1,489 matches
-
că a organizat elemente legionare în comunele: Oncești, Mihai Bravu, Comana, Gostin și Gogoșari, toate din județul Vlașca. Prin februarie 1948, a încadrat pe Sabin Popescu din Giurgiu, cu care ulterior a luat contact și Velculescu Corneliu, cu care prilej Sabin Popescu i-a dat lui Velculescu o notiță cu efectivele diferitelor comune, arătate însă fără nume, ci numai numeric și pe comune. O asemenea notiță Velculescu a mai primit și de la preotul Lungeanu și apoi a predat ambele notițe lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oameni. Tot prin februarie 1948, Corneliu Velculescu l-a pus în legătură pe Ion Jurubiță cu Bencu Gheorghe din comuna Toporu (Vlașca), vânzător la un depozit de cherestea, ținut în acea comună de către fratele lui. In continuare, Velculescu arată că Sabin Popescu a recrutat următoarele elemente: la Giurgiu, pe Mihai Petrescu și pe un oarecare Manolescu, agent al Loteriei de Stat din Giurgiu, str. Olari; la Oncești (Vlașca), pe săteanul Florea Țaranu, iar la Gogoșari (Vlașca), pe preotul Găina. La rândul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionarii cu care veneau în contact și pe care la rândul său, Velculescu le-a vărsat lui Jurubiță. La sfârșitul declarației sale, Velculescu recunoaște că s-a deplasat atât la Giurgiu cât și la Drăgănești, luând rapoarte de activitate de la Sabin Popescu și de la Gheorghe Preoteasa, șef al județului Vlașca fiind însă preotul Ion Lungeanu, iar el, Velculescu, fiind numai om de legătură între județeana Vlașca și Ion Jurubiță. Întrebându-l odată pe Jurubiță Ion în câte orașe are organizații, acesta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al populației etc. Școala sociologică gustiană avea o alcătuire multiaxială. Axul central al școlii a fost dat de studiile rurale, dar școala i-a avut ca elevi pe M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1897, Ion Provianu a publicat Dicționarul geografic al județului Ialomița, acesta reprezentând sinteza a tot ce era cunoscut până la acea dată la nivel de județ. Informații statistice sunt oferite de recensămintele organizate de Dionisie Pop Marțian - 1860, Leonida Colescu - 1910, Sabin Manuilă - 1930 sau Vladimir Trebici. În domeniul geografiei istorice apare în 1956 lucrarea Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei a lui Ion Conea, care a încearcat, printre altele, să găsească răspunsul la întrebarea privind locul de formare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Din munți și din câmpii”, „Cărți”, „Reviste”, „Redacționale”, „Din literatura străină”, „Diverse”. Rubrica de articole e întreținută de Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, Mihail Moșandrei, Al. Borza, Marin Ciortea, Victor Stanciu, V. Liuția, Margareta Barcianu, Al. Melin, C. Rosetti-Bălănescu, Ieronim Stoichiția, Sabin Opreanu,Profira Sadoveanu, Emil Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al.
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
în continuare Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet...) Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48), pp. 69-76. 258 Conform recensământului din anul 1930, 7,9% din populația țării erau credincioși greco-catolici (aproximativ 1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151) Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. 260 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici). În arhidieceza de București existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din care aproximativ 9000 germani (Recensământul General al Populației României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30; p. 132 și Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148; p. 154). 422 În București a apărut în anul 1882 un cotidian în limba germană, intitulat Bukarester Tagblatt care a avut o apariție neîntreruptă până la finele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conducerii Comitetului, alcătuit din zece membri, dintre care cinci în calitate de reprezentanți ai partidelor politice și cinci fără nici o afiliere politică. Fiind condus de generalul Nicolae Rădescu, din Comitetul Național au făcut parte Constantin Vișoianu, Alexandru Crețianu, Gheorghe Niculescu-Buzești, Augustin Popa, Sabin Manuilă, Virgil Veniamin, Iancu Zissu, Mihai Fărcășanu, Grigore Gafencu și Nicolae Caranfil. încă de la începutul constituirii sale, Comitetul a fost în imposibilitatea de a lua decizii ca urmare a existenței celor două grupări, a politicienilor lui Constantin Vișoianu și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost preluat de delegatul sovietic din regiune și apoi dus la Cluj (ANIC, fond „Inspectoratul General al Jandarmeriei”, dos. 42/1945, f. 188). Din aceeași echipă și tot `n comuna Valea Largă, dar pe 31 martie, avea să fie reținut Sabin Pandrea, parașutist legionar. Avea asupra sa materiale și valori (două aparate de radioemisie, o busolă, 23 de hărți ale regiunii Cluj-Timișoara-Turda, un revolver automat, 55 de napoleoni din aur, 391 de dolari `n bancnote de h`rtie, 400.