4,209 matches
-
ne-ncetată, sperata, biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor despletite mă doare, Mă apasă nori negri, nu-i soare. Mi-e dor de flori în roua scăldate, De o privire caldă, de bunătate. Mă-mbrățișeze un înger ca-n vise, Înalțe-mă spre bolti neatinse. Pe umărul
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor despletite mă doare, Mă apasă nori negri, nu-i soare. Mi-e dor de flori în roua scăldate, De o privire caldă, de bunătate. Mă-mbrățișeze un înger ca-n vise, Înalțe-mă spre bolti neatinse. Pe umărul cerului aș
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
Lumina să primesc în dar. O șoaptă tainica mă-mbete, Apa vie vreau, mi-e sete. Celeste crește îmi fac drumuri, Se risipesc pe cale fumuri, Florii de colț i-aș da binețe, Sufletul să mi-l dezghețe. Referință Bibliografica: Plânsul salciilor despletite / Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
Să fie România țara tuturor posibilităților? Te întrebi ce vei mai găsi? „Ai răbdare, călătorule!”..., îți spun... „Încă nu ai văzut nimic!” Intrând în localitate, natura îți pune stăpânire pe trup. Undeva, pe partea stângă a drumului, o coloană de sălcii pletoase îți oferă o imagine de basm. Vibrează de vrajă încă nedezlegată. În dosul lor zărești un teren de fotbal frumos amenajat, înconjurat de bănci, liniște și răcoare. Cum o fi oare, atunci, când echipa comunei, ”Autorom”, joacă acasă? Iată
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului INVITAȚIE Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfăța Și ziua-mi întreaga e salcie? Noaptea nu se mai face dimineață Și umblă pe coclauri zurlie, Strugurii nu se mai coc în vie Și roua din privire îmi îngheață. Iubita mea născută dintr-un vis, Euritmia vieții-mi, fără ține, E un testimoniu abrogat, prescris
INVITATIE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352831_a_354160]
-
Crezul profesional, simțul datoriei la catedră și în viața de familie, credința în Dumnezeu, dar și lucrul bun, făcut cu dăruire, l-au ajutat să depășească umilința, batjocura, represaliile și deprecierea sănătății pe toată perioada detenției în lagărul de exterminare, “Salcia Piatra - Frecăței” din Insula Mare a Brăilei. Dincolo de regretul plecării sale dintre noi, rămâne exemplul său luminos care, onorează breasla învățătorilor, a cadrului didactic cu principii morale și educaționale sănătoase, în formarea tinerelor vlăstare, în pașii timizi de descifrare a
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
mult, recunoscător pentru ajutorul ei, i-a făcut daruri și a trimis vorbă în zona Piscului din Brăila, cartier de lipoveni, ca părintele ei, atamanul pescarilor locului, să vină s-o recupereze. Auzind, copila s-a refugiat în desișul de sălcii, iar când cercetașii părintelui au năvălit asupra adăpostului, o rețea de egrete s-a înălțat spre tării ducând cu ele și pe fetișoara îndrăgostită de Terente... -Comment?! se miră Solitarul. -Așa! Iar câtă vreme a trăit haiducul, o egretă roz-albă
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
opresc aici.” ( Halta părăsită) „Nu mai era muzica tinereții. Cu fruntea lipită de trunchiul găunos asculta ritmul grăbit al unei veri târzii. Era interpretabilă atitudinea sa pentru cei care adăpau vacile la fântânița cu lipitori. Se ascunse în interiorul protector al salciei. Îl îmbrățișa cu blândețe, se hrănea cu mâhnirea lui și îi reproducea chicotelile unor copii în vârful de neatins.Și-o imagina mireasă alături de altul.” (Iască și cangrenă) Proza scurtă de față este una, în mare parte, de ficțiune în
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Bertea, nu este vorba de un sâmbure, nu este vorba nici de fructul întreg, ci de o pepinieră, în toată splendoarea pe care o oglindesc Alexandra Ungureanu, Loredana Groza, Carmen Rădulescu! De aceea, Cristina Spătar, copil fraged și mlădios ca salcia, atunci, și de altfel nici azi nu e departe de această înfățișare, impulsionată de către mama sa, Angela, simțind filamentul harului, începând a se încălzi în inima ei, ca preludiu al exploziei în incandescență, a mers pe urmele celor trei stele
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) In dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
Unde ești Nichita? unde ești Nichita? cel care împărțeai speranțele și iluziile celor trecuți în neființă purtai în cuvinte forța care adâncea moartea îmbrățișând lumina Început de primăvară fluturi sărutări de flori dâră de iubire pași purtați spre maluri cu sălcii pletoase cascade de lumini peste crengile copacilor înfloriți peste noapte început de primăvară Înțeleg înțeleg iubire unde dispari în miez de noapte înțeleg iubire de ce nu-ți aud freamătul înțeleg că noaptea te transformi în raze de lună și în
POEZII DE CLAUDIU ŞIMONATI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354533_a_355862]
-
respecte regulile de bază stabilite de înaintași. A început să fie descrisă, de multe ori cu umor, viața cotidiană și natura umană, în locul naturii propriu-zise. Karai Hachiemon (1718-1790), care își publica propriile haikuuri sub pseudonimul literar Karai Senryu (în traducere “salcia de pe mal“), a început să culeagă aceste poeme, să le sorteze și să le publice într-o antologie care, în timpul vieții lui, a ajuns la 23 volume. Ulterior, în onoarea lui, tristihurile de gen au fost denumite senryuri. Iată unul
