felul de povești despre Casa roșie. Că, încercându-se demolarea ei, ori de câte ori de trei ori a fost distrusă, a doua zi a fost găsită în aceeași stare ca înainte de a fi distrusă. Că în noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
irumpe în temporalitate precum o paranteză, o sincopă de absolut. Zeul generează și regenerează, el creează, deține capabilitățile distrugerii și ale vindecării precum și forța resurecției întru apocalipsă, energia eternă a sfârșitului deplin reînnoitor. Așadar templul ar fi, pentru conștiințele religioase, sălașul unde zeul locuiește fiind invocat și adorat deplin. Totodată, templul reprezintă și un simbol al prezenței divine în afara templului, un simbol ce ne spune că suntem sub privirile zeului indiferent de frecventăm sau nu locașul său întru sacralitate, mesaj ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
să preschimbe întreaga lume adamică după chipul și asemănarea fiarei. Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Chipul persoanei iubite mă întâmpină, precum un vis ce se așează vestitor în mijlocul potecilor nocturne ale somnului, preschimbându-l din locaș al odihnei în sălașul imaginilor revelatorii. Privindu-l, tresar, fiind atins de fiorul unei modulări răscolitoare ce-mi luminează interiorul, transformându-l într-o minusculă lumină stelară care palpită naufragic în talazuri de noapte existențială. Este visul din care nu îți dorești trezirea deși
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ar fi fost un filozof cosmopolit, socotind drept patrie tot pământul, simțindu-se fratele oricui și membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză și se bănuiește că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălașul trecător al vreunui duh. Ioan Zalomit (1810-1885), care în 1848 ținea la Berlin o dizertație inaugurală cu titlul Principes et mérites de la philosophie de Kant, n-a mai avut după aceea nici o activitate intelectuală. Mulți socotesc ca întîia revistă națională
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
45 de ani. Cum el subliniază că printre egipteni vor fi cinci cetăți ce vorbesc limba canaanitului, adică a neamului cabirilor sau geților oploșiți de multă vreme în Canaan, afirmația dovedește că pe la mijlocul secolului Vll î.e.n. acești filisteni aveau ceva sălașuri chiar în Egipt. Și la ei s-a dus Zamolxe o sută de ani mai tîrziu iar o parte dintre textele trismegiste au sigur contribuția mioriticilor carpatini/arimini pripășiți prin aceste locuri. În secolul ll î.e.n. îi aflăm pe acești
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bisericesc - uite cum se leagă lucrurile dar după adevărata credință strămoșească nu după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor și pomilor. Tot acum se strîng și plantele de leac precum și crengi de alun atribuindu-se acestora un rol magic cu puteri miracu- loase folosite de fîntînari pentru găsirea izvoarelor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să nu poată da de capătul făcăturii. Eu am prins-o de un capăt și îi voi scoate la lumină celălalt capăt chiar dacă va trebui să crape de ciudă tot cioporul de întunecați. În Apocriful Genezei, după ce Noe găsește bun sălaș la poalele muntelui Ararat, plantează o vie și după 4 ani își cheamă copii să bea împreună din vinul lui la o mare adunare-sărbătoare. Col. Xl - Xlll,16 ,,...Am chemat pe fiii mei și pe copiii fiilor mei, și toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Marea Caspică pînă la Don iar de aici pînă la Adriatică era împără- ția geților dar dovedită după fapte istorice și numeroase izvoare antice scrise, nu după revelații ivrite care toate sînt conspirații îndrăcite. După ce am stabilit unde își aveau sălașurile Gomer și Magog să vedem și celelalte ramuri ale lui Iafet. Madai este părintele neamului frigienilor fiind apropiat fonetic de Midai, cel mai cunoscut rege al lor ce a trăit în secolul Vlll î.e.n. ei fiind cunoscuți bine de iudei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]