2,895 matches
-
fiind să-i șoptească propuneri languroase unei servitoare tinere și blonde, care tocmai adusese la masă al doilea ulcior de vin. Fata zăbovea, râzând, lângă el și rezista, în mod vădit fără prea mare convingere, îmbrățișării sale viguroase. Când Sebastianus, sătul de chicoteala lor neîntreruptă, își aținti asupra lui privirea severă, alanul o lăsă să plece, nu fără să o asigure, cu un semn al mâinii și cu un zâmbet irezistibil, că aveau să se revadă mai târziu. în vreme ce Divicone, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai iasă din gură cuvinte de mîndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care știe totul, Și toate faptele sunt cîntărite de El. 4. Arcul celor puternici s-a sfărîmat, Și cei slabi sunt încinși cu putere. 5. Cei ce erau sătui, se închiriază pentru pîine, Și cei ce erau flămînzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naște de șapte ori, Și cea care avea mulți copii stă lîncezită. 6. Domnul omoară și învie, El coboară în locuința morților și El scoate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
întrebare. Ai să ai două cadavre pe conștiință. Pe al meu și pe al tău. Puțin îmi pasă! Mai bine două suflete libere decât în temnița trupului. Am trăit destul. Nu mă mai leagă nimic de viață. Sunt obosit și sătul. Roata se învârte de la sine, în neștire, fără s-o mai rotesc eu. Din inerție. Se mai nasc copii, dar nu mai știu dacă-mi sunt nepoți sau strănepoți... Te previn, te-ai înhămat la o luptă pe viață și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
TU-RAT PÂ-NĂ îN GÂT! silabisi Carol. Tu nu concepi să te ridici de la masă și să zici: "Sărut-mâna pentru masă. Am mâncat prea destul. Permiteți-i vă rog să mă retrag". Sau nu se cuvine? ți se pare mai normal, sătul fiind, să stai și să înfuleci toată mâncarea, câtă este? De ce dracu ne cramponăm cu disperare de viață și ne e atât de frică de moarte? Putem s-o disprețuim, nu? De bună seamă. Putem să disprețuim moartea, dar asta
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
într-o zi cu fata la doctor în oraș, mi-am lăsat băiețelul în leagăn la soare, în curte. Doi porci din ogradă au răsturnat leagănul și au sfâșiat și hulpăvit trupul pruncului. I-am găsit grohăind, mânjiți de sânge și ronțăind sătui capul băiatului. înnebunit de groază m-am repezit în ei cu mâinile goale, lovindu-i cu pumnii, cu picioarele, scoțându-le ochii, mușcându-i și lăsându-mă mușcat, zgâriindu-i și sfârtecându-le carnea cu unghiile. Abia a doua zi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
această activitate are menirea de a-i face lui vreun bine sau pur și simplu de a hrăni lipitorile. Privea în tăcere acest inechitabil transfer de sânge, în timp ce un servitor bătrân smulgea cu grijă de pe carnea grafului câte o lipitoare sătulă, pentru a o cufunda apoi într-un mic vas de aramă, plin cu apă și alge. Un rictus imperceptibil făcea să vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Dar apă?“, strigă câteva guri. „Veți primi și apă, le răspunde soldățelul vesel. Vă dăm și apă, cum să nu vă dăm!? Tătucului Iosif Visarionovici nu-i place să știe că omul suferă de sete. Veți ajunge la capătul drumului sătui și odihniți. Ați Înțeles?!“ „Am Înțeles!“, strigă toți, În cor. Iar unii, ascultând povața, nu uită să adauge după cuvântul „Înțeles“ și „să trăiți“. „Așa, așa“, Își freacă palmele soldățelul. „Văd că Începeți să deprindeți bunele maniere, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
că Îi crapă inima În piept. Ca să se răcorească, ieșea În goană și se tăvălea pe zăpadă, apoi se Întorcea În baie cu tălpile Înroșite și dinții clănțăind de frig. Făcea drumul acesta dus-Întors de zece-douăzeci de ori, până când babulea, sătulă de fâțâiala ei, Îi punea În brațe hainele și o expedia acasă, nu Înainte Însă de a-i trage un ultim frecuș cu măturicea Încinsă și a vărsa peste capul dogorind de căldură o găletușă de apă rece, amestecată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nopții. Înainte de-a ieși pe poartă, trecu pe la fântână scuipându-și propria imagine răsfrântă În adâncuri. Îi era necaz, pesemne, că trebuia să părăsească satul ca un laș. Dar Fevronia și cu babulea Îl bătură atât la cap, Încât, sătul de atâtea istericale, Nicanor se lăsă, ca și ceilalți bărbați, În voia soartei. Scuipându-și chipul din fântână-și spuse: „Așa-i, te iei după capul unor muieri...“. Ceva era În neregulă totuși cu chipul său. Clătinându-se-n adâncuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Bine a zis cine a zis: fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i În țara ta”. Ospătarul repetă plecăciunea. „Pentru Început domn’inginer, ce doriți să beți? Avem mai multe categorii de băuturi alcolice aduse din import...” „Sunt sătul de ele...Dar ia spune-mi. Coniac românesc pot găsi? Dacă ai, ași prefera pe cel de Murflatar”. „Desigur, domnule inginer. Vă aduc unul mic...?” „Bine, unul mic. Ba nu...adă unul mare să nu fii nevoit să faci două
