13,483 matches
-
ridicată decât pentru satele apropiate de orașe și care sunt centru de comună. În pofida faptului că nivelul de sărăcie al județului în care se află satul a fost considerat un criteriu important pentru orientarea facilitării, între numărul de criterii de sărăcie pe care le satisface în medie un sat cu grant FRDS și dezvoltarea județului nu apare o legătură semnificativă. De ce? Factorii care oferă o posibilă explicație sunt, după cum am menționat deja, mai mulți. Prin grilă nu se măsoară sărăcia tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sărăcie pe care le satisface în medie un sat cu grant FRDS și dezvoltarea județului nu apare o legătură semnificativă. De ce? Factorii care oferă o posibilă explicație sunt, după cum am menționat deja, mai mulți. Prin grilă nu se măsoară sărăcia tuturor satelor României, ci numai cea a satelor care au depus cereri de grant la FRDS. Acestea au intrat într-un proces de contagiune socială, de transmitere a informației pe cale multiplă, prin regularități de vecinătate și de istorie. Fie pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cea a satelor care au depus cereri de grant la FRDS. Acestea au intrat într-un proces de contagiune socială, de transmitere a informației pe cale multiplă, prin regularități de vecinătate și de istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială, de transmitere a informației pe cale multiplă, prin regularități de vecinătate și de istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele din zona de câmpie (cu pondere mare de teren
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele din zona de câmpie (cu pondere mare de teren arabil în totalul terenului agricol) satisfac, tendențial, un număr mai mic de criterii de sărăcie, indiferent de regiunea istorică. Este, într-adevăr, sărăcia comunitară mai puțin prezentă la câmpie în comparație cu zonele de munte sau de deal? Sau imaginea rezultă pur și simplu din limitele pe care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele din zona de câmpie (cu pondere mare de teren arabil în totalul terenului agricol) satisfac, tendențial, un număr mai mic de criterii de sărăcie, indiferent de regiunea istorică. Este, într-adevăr, sărăcia comunitară mai puțin prezentă la câmpie în comparație cu zonele de munte sau de deal? Sau imaginea rezultă pur și simplu din limitele pe care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
criterii de sărăcie, indiferent de regiunea istorică. Este, într-adevăr, sărăcia comunitară mai puțin prezentă la câmpie în comparație cu zonele de munte sau de deal? Sau imaginea rezultă pur și simplu din limitele pe care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație statistică înregistrată indică o deficiență serioasă a GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe care le au. Învarianta opusă, care susține că fiecare comunitate este un unicat, temeiul de intervenție socială rămâne același - preferință sau intuiție a agentului de dezvoltare comunitară. Soluția unor clasificări sau tipologii care să pornească de la criterii relevante pentru sărăcia comunitară merită toată atenția. Este ceea ce voi încerca să fac în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea comunității în apropierea unei gropi de gunoi. O CR
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
HIGHPROB) dacă reunește toate criteriile legate de ACCES, INFRASTRUCURĂ și VENIT. Acest tip de CR deține o pondere de cca 14% din numărul total de comunități de romi. Dacă se întrunesc doar două din cele trei criterii de cuantificare a sărăciei comunitare, comunitatea este considerată ca având probleme severe (CR de tip MIDPROB, cu o pondere de 45%); CR de tip LOWPROP, în proporție de 31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un stoc educațional scăzut, o rată/experiență scăzută a migrației în străinătate, o valoare medie mai ridicată a dimensiunii gospodăriei și o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o orientare/înclinație mai pronunțată spre a vorbi curent limba romanes (tabelul 17). Desigur, relațiile dintre caracteristicile menționate și sărăcia comunitară sunt multiple, de sensuri diferite. În esență regăsim în acest caz regularitatea generală a educației scăzute ca rădăcină a sărăciei. În al doilea rând se constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
constată că migrația temporară în străinătate este mult mai redusă din CR sărace decât din cele cu un nivel redus al problemelor. Lipsa de resurse - capital uman, informație, bani, relații etc. - este o cauză a stabilității rezidențiale în condiții de sărăcie nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu numai pentru romi, ci în genere la nivelul României anilor 2000. Tradiționalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani frecvent este mai mare în CR foarte sărace, comparativ cu cele care nu sunt sărace 1. Tradiționalismul și sărăcia contribuie, de asemenea, la manifestarea unei fertilități mai mari în comunitățile sărace decât în cele nesărace. Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%)tc "Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populația care locuiește în comunitățile de tip HIGHPROB a absolvit forma de învățământ primar. * Medii simple folosind comunitățile ca unități de analiză, fără ponderarea cu populația comunității. Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale unei scale a sărăciei comunitare a romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ponderarea cu populația comunității. Cele patru tipuri sociale sunt în același timp valori ale unei scale a sărăciei comunitare a romilor dacă sunt codificate de la 0 pentru NONPROB la 3 pentru HIGHPROB. Este un indice de numărare a criteriilor de sărăcie care pot fi identificate în CR. În funcție de modul în care a fost generată scala va fi denumit în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în continuare indicele AIV „accesibilitate-infrastructură-venit”. Cele mai sărace comunități de romi sunt cele omogene, formate numai din romi. În condițiile în care romii sunt risipiți în interiorul unui alt grup etnic- români sau maghiari, în principal, în cazul României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
României -, nivelul de sărăcie comunitară este mai redus: 66% dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dintre CR omogene și compacte sunt sărace față de numai 50% cât este procentul de comunități sărace în cazul grupărilor de romi localizate în interiorul unei alte comunități etnice (tabelul 18). Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romitc "Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi" Exemplu de mod de citire a datelor: 16% dintre comunitățile formate numai din romi sunt foarte sărace (HIGHPROB). Există și variații ale nivelului de sărăcie nu numai în legătură cu limba vorbită, ci și în funcție de grupul cultural („neamul”) căruia îi aparțin membrii comunității. Cele mai sărace grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupuri cultuale par a fi1 cele ale cărămidarilor cu 80% dintre comunitățile locuite de aceștia, considerate, conform criteriilor studiului nostru, ca fiind sărace, urmate în ordine descrescătoare de cele ale rudarilor și de cele ale vătrașilor (tabelul 19). Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %tc "Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]