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
poate nici nu era nevoie să-l invite, ci pur și simplu se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr. Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu... (Ștefan, Ștefan, Ștefan...) Corpul subțire al fetei în mișcarea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
de stejar, Ceasul așteptării mă constrânge, Regăsind chemarea cu un gust amar Mai privesc la clipa care plânge. Iar de lupta noastră fi-va în zadar, Să-mi promiți că zborul nu se frânge. FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una, mai cuminte, Prea târziu și-aduce-aminte De-a mămucăi ei povață Și prea mult îl strânge-n
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca în jur fermecații clopoței ai prințesei Primăvara, le zise Ghiocel flăcăilor. Coborâră în zăpadă, lângă trei sălcii, cu trunchiurile sfârtecate. Pe râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau, fapt ce-i înfuriau și mai
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
un modest personaj tenace și autodidact... De mic copil, mergând cu vitele la păscut și în puținul timp liber, îi plăcea să cresteze lemnul cu un briceag pentru a face tot felul de obiecte, mai ales fluierători din lemn de salcie și de plop.Această ocupație devenise singura lui bucurie într-o lume plină de suferință și de chin (era dupa război, seceta, sărăcia și foametea acelor ani amenințau familiile satului și pe a sa; oamenii erau posomorâți și crânceni), un
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
ziua e în pragul primăverii, iar scena e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul și voioșia... Pășește pe ea ca pe o dușumea așternută cu macaturi înflorite, aduse din zestrea de acasă, de la Adjud, se înmlădiază cântând, ca o salcie, unduiește, cântând, brațele-i subțiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele, pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și deopotrivă solemne. E o frenezie
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
a prăbușit catastrofal și marea, L-a îngropat tardiv, fără acord. Am plâns pe manuscrisul din alcov și am udat aripile la fluturi. Și-au curs din ele galbenul și-un mov instinct de fiară ce-a vânat săruturi. O salcie îmi legăna-n hamac, O lacrimă de strugur versatil. Pe bluza mea cu-nsângeratul mac, O buburuză-nainta facil, Spre adâncimea coapselor târzii, Unde polenu-a zămislit ispite. Te mai aștept cu -n ceai, te-aștept să vii, Să mă devori
DEVORARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352643_a_353972]
-
DE AL.FLORIN ȚENE Ascultându-mi eul detestabil Harfa a tăcut, doar mâinile cântă în continuare, Degetele vibrează, coarde sub apăsarea vântului de colorează amurgul cu dor în zare, Scama de nor rătăcită dând sens cuvântului. Părul ei se-ntinde salcie galbenă sub deal Și sunete de bronz curg sub degete de lut Când clipa suferă lovită de-un gând real Și râul de cuvinte se varsă-n veacul slut. Aripa de guguștuc Pașii îmi aleargă pe ulița aburului de toamnă
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352653_a_353982]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PĂRȚI Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului am ajuns la punctul maxim de construcție unde am putut să mă așez lângă mine precum apa lângă o salcie și apa tremura ca frunza și salcia se unduia ca valul și ne-am privit cum eu am venit cu el cu care nu am știut ce să fac cum el va pleca cu mine cu care nu știe ce
PĂRŢI de VASILE PIN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353583_a_354912]
-
Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului am ajuns la punctul maxim de construcție unde am putut să mă așez lângă mine precum apa lângă o salcie și apa tremura ca frunza și salcia se unduia ca valul și ne-am privit cum eu am venit cu el cu care nu am știut ce să fac cum el va pleca cu mine cu care nu știe ce o să facă mâinile mele erau de aripi
PĂRŢI de VASILE PIN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353583_a_354912]
-
adâncesc puțin, iar „eroina”, „Sorbind cu toată fi'nța miresme-mbătătoare/ Sub soarele iubirii-ntr-o caldă sărutare” mai face un pas... Chiar dacă în acest grupaj de poezie avem de-a face cu fiorii iubirii incipiente, asemeni unei ramuri de salcie ai cărei mugurași sunt gata să plesnească a viață, poate ar trebui să vedem puțin în perspectivă; deci, tinere/tineri îndrăgostiți, atenție, e bine să citiți „Lada de zestre” și să luați aminte! Eu de-abia aștept o-ndrăgosteală strașnică a
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
am născut într-o dimineața de iarnă în Cluj, oraș în care nu am locuit prea mult pentru că ursitoarele m-au plimbat prin toată țara până când au obosit și m-au lăsat la Tulcea, pe malul Dunării, la umbra unei sălcii să ascult cântecul apei. Tot la Dunăre, în Galați am terminat facultatea de Mecanică, unde nu mi-a vorbit nimeni de poezie dar am cunoscut marea iubire și m-am căsătorit într-o zi de mai. Din iubirea noastră au
GÂNDURI DESPRE MINE de MARILENA VELICU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353731_a_355060]