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 30. Ibidem, p. 25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la `nceputul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iscescu XE "Iscescu, Mihai" la Curtea Marțială, 18 iunie 1947, Cartea Neagră II, p. 76. După afirmațiile lui Iscescu XE "Iscescu, Mihai" , ofițeri ai regimentului au fost revoltați și dezgustați de masacre și i-au cerut adjunctului comandantului regimentului, colonelul Sabin Calotescu XE "Calotescu, Sabin" , să intervină pe lângă comandantul regimentului să Înceteze asasinatele - dar Matieș XE "Matieș" a respins cererea. 52 Sentința În procesul criminalilor de la Iași, 26 iunie 1948, ibidem, vol. 1, partea a II-a, p. 482b (USHMM, microfilm
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la Curtea Marțială, 18 iunie 1947, Cartea Neagră II, p. 76. După afirmațiile lui Iscescu XE "Iscescu, Mihai" , ofițeri ai regimentului au fost revoltați și dezgustați de masacre și i-au cerut adjunctului comandantului regimentului, colonelul Sabin Calotescu XE "Calotescu, Sabin" , să intervină pe lângă comandantul regimentului să Înceteze asasinatele - dar Matieș XE "Matieș" a respins cererea. 52 Sentința În procesul criminalilor de la Iași, 26 iunie 1948, ibidem, vol. 1, partea a II-a, p. 482b (USHMM, microfilm 47). 53 Ibidem, pp.
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mulți muzicieni, scriitori, artiști plastici, la finalul convorbirilor: ai putea să te definești ca om și muzician într-un singur cuvânt? V.I. Nu, n-aș putea. A.V. Aproape toți au răspuns: dirijorul Ovidiu Bălan a găsit formula "corect", compozitorul Sabin Păutza se consideră "veșnic nemulțumit", regizorul Andrei Șerban a pronunțat cuvântul "căutător". Răspunde și tu provocării! V.I. ...A fi deschis! A fi deschis și a primi orice vine în viață, și în viața asta foarte grea de muzician și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Țărănesc Creștin Democrat 7. Livezeanu Radu Matei - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 8. Sereș Denes - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România 9. Daramus Nicolae - deputat, Partidul Unității Naționale Române 10. Balaet Mitică - deputat, Partidul Socialist al Muncii 11. Ivan Sabin - senator, Partidul Liberal '93 12. Turlea Petre - deputat, independent. Anexă 6 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ SLOVACA (16 persoane) Președinte: Glodean Voicu Valentin - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Vicepreședinte: Kozsokar Gabor - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România Secretar: Ghilea
HOTĂR��RE Nr. 7 din 5 mai 1994 privind componenta nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109884_a_111213]
-
senator, Partidul Liberal '93 12. Turlea Petre - deputat, independent. Anexă 6 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ SLOVACA (16 persoane) Președinte: Glodean Voicu Valentin - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Vicepreședinte: Kozsokar Gabor - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România Secretar: Ghilea Sabin - deputat, Partidul Democrației Socialiste din România Membri: 1. Muntean Octavian - senator, Partidul Democrației Sociale din România 2. Dumitrașcu Gheorghe - senator, Partidul Democrației Sociale din România 3. Serac Florian - deputat, Partidul Democrației Sociale din România 4. Enache Constantin - deputat, Partidul Democrației
HOTĂR��RE Nr. 7 din 5 mai 1994 privind componenta nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109884_a_111213]
-
Articolul UNIC Domnul Lucaciu Sabin se demite din funcția de consilier în Consiliul Local al Comunei Halmagiu, județul Arad. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ----------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă ------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 723 din 7 octombrie 1994 privind demiterea din funcţie a unui consilier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111343_a_112672]
-
