6,936 matches
-
de pericole”. Să trecem peste faptul că drumul către școală e plin de riscuri și de pericole chiar și pentru copii din Uniunea Europeană și să menționăm câteva secvențe din film. Un kenyan de 12 ani și sora lui mai mică sapă o groapă în nisip ca să dea de apă și să-și spele puloverul de păr de cămilă și ghiozdanul de iută, ca să poată apuca, apoi, drumul spre școala aflată la 15 kilometri, care le ia 4 ore la dus și
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
a lucra/ Pământu tot o tarla..." Adevăratele sentimente ale țăranilor față de "gospodărie" (gospodăria colectivă), față de "pământu tot o tarla" etc. reies din adevăratul folclor, creat - clandestin - în timpul comunismului: " Du-te, tătucă,-nainte/ Și-i fă loc la președinte/ Și-i sapă groapa-n pătrat/ Să încapă toți din Sfat/ Că-am avut zece hectare/ Și ne-o dat treizeci de are./ O, da' n-ai avut lădoi feștit,/ Cu ziar te-o învălit!" Definițiile de o ironie caustică date modului de
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
noastră, Turcii s'au oprit la distanța de bătaie a tunurilor și s'au fortificat la rândul lor pe un mare semicerc cu flancul drept pe Prut și cu cel stâng pe mlaștină, având centrul în fortificația noastră. Ei au săpat un șanț adânc și lat pe toată lungimea semicercului și au adunat în fața șanțului, din pământul săpat, o ridicătură înaltă, un val întrerupt din loc în loc. Lucrarea lor a durat toată ziua. Un atac al ariergărzii noastre neintrată în foc
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
patul, dar ele nu vor să piară și totuși poate că mîngîierile noastre aurii impregnate-n pereți erau mult mai reale și sărutările noastre și mai ales vorbele cuvintele noastre săpate adînc sub pielea luminoasă a timpului termitele morții zadarnic săpînd galerii desfrînate mai simt între buricele degetelor trupul lor poros, veninul lor argintiu toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale gustul morții-ntre dinți cum altdat gustul de iarbă și palmele mele în jurul cărora creștea ne-ncetat sîngele
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
poată pune pe fugă. Atunci, a plănuit să moară; folosesc cu bunăștiință cuvântul "a plănui", căci altfel cum să denumești acțiunea lui premeditată, hotărâtă? A mers seara târziu în fundul curții, unde se adunaseră troienele cam cât statul de om, a săpat în ele și s-a scufundat până la gât, așteptând acolo să înghețe. L-au salvat, de data aceea, bunicii, ieșiți ca de obicei să-i pună hrana în străchinioară; l-au chemat mai întâi, au văzut că nu răspunde și
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
hăulitorii coranului din moscheile orientale precum și vînătorul de pelicani din Insula Mare a Brăilei ai crede că cel mai bun lucru e libertatea. Pe urmă ai crede că libertatea-i chiar o ușiță spre paradisul pierdut. Dar tu de-atîția ani sapi în tine groapa asta îngustă și nu cunoști vreun răspuns clar la întrebările limpezi. (DIN CÎND ÎN CÎND SE DESCHIDE O PÎINE ȘI PRIN EA BÎIGUIE UMBRA) În rest lumea-i plină de zei tocmiți cu ora pentru umilința noastră
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
umbrite de aceeași voce adîncă niciodată știută lumina mînjește copacii cu gesturile noastre culori din retine trezite surle singuratice în hăul magneților amintirea-i ca un vad strîmb apa sărată printre ochi gravizi în năvod plutesc printre orologii în atom sap gropi în liniște electroni lovindu-se de gînduri alămuri dogoritoare în întunericul din mine în durerea cuvintelor apa sărută
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
bătrân Sub care fir de iarbă Nu mai creștea, Aici se juca. Într-un colț al grădinii O găină neagră Cu ochi galbeni, rotunzi Pândea, aștepta, Ciugulea și înghițea Tot ce găsea. Si ghearele ei ascuțite Cuțite înfipte-n pământ Săpau o groapă Adânc. Nucul bătrân Răvășea cu crengile lui Norii. Printre frunze Se strecurau tremurând Zorii. * Saveta, mama lui Petre, Strângea în brațe Trunchiul mărului tânăr. Scoarța lucioasă Se lipea de buzele ei Si suflarea fierbinte Năștea picături de apă
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
dulci ale primei copilării și ale celei din urmă, Închisoare aurită de aurul viselor, înstelată cu diamante de lumină și beznă. „Soma-Sema” a crezului orfic, Mormânt și temniță pieritoare a sufletului meu veșnic, Trupul meu de carne, Hățiș de galerii săpate cu ghearele minții Pentru a scăpa din strânsoarea urii înspre iubire, și din suferința iubirii înspre uitare, Fortăreață ascunsă a trufiilor mele, Turn al avânturilor mele către abisurile cerului și ale infernului, Cuib de șerpi ieșiți din oul păcatului originar
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