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
destul de important al clarificării poziției lui În societate, găsirea unui loc de muncă. Constată de fapt, apsolut toate trusturile de construcții civile făceau angajări de personal tehnic: se putea prezenta imediat la lucru. Nu se grăbi să se Înroleze: prea sătul de munca mizerabilă de șantier, ar fi dorit altceva. Anume ce? Efectiv, umbla toată ziua colindând orașul, fără un scop bine precizat... La un moment dat, văzu un anunț În ziar ce scria cu certitudine, o Cooperativă de reparații-construcții angajează
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Șeful Șantierului. „Lasă totul baltă...Vino urgent la mine...!” Contrariat, promise tuturor o Întoarcere rapidă și, hotărât să refuze orice altă intervenție venită de la vre’un beneficiar cu Înalte relații ce Își făcea aproape zilnic apariția și, de care era sătul, efectiv nu mai putea avea nici măcar un singur lucrător disponibil. Intră vijelios În biroul Șefului de Șantier. „Imi pare rău Șefule...!” Nu mică Îi fu mirarea Însă, aflând o mulțime de fețe necunoscute, ne mai știind ce aditudine să adopte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cinste, onoare iar libertatea să fie garantată tuturor, fără părtinire...!!” „Ce părere ai Șefule...? Oare pentru scoaterea din robie a nemului românesc, nu se poate Întreprinde nimic...? Cum a fost posibilă alungarea regelui Carol II (1893-1953) rege (1930-1940) populația fiind sătulă de isprăvile lui, au aruncat cu pietre În trenul care-l ducea În exil pe fostul Suveran? Cum e posibil ca aceste hoarde de borfași numiți comuniști, să guverneze după bunul lor plac...? Iar cetățenii țării Îi suportă fară a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Șefii au luat partea leului iar eu să-mi asum răspunderea...? Niciodată...!” Înțelegând aluzia, Tony Pavone intră direct În subiect. „Doresc să ridic toată cantitatea. Așa dar...!” „O mică atenție de două mii lei, socotind afacerea Încheiată. Bine am zis...?” Prea sătul de smiorcăielile tuturor netrebnicilor lacomi, negociind averea Statului, hotărâți să te jupoaie de viu,Tony Pavone oferi șpaga fără alte comentarii iar după câteva minute introduse camioanele În interiorul fabricei fiind sleit de puteri, lihnit de foame În timp ce sistemul nervos Încerca
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în jurul inimii frânte la plecare ai vrut să acoperi rănile cuibului cu ramuri de pelin smulse din goliciunea gândului de pană... dacă mă vei căuta m-am ascuns în mesajele-ți scrijelite pe trunchiul rămas fără seva iubirii Lacrimi fierbinți sătui cu botul ce răspândește duhoare de păr ars prin degetele cu miros de unghii-cenușă și colții înfloriți din hălcile de soare vârcolacii aruncă limbi de jeratic în goliciunea seninului din gropi săpate-n văzduh cu fața pârjolită ulcioarele neîncepute își
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
În ciuda luminilor de pe stradă eu nu vedeam decît Întunericul. CÎnd și cînd se mai oprea cîte un autobuz și se mai auzea vag cîte un pas, dar nu se vedea suflet de om. Perspectiva neagră, Încețoșată, În care eu așteptam sătul de toate era singura de care Îmi dădeam bine seama. Dar eu tot mai așteptam, oprindu-mă, Întorcîndu-mă și luînd-o pe unde am venit. Voi aștepta o veșnicie probabil... dar atîta timp cît ea aștepta, făceam și eu la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