Național de Cercetări Economice. Articolul 2 Academia Română va lua măsurile necesare pentru efectuarea operațiunilor implicate de realizarea prevederilor art. 1 din prezenta hotărâre, precum și pentru controlul respectării destinației fondurilor alocate. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Academiei Române, Marius Sabin Peculea Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu ----------------------
HOTĂRÎRE Nr. 901 din 16 decembrie 1994 privind alocarea din Fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova pe anul 1994 a sumei de 3,2 milioane lei pentru finanţarea unor activităţi de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111519_a_112848]
-
7 iulie 1953 în localitatea Puiești, județul Buzău, România, fiul lui Aurel și Profira, cu domiciliul actual în Suedia, Djursholm, Gautiodsvagen 2. 184. Dobrescu Aristide Tudor, născut la 17 februarie 1955 în Craiova, județul Dolj, România, fiul lui Dobrescu Ioan Sabin și Ana Georgeta, cu domiciliul actual în Suedia, Halmstadt, Trumpen 12. 185. Dobrescu Daniela, născută la 5 iunie 1955 în localitatea Ciacova, județul Timiș, România, fiica lui Lungeanu Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Halmstadt, Trumpen 1. 186
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
cu domiciliul actual în Germania, Kaiserslautern, Kurt Schumacherstr. 26A. 284. Dedu Rosa, născută la 14 ianuarie 1926 în localitatea Feldioara, județul Brașov, România, fiica lui Heldsdorfer Mihai și Roza, cu domiciliul actual în Germania, Wiehl, Eichhardtstr. 70. 285. Cioroianu Dan Sabin, născut la 11 iunie 1949 în localitatea Cioroiu Nou, județul Dolj, România, fiul lui Cioroianu George și Lucia, cu domiciliul actual în Germania, Kaiserslautern, Kurt Schumacherstr. 26A. 286. Bircea Ilie Marian, născut la 4 octombrie 1973 în localitatea Uivar, județul
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
au împlinit 40 de ani de la primul număr al Ateneului băcăuan, avîndu-l ca prim conducător pe poetul Radu Cîrneci și trecut apoi prin mîinile pricepute ale unor redactori și redactori-șefi ca George Genoiu, Const. Călin, G. Bălăiță, Ovidiu Genaru, V. Sabin, Ioan Adam sau Carmen Mihalache. Numărul 8 al publicației este, anul acesta, consacrat bilanțului celor patru decenii de existență. Mărturisirilor emoționante, le-am fi adăugat un istoric al revistei. Acela din Dicționarul Hanganu e plin de omisiuni și de erori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
în arta profesionistă și ele realizau un oarecare echilibru de ansamblu: primul era acela al colaboraționiștilor instituționalizați și al pictorilor de curte în care intrau, cu grade diferite de implicare (și cu grade diferite, în general!) nume ca Viorel Mărginean, Sabin Bălașa, Vasile Pop Negreșteanu, Constantin Piliuță și mulți alții fără autoritate, dar și artiști mult mai complecși cum sînt Ion Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
prea târziu să mai râvnesc la un baston de mareșal ranița mi-era numai găuri eram liber să contemplu, cu cea mai îndreptățită mândrie sceptrul de aur al Conducătorului, să sper a avea și eu în dormitor un tablou de Sabin Bălașa, albastru ca ochii băieților. Puteam închide liniștit ochii și dacă m-am înverșunat să n-o fac, a fost pe risc propriu și cheltuiala mea. Hazardul operase. Fatalitatea se ținea deoparte. Număra firele de nisip din Cosmos.
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
pregătea o monografie despre zona Năsăudului după modelul celei despre satul Șanț. La instalarea regimului Antonescu Gusti și-a pierdut toate importantele sale funcțiuni. Golopenția și-a găsit un post, foarte prețuit, la Institutul Central de Statistică de sub conducerea lui Sabin Manuilă. A lucrat pentru recensămîntul din 1941 și, apoi, a primit însărcinarea de a studia (inclusiv prin recensăminte) situația românilor de dincolo de Bug. A fost o cercetare de amploare, care a revelat adevăruri pînă atunci necunoscute. În noiembrie 1943 se
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
moral și s-au sprijinit, la urma urmelor, pe alți oameni. Aparent, lucrurile așa stau. Numai că dincolo de aceste aparente ele sînt mult mai triste. Președintele Emil Constantinescu a preluat, o dată cu învestitură, si o parte din inventarul predecesorilor săi. Pe Sabin Bălașa l-a preluat, de pildă, de la curtea lui Ceaușescu și l-a reciclat punîndu-l în legătură directă cu Casa Albă. O lucrare a acestuia, care nu are nimic de-a face cu arta, în general, si cu o anumită
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]