5,379 matches
-
lucru, iar pentru țărani un adevărat calvar. Moș Lică fiind angajat ca paznic la combinatul forestier era chemat la fiecare acțiune din satele apropiate orașului. Moș Lică însă avea un fel de apropiere de cei care lucrau în combinat dintre săteni și când afla de astfel de plecări la sate își anunța cunoscuții. Ce puteau face țăranii în această situație? Duminica nu mai era nimeni prin satul care trebuia vizitat. Toată lumea mergea la biserică sau se duceau cu vitele la pășunat
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
săracii și muncitorii să se înscrie în partidul comuniștilor cu toate că se numea partidul muncitoresc. Acestora li se ofereau diverse funcții pe care nici nu le visau în alte condiții. La urechile comuniștilor ajungeau informațiile despre ce le spunea moș Lică sătenilor. A fost chemat la securitate și la partid fiind sfătuit să nu mai informeze pe săteni despre acțiunile ce aveau să se desfășoare. Dar asta nu însemna că acțiunile nu vor continua. Sătenii se obișnuiseră cu astfel de acțiuni. Mulți
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
se ofereau diverse funcții pe care nici nu le visau în alte condiții. La urechile comuniștilor ajungeau informațiile despre ce le spunea moș Lică sătenilor. A fost chemat la securitate și la partid fiind sfătuit să nu mai informeze pe săteni despre acțiunile ce aveau să se desfășoare. Dar asta nu însemna că acțiunile nu vor continua. Sătenii se obișnuiseră cu astfel de acțiuni. Mulți nu s-ar fi supărat dacă acele cote ar fi fost stabilite corect de către sfaturile populare
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
informațiile despre ce le spunea moș Lică sătenilor. A fost chemat la securitate și la partid fiind sfătuit să nu mai informeze pe săteni despre acțiunile ce aveau să se desfășoare. Dar asta nu însemna că acțiunile nu vor continua. Sătenii se obișnuiseră cu astfel de acțiuni. Mulți nu s-ar fi supărat dacă acele cote ar fi fost stabilite corect de către sfaturile populare de atunci. În conducerea acestora erau aduse persoane din alte localități trimise de partid. Acestea nu cunoșteau
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
din membrii comisiei se urca în podul casei pentru a evalua ce avea respectivul în pod; porumb, grâu sau alte cereale și se stabilea o anumită cantitate de produse ce trebuiau livrate obligatoriu la magazia statului. Scenele de oponență ale sătenilor nu erau singulare și se manifestau de foarte multe ori violent. Femeile se boceau ca după mort, iar copiii plângeau și țipau făcând o hărmălaie greu de stăvilit. Dar echipele nu țineau cont de asta își continuau ceea ce aveau stabilit
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
elevii săi să învețe bine limba franceză când vor deveni absolvenți ai celor opt clase și vor merge la liceu, apoi la facultate. În perioada scurtei sale experiențe profesorale, a reușit să lege câteva amiciții printre colegi și chiar printre săteni, în general părinți de elevi, ori salariați ai primăriei. Desigur că avea o relație bună cu directorul școlii și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că a acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei de trei ori (ogorât, întors, semănat). Animalele erau destul de puține, oamenii fiind săraci, fapt ce duce la practicarea împrumutului pentru a-și putea lucra pământul, sau la lucratul în tovărășie. Sătenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul câmpurilor. Tehnica asolamentului bienal și chiar trienal este folosită în regim propriu: sistem 2 + 1, adică acela de două câmpuri alternative și un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