florile de mușcate și hiacinte; a constatat că ceva nu le priește - probabil vreun vierme - își murmura el în barbă; eu sunt cunoscător în materie - mai zicea - și ziua se încheia pașnic cu o nouă poveste despre iepurii care-au săpat sub gard și au ieșit în grădină și s-au ospătat pe cinste vecinii cu ei. Pădurea de brazi Domnișoara poetă suferea de entorsă la glezna piciorului stâng (i s-a întâmplat în timp ce alerga despletită noaptea sub lună plină spre
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
ne priveau fără să ne vadă și înlăuntrul cărora imaginea noastră răsturnată se proiecta peste lume; trăiam o nesfîrșită și dulce iluzie. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună.... Reclamele luceau stins luminînd capete îngenuncheate ale mulțimii. Îmbrăcați în veșminte strălucitoare, idolii cu picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau în beznă. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă parte a rîului groapa comună
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
România alocă educației sume colosale, dar și acolo se simte nevoia de mai mult. Acest ritos ,atitudinea corectă ar fi fost" indică un îndelung exercițiu de slugă, de conformist pentru care palavrele fără acoperire ale guvernanților au greutatea unor legi săpate în piatră. Păi, guvernul - și acesta, și toate de până la el - a promis până acum de zeci, de sute de ori, că va rezolva problema învățămăntului (aflată - nu uitați - în campania electorală, pe lista priorităților celor care, atunci, ne cerșeau
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
la emanciparea sclavilor. Atenție - pentru că filmul nu mai e demult premieră, bănuiesc că l-ați văzut deja, această cronică deține ceva ,spoilere". Finalul (nu singurul) îi dă acestui film sărutul morții, tocmai pentru că se folosește de un artificiu, care îi sapă tot ,realismul". Or, cum l-am perceput eu, acesta era pariul primului film din trilogie, Dogville. Pot să filmez totul pe o scenă, în accepția ei convențională, care să sublinieze astfel granița dintre public și lumea imaginară pe care le-
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
început n-a fost cuvântul ci visul și somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși pui frumoși de aducere-aminte. nu-mi ieșea prea bine bilanțul dar eu nu trudisem degeaba și m-am gândit să-mi sap singur sântul și s-o termin dracu cu treaba. m-am gandit să-mi retez mâna dreaptă și să nu mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o proteză în loc. nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în stâncă și împodobite cu scene din istoria faptelor lor legendare. Acestea sunt cunoscute sub numele de “Templele de la MAHABALIPURAM”, la care și astăzi mai vin pelerini să se roage și să aducă ofrande zeilor lor. Un singur basorelief, lung
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul Să scape de teluricele plângeri. Înfierbântate, muzele fecioare Se cuibăresc în inima naivă Și aruncând ocheade-nșelătoare Înnebunesc poeții din coliva. Ei poartă-acum a florilor corola Crescute în grădina de lumină Și sting și-aprind pe strune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cam superfluu, nejustificat în economia textuală a scenariului. Unu, pentru că modul de narare era clar din cîteva cadre, nu era nevoie de explicații suplimentare. Doi, pentru că voice-over-ul se cam bate cap în cap cu o scenă a cărei credibilitate o sapă. Mai exact, pe final există o ciocnire între cele două fete, din care Kiki iese cel mai rău. Cum era de așteptat, suferința lui Alex nu se "vede", dată fiind perspectiva naratorului. Dar voice-over-ul te prevenise deja că nu va
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
normele mele, poate, oameni care nu se intersectează concret aproape în nici un punct cu mine. Nici ziua, nici noaptea. Singura intersecție este contemporaneitatea. O noțiune extrem de relativă. Mare parte din ce prezintă televiziunile la știri sau din ce scriu ziarele sapă prăpastia dintre mine și contemporanii mei. Și reciproc. Stăm pe maluri diferite care se îndepărtează din ce în ce mai tare. Stăm pe insule diferite și avem senzația, doar, destul de vagă și aceea, că știm ce gîndim, cum și ce mîncăm, ce visăm, ce
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
rarele mașini ce vin dimpotrivă, aprind farurile. Dar nu mult, să nu se consume bateria. Am mai spus: soarta, în multe privințe, pe mine nu m-a prea răsfățat... Exceptând scrisul. Exact ce voia Ifighenia. Este cel mai adânc drum săpat în memoria mea: cu Ifighenia mea dragă alături spre târgul eri ocazional...
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]