când era pui. Mai târziu asta făcuse dependență. Dacă nu-i dădea ceva de băut, cum simțea sprayul de pe hainele tale, cum sărea pe tine. Când era trist, Tămaș pleca de la școală „mă duc să beau cu pisica, băă, sunt sătul de voi”, și se ducea și beau împreună. Todea avea o slăbiciune ieșită din complexul lui de strungar ajuns secretar cultural la municipiu: îi plăcea să fie lăudat de profesori, iar Tămaș știa asta. „Tovarășe Tămaș, zicea Todea, vine Ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și răsturna mesele negustorilor și-i lua în derâdere pe saduchei și încălca Legea!? Era prea destul! Lumea pestriță a Ierusalimului se pregătea să-l înghită pe Iisus, un alt învățător alături de atâția alții, o altă sectă, într-un oraș sătul de secte și relativism. Și El a simțit asta, întorcându-se într-o seară din oraș, umblând singur pe străzi prăfuite și pustii. Și a simțind că I-a venit ziua și ceasul. Trebuia să dea el însuși exemplul final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la Mecca merg doar bărbați!!!) Parcă în cartea lui Valer, în afara Monei Muscă, Noricăi Nicolai, a mea și a Alinei Mungiu apar alte nume de femei? Dar, mă rog, Islamul are mai multe porunci de caritate de tipul cine e sătul în timp ce aproapele lui adoarme cu stomacul gol, acela nu e musulman! Foarte frumos și social-democrat. 5 octombrie E o zi așa de caldă! E de fapt duminică, presupun că o vreme splendidă pentru ultima plimbare în tricou prin pădure și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
universitar al locului, unde Dragoș are o ofertă. Cred că cel mai mult m-a impresionat să văd casele universitarilor așezate fiecare într-un petic de junglă. Orașul fără studenți părea pustiu. Or fi plecat în țările reci, la schi, sătui de soarele tropical de la ei de acolo. Pe 28 seara am ajuns finalmente la Hollywood, Miami, o stațiune la Atlantic. Prima surpriză plăcută a fost nunta evreiască organizată pe terasa hotelului, cu toate tradițiile, cu cântat din corn, cu Rabin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în urmă, lipsea ceva invizibil dar esențial. Vârstele devastaseră veselia, spontaneitățile și râsetele de altădată. Mai aveau totuși puterea anecdotelor, a veștilor „bombă”, cum le denumeau, pentru ca la viitoare sindrofii să se dezmintă asemenea „noutăți” ca fiind invenții ale lumii, sătule de uniformitatea trecerii timpului; anecdotele rămâneau, în schimb, prin ele însele, neatinse de duhul pierzării, de asemenea legendele locului, mereu întinerite, nemuritoare prin permanenta lor reluare. Se râdea, mai rar, ceva se pierduse, se mai întrebau între ele, așa cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ochii și se priviră prin luminile rumene ale focului. Atunci zăriră pe cel nou venit și intrară în vorbă cu el. În sara aceea străinul a răspuns multora, dar a ținut minte pe puțini. Abia într-un târziu, când cei sătui plecară și la focul de trestie rămaseră numai câțiva, Niță Lepădatu începu a cunoaște pe unii din bordeienii moșiei. A cunoscut pe Gheorghe Barbă, cel mai vechi bouar, pe Mihalache Prescurie, vânătorul curții, și pe moș Irimia Izdrail de la coșerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
alungat cu mâna stângă în lungul bărbii. Vinovații... vinovații... a șoptit el. —Allah va lumina înțelepciunea domnului meu... a răspuns bătrânul. Ce să fac, Selim-Hafiz? Bătrânul s-a închinat cu smerenie și frică: O, stăpâne, Selim-Hafiz spune că pământul e sătul de sânge... Împăratul a înălțat fruntea și a încruntat sprânceana. Selim-Hafiz s-a dus la ale sale. Legea împărăției otomane deschidea urmarea la tron celui de al doilea fiu al doamnei Roxelana, Selim cu numele. Fără îndoială, Domnul Dumnezeu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ceva ce semăna cu lasagnele italienești, dar mai consistente. Apoi a fost adus cușcuș, ftat, un alt amestec de carne și de aluat, precum și diverse alte mâncăruri de care nu-mi mai aduc aminte. Când am fost cu toții pe deplin sătui, m-am ridicat și am declamat propriul meu poem. Seniorul a pus să-i fie traduse câteva fraze, dar, în restul timpului, s-a mulțumit să mă observe cu o privire înduioșată și ocrotitoare. De îndată ce am isprăvit, s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a spus că prețul alimentelor a crescut brusc. E momentul să mergem în portul vechi, să ne vindem încărcătura și să ne întoarcem în sfârșit acasă. Nu am avut de gând să protestez. Eram, la rândul meu, asemenea unui amant sătul să doarmă noapte de noapte la câțiva coți de obiectul dorințelor sale. În sfârșit, Cairo! În nici o altă cetate nu uiți la fel de repede că ești străin. Abia sosit, călătorul e înghițit de vârtejul zarvei, faptelor curioase, mutrelor flecare. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]