sau darurile. Aceste ultime obligații nu apăreau datorită faptului că satul era situat pe drumul principal și, ori de câte ori stăpânul tranzita zona, se abătea pe aici, fie pentru prânz, fie pentru noapte. Acesta era găzduit de către țărani, atâta timp cât locuia în sat. Sătenii plăteau însă dijma, la fel ca și nona, care se percepeau din toate produsele animale și vegetale: grâu, orz, ovăz, vin, porci, oi, păsări, chiar piei de animale sălbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Balc sunt împușcați peste trei sute de mistreți, iar carnea este donată unor azile de bătrâni sau case de copii din țară. Numai domnul Năstase, acum doi ani, a împușcat un număr record de 25 de porci mistreți. Cu toate acestea, sătenii din Balc așteaptă cu nerăbdare evenimentul, deoarece este un prilej de a câștiga ceva bănuți. Spre exemplu, un gonaci a primit anul trecut 150 de lei, iar un cărăuș, între 350 și 400 de lei pentru o zi de vânătoare
SĂRBĂTOAREA ZEULUI PAN DE LA BALC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359818_a_361147]
-
și aroganța. Pe de altă parte, reprezentanții Asociației vânătorilor din Bihor spun că, în fiecare an, pe domeniul din Balc trebuie împușcați 300 de porci mistreți. Altfel, domeniul devine suprapopulat, animalele nu mai găsesc hrană și încep să distrugă recoltele sătenilor. Așadar, nu puține sunt vocile care susțin că la Balc are loc un adevărat măcel al mistreților pentru a demonstra un altfel de stil de viață, pentru că se poate și fără să se respecte nici o regulă etică, pentru că se pot
SĂRBĂTOAREA ZEULUI PAN DE LA BALC de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359818_a_361147]
-
regimentului trasă de păr de OTV. Luciu - leta, goliciune cu pușculiță și chibz. Bahmuțeanca - pricinașă cu logoree și pârțag fardat. Lavinia Șandru - figurantă în teatru de bâlci. Maculatura docilă trezește pofte, deșucheate, amintiri și manoperă ... Pofticioși, puțoi, pensinari, neveste negliiate, săteni fără căpătâi și pizmași privesc struguroii acri sau indecențe. Muc și sfârc. Pitiș fără ascunziș, card de silicon, agățătoare de nădragi, muieret cu târtițan vânj ... măciuci ... Andreșana, pântec franjurad de calapoade. Miha-elan-berg, de la escu la junior, cu elen în oțel
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
printre ostașii plecați la luptă, unii dezertează. Și-ar fi fost mult mai mulți aceștia dacă fricii de moarte în luptă nu i s-ar fi opus frica de moarte în fața plutonului de execuție, alcătuit din propriii camarazi. *** Unul din sătenii noștri, povestesc cu oarece nehotărâre bătrânii satului, trecut binișor de vârsta cătăniei, a fost mobilizat și el prin '41. Cel chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
cee ce punea scăldatul sub un embargo absolut. În copilăria mea, în vreo două rânduri primăvara, după topirea zăpezii la munte, Ialomița se umfla și ieșind din albia sa, amenința să intre în sat. Toți o auzeam vuind cu înverșunare, sătenii erau pieriți de frică, alergam la marginea satului și priveam cu groază valurile mânioase care se rostogoleau măturând tot ce le sta în cale, Ieșeau și gospodarii să stea de veghe la capătul podului, împreunând mâinile și rugându-se la
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
învețe minte. Imitându-i pe cei mari, copiii sunt convinși că fac un lucru bun, acordându-și importanța cuvenită. Dar tot de la ei le deprind și pe cele mai puțin bune. - Mi-ai făcut-o cumătră, zicea cu năduf un sătean, plângându-se de nu știu ce lovitură sub centură. Eh, las' că te pasc eu pe tine, nu scapi tu așa cu una cu două. - Bine, da ai grijă să mă paști p-acolo pe unde am și ceva iarbă, răspundea cu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
știe nimeni. Ni se cerea să facem însămânțările la timp ca să fie pace, să fim vigilenți împotriva ațâțătorilor la război și să demascăm cu toată puterea imperialismul anglo-american. Până la preadrea către bazele de recepție, grâul colectivului era depozitat în magaziile sătenilor și acestea încuiate bineînțeles. Numai că nici oamenii nu se lăsau mai prejos: se strecurau cum puteau pe sub magazii, făceau cu burghiul câte o gaură în podea, își umpleau sacii și astupau la loc cu un cocean de porumb, întotdeauna
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
