1,066 matches
-
Plenara a constatat că nu Întotdeauna chipul acestui om reiese cu claritate din operele artistice, că nu e Întotdeauna mobilizator, convingător, exemplu viu pentru toți oamenii muncii, ci că, adeseori, imaginea lui este realizată schematic, bogatul lui conținut sufletesc este sărăcit de calități esențiale pe care le are În realitate. (Ă). Ce este și cum a apărut proletcultismul? În urma primei revoluții ruse din februarie 1917 când puterea țarului și a nobilimii a fost răsturnată și s-a desăvârșit revoluția burghezo-democratică, a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rămânerile În urmă, fața de toate răbufnirile influenței ideologiei burgheze să fie o lege de fier a activității noastre. (Ă) Cititorii din R.P.R. au dreptul să-i Întrebe pe scriitori: de ce realitatea atât de bogată În transformări revoluționare e adesea sărăcită În operele lor? De ce numeroase sectoare de bază, poziții cheie În lupta pentru socialism, nu sunt Încă zugrăvite În literatură? (Ă). Cititorii mai sunt Îndreptățiți să Întrebe pe scriitori: De ce eroul pozitiv din majoritatea operelor literare este mai palid și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
valoroase, Întârzie lucrările noi. În poezie sunt cunoscute manifestările individualiste, criticate de organul Comitetului Central al partidului, Scânteia, pe asemenea nu au fost lichidate, cu totul, abaterile proletcultiste. În unele piese de teatru Întreaga bogăție a vieții de astăzi este sărăcită adesea de un conflict artificial neinteresant, dovedind insuficienta cunoaștere a realității. Tov. Novicov a arătat, de asemenea, cât de periculoasă este pentru dezvoltarea vieții noastre literare atmosfera de cafenea, tendința de persiflare și bagatelizare a problemelor, care se observă la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creșterea animalelor nu joacă decît un rol secundar. Bălegarul pe care-l furnizează ele este insuficient și servește mai ales la gunoirea grădinilor în care se cultivă legume și plante textile. Loturile de grîu, și ele, din lipsă de îngrășăminte, sărăcesc repede și trebuie lăsate în pîrloagă, adică în repaos. Astfel, în toți anii, o parte a pămînturilor arabile nu produce nici o recoltă. Proasta calitate a semințelor, caracterul încă rudimentar al utilajului, insuficiența atelajelor contribuie de asemenea la slăbirea randamentelor. Anumite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un reacționar ca și junimiștii. Dar în Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici, al meseriașilor, al răzeșilor și al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea câtorva corifei ai "Junimii". Pe când Eminescu, cum am spus, a criticat societatea românească în numele claselor de jos, dl Maiorescu a criticat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice Eminescu 2. (Aceasta ar fi adevărat pentru vremurile anterioare, în formele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice Eminescu 2. (Aceasta ar fi adevărat pentru vremurile anterioare, în formele vechi de viață, înainte de comercializarea agriculturii, înainte ca produsele agricole să ia caracterul de marfă cotată la bursă - în vremurile când un boier, cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
stricate, având nevoie de un mare import de lucruri scumpe pentru satisfacerea acestor gusturi, dă grâul țăranului pe mătăsurile franțuzești și, cu cât "sus cresc cererile", cu atât "jos", din cauza formelor noi, "se-mpuținează pro-ducția"1. Clasele de jos sunt sărăcite, zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași, "o droaie de prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întoarcerea formelor noi, jalea pentru ruina ori amenințarea claselor vechi, pozitive, lovite de formele noi, trebuia să fie mai puternic în Moldova, unde aceste clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe când Muntenia s-a îmbogățit măcar în clasa ei cea nouă. Să se adauge că în Moldova boierimea a sărăcit total și repede, că puțina burghezie din Moldova era străină; că meseriașii moldoveni au fost învinși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clase au fost mai lovite, unde nu s-a produs nimic ca compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe când Muntenia s-a îmbogățit măcar în clasa ei cea nouă. Să se adauge că în Moldova boierimea a sărăcit total și repede, că puțina burghezie din Moldova era străină; că meseriașii moldoveni au fost învinși de străini; că Moldova își pierduse capitala ă...î - în sfârșit numai dureri și dezastre. Firește că pesimismul moldovenesc nu e produs de-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mai este stăpână pe nimic. De când sunt la putere, trebuiau să facă și ei unele îmbunătățiri, cât de cât, așa cum s-a făcut în Cehoslovacia. Acolo le-a dat de lucru la toți muncitorii. Vechiul conducător al Cehoslovaciei a sărăcit țara, a trimis armament în Vietnam și ajutoare, lăsând poporul sărac”. Continuând, a mai spus: „noii conducători din Cehoslovacia sunt ascultați de popor, fapt ce se desprinde de când au trecut trupele străine în țara lor. Din experiența războiului trecut știm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cum să-i spun, e-o stradă (pardon) rufoasă; alături de tînărul cu aerul prosper, de întreprinzător, pe carura căruia totul arată nou și bine, pășește grăbit și dezordonat rufosul; discrepanța e izbitoare; comunismul a răvășit o mare parte a populației, sărăcind-o material și sufletește; această mare parte se zbate, cum poate, să supraviețuiască; iată și culmea discrepanței: zilele trecute, mă abordează "un fost" al regimului