3,569 matches
-
Bogăției” etc. și erau considerate societăți comerciale. Aveau drept scop acordarea de credite în condiții avantajoase pentru țărani, membri sau nemembri societari. Băncile populare își desfășurau activitatea sub îndrumarea și controlul unui organism național numit Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești. În comuna Umbrărești a fost înființată o instituție cooperatistă de acest fel spre sfârșitul anului 1904, pe data de 29 noiembrie, chiar la un an după apariția legii. Acum „s-au votat în adunarea generală Statutul de întemeiere și funcționare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al doilea tot astfel de operații, însă între februarie 1911 și noiembrie 1914. Nu rezultă vreo operație contabilă din care să se vadă o anume fructificare în beneficiul membrului posesor de libret și nu știm cum a evoluat respectiva bancă sătească, timpul nepermițându-ne să investigăm material de arhivă referitor la problematica băncii. O nouă formă de organizare bancară locală a apărut după marea răzvrătire țărănească din anul 1907, puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele componente ale comunei, în cea mai mare parte, dar și din satele vecine, Ivești, Barcea și Cudalbii. A luat ființă, potrivit Actului Constitutiv, în baza Legii Băncilor Populare Sătești și a Casei lor Centrale. Numele adoptat era Societatea Cooperativă Agricolă «UMBRĂREȘTI» cu sediul în comuna Umbrărești. Ce se întâmplase ? Casa Rurală din București, str. Paris nr. l (Palatul Nifon), cumpărase de la „D/omnu/l G. U. Negropentes, prin actul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vremea respectivă. Abia pentru perioada de acum mai bine de o sută de ani în urmă, am cules din câmpul documentar al Umbrăreștilor anumite date, prin care ni se relevă cam cum arăta fizionomia de ansamblu a unei gospodării sătești, ajunsă astăzi să țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire a substanței din care era alcătuită o gospodărie sătească fruntașă câteva date rezultate dintr-o pricină juridică din 1837, părți în proces fiind Tudosia Tiron alături de fiul ei, Vasile, împotriva ginerelui, respectiv cumnat, Gheorghiță Sobieschi. Acesta, luând cu forța unele bunuri materiale din gospodăria Tironeștilor, a fost chemat în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se rețină că, până înainte de primul război mondial, ele reprezentau un fel de vestigiu istoric, în sensul că nu existau drumuri anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acceptăm că oamenii, încă din cele mai vechi timpuri, nu dispuneau de aptitudini și capacități fizice și intelectuale egale, cum nu credem să fi existat vreodată, avem temeiuri să presupunem anumite departajări în cadrul comunităților familiale și, mai ales, în cele sătești. Aptitudinile deosebite, ca merite incontestabil recunoscute, erau unanim acceptate și răsplătite de întreaga obște. Aceasta este și opinia istoricului Alexandru I. Gonța în lucrarea Satul medieval în Moldova. Instituțiile, în care scrie: „Numai în urma constatării destoiniciei ca militar și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a fos și aceasta de la Umbrărești, înfrățită, mai corect și exact spus însorărită cu toate celelalte obști sătești de pe cursul inferior al râului Bârlad, pe o întinsă zonă est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-a produs diferențiat, ca ritm, în timp și în spațiu, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mele, a lui Panaiut [...], iar voi să aveți a asculta de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Satul Trohănești, actualmente Barcea, se afla situat pe hotarul de nord al Umbrăreștilor, deci în vecinătatea unei mari obști sătești cu posibile similitudini de organizare și funcționare juridico-administrativă. Insolitul din fragmentul reprodus constă în faptul, și acest aspect ne interesează aici, că „acel sat au lăsat cu limbă de moarte”, jurământ care, în mod obișnuit, implică un singur individ. Or
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru ca domnul să întărească prin act scris respectiva transmitere a ascultării către noul stăpân al satului, Panaiut. Este evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evident, credem, transferul de la vechea formă a ascultării la cea nouă, adică de la conducerea obștească la cea individuală. Acest transfer, de la conducerea sătească prin grup la o alta individualizată, reprezintă mărturia esențială a transformărilor de acest gen din viața comunităților sătești petrecute în prima parte a începutului de Ev Mediu, fenomen specific satelor românești, sate care nu au intrat în stăpânirea și sub ascultarea unor cuceritori străini de limbă și neam, nici la șefi locali prin intermediul și cu investirea de către niscaiva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai ales din punct de vedere al dreptului istoric. Acum, după ce am parcurs documentar traseul istoric urmat de satele umbrăreștene până aici, văzând cum au ajuns ele din obști sătești libere în sate aservite intereselor materiale ale unor stăpâni, avem posibilitatea să constatăm că stăpânirile boierești nu s-au întemeiat, în cazul satelor noastre, cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin dreptul consuetudinar, număr de părți care nu rămâne același, ci se poate schimba, în plus ori în minus, de la o generație la alta sau de împrejurări, aceasta în raport de merite personale sau familiale și rolul jucat în cadrul comunității sătești în timpul chiar al aceleiași generații. Astfel se face că, la un moment dat, una, două familii ajung să dețină un număr de părți disproporționat de al celorlalți. În cadrul acestui proces de diferențiere pe număr de părți, intervin și cele