că nici oamenii nu se lăsau mai prejos: se strecurau cum puteau pe sub magazii, făceau cu burghiul câte o gaură în podea, își umpleau sacii și astupau la loc cu un cocean de porumb, întotdeauna bun la ceva. Unul din săteni biruit de o poftă nebună după struguri, a sărit și el noaptea gardul la Gospodărie dar a avut ghinion că l-au prins și a doua zi a fost purtat cu o coroană de struguri după gât, flancat de doi
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
crezul. Circul parlamentar dă spectacole de calitate chiar și când actorii lasă deoparte pana și megafonul recurgând la pumni. Să le dea Dumnezeu viață lungă. Poate învață ceva. Deși admit amorul liber, cine nu mai poate visează măcar, admir moralitatea sătenilor cu sfiala și timiditatea afișată a fetelor mari cât și a flăcăilor. Morala orășenilor cu sex-ul lor afișat mi se pare mai greu de înghițit. De! Educația acum 80 ani se făcea altfel. Nu exista clasa 0 în care
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/340273_a_341602]
-
malul unei mlaștini bogată în pește să facă foamea, s-ar întreba orice om normal!? Ei da! Dar Suloi nu este un om normal! În primul rând fiindcă ultima ființă care pescuise în familia lor fusese maică-sa numită de săteni Știuca pentru unele abilități care depășeau sfera pescuitului. Tatăl său, Bibanu, se ocupa cu activitățile de comercializare a peștelui și aprovizionarea casei cu cele necesare: țuică, vin, bere și lichiorul de nuci cu care funcționa buna lui nevastă. Iar Bibănel
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
de cult din satul Jieț a fost o bisericuță din bârne de frasin. Construită într-un zăvoi de către grănicerii nemeși (după 1750), a fost singura din Valea Jiului care a scăpat nearsă de turci, în invazia lor din 1788. Pe la 1850, sătenii au găsit o comoară „de-a urieșâlor” (nu se mai știe ce conținea, dar se spune că ar mai fi una mult mai importantă). Cu o parte din ea, cele 8 familii au cumpărat de la Habsburgi muntele Slima (în jur
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Niculaie; simbria erau haine de elev și rechizite pentru toți cei 5 frați. După război, în loc să își continue doctoratul în Franța, Bunu s-a întors de pe un front pe altul. Biserica nu mai avea geamuri și cam o treime din săteni trecuseră la alte culte. Până să fie avansat la Jilava pe motiv că Hristos Dreptul Judecător avea coroană regală pe cap, doar unul din verii săi buni a rămas adventist de ziua a șaptea. Și astăzi, familia sa e singura
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
ținte, în lipsa acesteia, orice judecată poate trece drept înțeleaptă; iar indiferența, indecizia sau chiar cinismul, drept mare moderație. De 27 de ani tot nepregătiți? Dacă e să fim sinceri, ca-n mai toate situațiile am fost luați pe nepregătite; asemeni sătenilor ce-au auzit de prea multe ori strigându-se c-a venit lupul și-au ignorat strigătul când acesta într-adevar a venit, noi am auzit 27 de ani strigându-se schimbare și, sătui de minciună, ne-am hotărât să
Curaj România, lupta continuă! () [Corola-blog/BlogPost/338736_a_340065]
-
i-au bătut de le-a sunat apa-n cap. Restul au fugit ca potârnichiile. La Hațeg am ajuns după 3 zile. În decembrie, când ciobani de rând erau Unchiu Niculaie și un alt bătrân, Ștefan a lu Vințălaș, câțiva săteni din Valea Ungurului, bărbați și femei, înarmați cu sape, coase și furci, le-au luat din turmă 2 oi. Ar fi luat mai multe dar nu le-au putut prinde. Ne-am dus la ei cu Poliția. Au mințit că
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
cinzeaca de dimineață. - Mă!... ce-i în mână nu-i minciună! mi-a zis. Remarcă lui nu m-a dezamăgit mai mult, ci m-a ambiționat să-mi fac speranța. Până seara, tot satul știa că am o oaie. Câțiva săteni care-au trecut pe la magazin mi-au promis că îmi vor da și ei de pomeană câte una. M-am culcat ca viitor stăpân de 14 oi. Spre final de august, cu o zi mai înainte de ales, am rugat-o
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]