Iliescu, acum lăsat la vatră, dar cu, mă rog, coada-n sus: înveșmîntat ca un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mare responsabilitate pentru bunăstarea colectivă a societății. Din contră, visul american merge În direcția opusă, devenind aproape o caricatură a individualismului robust atât de glorificat În mitologia frontierei americane. Rezultatul este acela că unii americani se Îmbogățesc, În timp ce mulți alții sărăcesc. În ambele cazuri, visul american suferă. Copii americanilor bogați cresc În lux, se simt Îndreptățiți să fie fericiți și sunt mai puțin Înclinați să muncească din greu, să facă sacrificii și să facă ceva cu viața lor. Pentru ei, visul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea pe care o susțin este că în primele sale scrieri funcționează (cel puțin) două lungimi de undă, că există, comunicînd unul cu altul, două paliere, două registre unul captînd pulsații dintr-un orizont existențial, altul, activ în diapazonul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dacia, adică În locurile unde trăim noi acum. Oamenii aceștia erau dârji, iuți și foarte războinici. Oștenii Împăraților de la Roma multă vreme n-au avut ce le face. Dar a venit În scaunul Împărăției Traian. În această vreme, Imperiul Roman sărăcise mult. Traian și-a Îndreptat privirile asupra Daciei, țară bogată În grâne, vite și aur. Drept aceea, el a adunat oști multe, a venit În Dacia și a purtat câteva războaie Împotriva dacilor conduși de regele lor, Decebal. Cu toate că dacii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de bogăție! O bogăție nemăsurată, ce ai chip de sărăcie! În iesle stă, și zguduie lumea! În
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
interculturalitatea, sub aspectul său educațional, subliniază responsabilitatea menționată mai sus. Relațiile internaționale, politicile educative și lingvistice, nu pot ignora existența interculturalității. Un partener de dialog politic demn trebuie să aibă o cultură demnă. Patrimoniul cultural mondial nu poate continua să sărăcească în ritmul în care acest lucru a avut loc în secolul XX. "Statele nu sunt singurii actori ai relațiilor culturale internaționale. Rolul lor în politica culturală internațională rămâne însă central, în pofida importanței în creștere a organizațiilor internaționale, regionale și universale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cum aprecia Foucault. În China imperială sau în India premodernă sexualitatea era o stare de armonie, armonia însăși cu microcosmosul și o artă de a trăi. Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui Trăim într-o lume relațională pe care instituțiile au sărăcit-o în mod considerabil. Societatea și instituțiile care constituie osatura acesteia au limitat posibilitatea relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această putere-cunoaștere, fără ca profesorul de la Collège
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Africa sunt bănuiți de vrăjitorie cei a căror ascendență nu este clară, la fel cum În Europa aceeași acuzație plana asupra bastarzilor; c) persoane ajunse la marginea societății: frecvent, vrăjitoria este atribuită femeilor văduve, femeilor și bărbaților bătrâni, cerșetorilor, celor sărăciți care râvnesc la bunurile acelora care s-au Îmbogățit; d) persoanele cu boli mentale sau diferite dizabilități; e) persoane aflate În conflict cu acuzatorul. Cercetările au arătat că bănuiala de vrăjitorie cade adesea asupra unor rude, vecini sau persoane din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de perspectiva de a-și vedea recunoscută o oarecare utilitate socială de exploatat. În contextul internaționalizării economiei, care permite bogaților să se îmbogățească într-o țară care global sărăcește, dispare chiar interesul de a intra în conflict cu această mână de lucru inutilă. În loc de confruntare, se preferă strategii de evitare care se materializează prin fuga claselor mijlocii din cartierele sensibile, prin tendința celor mai favorizați de a se regrupa
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noastră. A nu ține seamă de acest adevăr elementar, a nu depune toate eforturile pentru ca o lucrare bună - indiferent dacă a fost scrisă la început în limba română sau în limba maghiară - să devină bun al întregului popor, înseamnă a sărăci literatura noastră. Și cartea lui Istvan Horvath este o astfel de lucrare bună, de care poporul are nevoie, pentru că îl ajută în munca și lupta lui. Prin atitudinea ferm partinică, prin vigoarea cu care, situându-se în miezul vieții, scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou, nr.5-6 din oct. 1953, despre Limba în opera lui Petru Dumitriu. Autorul propunându-și să studieze, așa după cum spune, «activitatea creatoare în domeniul limbii literare a acestui talentat scriitor, cât și faptul care frânează această activitate», minimaliza și sărăcea studiul respectiv și făcea o muncă de extragere, înregistrare și catalogare mecanică - mai ales în partea referitoare la fonetică - a faptelor de limbă, de preferință alternanțe consonantice și vocalice (adeseori simple greșeli de tipar, punându-le pe seama scriitorului P. Dumitriu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în reportaj în ceea ce privește prezentarea omului nou, ceea ce se petrece în literatură: se schematizează, se sărăcește realitatea atât de bogată. (...) A.E. Baconsky în reportajul Cu slove de foc o prezintă pe fruntașa în muncă Hajdu Jolanda ca pe un fel de automat care nu vorbește despre altceva decât despre întrecerea în care este angajată. Unde
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]