derivate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul adevărului istoric, scopul principal al lucrării de față. 1. Viața ostășească Nu dispunem de informații certe în legătură cu implicarea umbrăreștenilor în activitățile de ordin militar la începutul comunităților sătești din teritoriu, dar știm sigur că nevoia de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea unor sate vecine, la un moment dat, în formațiuni ample, de genul celor însorărite, despre care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o realitate ce nu poate și nu trebuie trecută cu vederea, dacă vrem să avem o imagine clară față de perioada și domeniul discutat. Este perioada grea pe care satele noastre o parcurg, timpul când documentele „ascund” numele de persoane, individualitățile sătești mai proeminente, sub genericul „răzeșii satelor” chiar și în unele dependente. Spre satisfacția noastră, instituția aceasta a reușit să se afirme. Urmașii, reprezentându-o, vor forma baza regenerării și reconstituirii armatei române din epoca modernă, aceea care ne va aduce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anume și cum au prins viață la noi primele comunități religioase creștine și instituțiile de resort, neexistând acte prin care să se ateste o asemenea situație, nu e deloc greu de înțeles că începutul lor este îngemănat cu înființarea așezărilor sătești, știut și demonstrat fiind faptul că satele noastre își au sorgintea în existența comunităților familiale străvechi, evoluând apoi spre faza așezărilor sătești cu reglementări noi de esență teritorială și principii de muncă, din care nu putea lipsi organizarea religioasă. Multă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ateste o asemenea situație, nu e deloc greu de înțeles că începutul lor este îngemănat cu înființarea așezărilor sătești, știut și demonstrat fiind faptul că satele noastre își au sorgintea în existența comunităților familiale străvechi, evoluând apoi spre faza așezărilor sătești cu reglementări noi de esență teritorială și principii de muncă, din care nu putea lipsi organizarea religioasă. Multă vreme aceasta a reprezentat ceea ce se numea „legea țării”, „legea creștină”, „obiceiul pământului”, cu norme riguros stabilite și respectate generații de-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preotul Mihăilă Hâncul” (nu i se arată ascendentul ca la ceilalți) în 1845. Cei patru preoți din 1831 nu slujeau la aceeași biserică, ci doi la Torcești, iar ceilalți doi la Slobozia-Torcești, astfel explicându-se numărul destul de neobișnuit pentru parohiile sătești. Cum însă aceste recensăminte urmăreau interese fiscale, înscrierea nu respecta rigorile teritoriale, nu în puține situații întâlnim numele acelorași locuitori înregistrați în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să sfideze regimul comunist, să se facă preot în condițiile când breasla preoțească era pusă sub semnul întrebării. Acum slujește la Catedrala din Tecuci, acolo unde fusese, cu peste 100 de ani în urmă, preotul iconom Hrisante Hâncu. Școala umbrăreșteană sătească O îndelungată vreme instituția care și-a asumat rolul de a continua instrucția și educația, după ce copilul dobândea sau nu „cei șapte ani de-acasă”, a fost Biserica. În cadrul ei erau întrunite o sumă de condiții și mijloace, pentru ca tineretul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie a acestui fapt. Chiar și un pârcălab de Tecuci, cum era, Dumitrașcu Guțu, semna actele juridice prin aplicarea sigiliului său inelar pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adoptării Legii Instrucțiunii din 16/28 martie 1864, prin care se reglementa organizarea învățământului primar la sate, ce urma să devină general și obligatoriu. De fapt, anul 1864 este cel în care și-au deschis cursurile imensa majoritate a școlilor sătești, chiar dacă deciziile ministeriale de funcționare au fost date mai târziu, în decembrie 1864 și la începutul anului 1865. S-au păstrat documente din care rezultă dificultățile, pe care sătenii trebuiau să le depășească, pentru a pune baze temeinice și durabile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că în Districtul Tecuci nu este nici o școală comunală, „afară de aceasta din Tecuci”. Este vorba de școlile ce funcționau în oraș. Totuși, la mijlocul verii din acest an, 1863, Prefectura Districtului Tecuci anunță Ministerul că mai multe comune, „chiar din comunele sătești, simțind trebuința imperioasă a înființării de scoale, vor a contribui cu plăcere la înființarea și întreținerea lor”, dar prefectul cere îndrumări asupra modului cum trebuie să procedeze din punct de vedere bugetar și „a-mi desluși dacă leafa profesorului se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căutau mijloacele cele mai adecvate pentru reușită. În acest sens trebuie interpretat textul unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se că „până în anul curent Districtul Tecuci n-au avut nici o școală sătească unde și fiii sătenilor să meargă a primi întâiele cunoștințe atât de trebuitoare fiecărui individ”. În continuare, arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despre certuri, fraude, calomnii, furturi sau bătăi. Județul cel mare, în afară de acțiuni penale, era și creator de jurisprudență, deci reorganizator de activități cutumiare și nimeni nu putea influența să judece împotriva conștiinței ei. Când erau cazuri care depășeau hotarele moșiei sătești, se apela la ceata de bătrâni în a cărei competență teritorială cădeau aceste cazuri. Pedepsele erau gradate după gravitatea faptei, de la cele morale și materiale până la cele capitale, în care intrau: crâncenarea, înfierarea, mutilarea mâinii și lapidarea care consta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]