2,190 matches
-
grâu curat; 5.882 kg păpușoi și 2.550 kg mălai de la Boziești, dar numai pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind cereale în contul aceluiași vătaf, Lupu Manole, dar provenite din dijmă, calculate în unități de măsură moderne: 14.960 kg grâu de pe moșia Umbrărești pe anul 1783; 4.080 kg orz pe 1784 și 10.200 kg pe 1785
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și 430 kg secară pe anul 1799. Iar pe anul următor s-au strâns: 4.300 kg grâu; 1.570 kg orz și 430 kg secară, mălaiul lipsește din evidență. Aceasta era dijma. Multiplicând cu 10, avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg = 10 tone și 750 kg mălai pe anul 1799 și tot atâta orz; 25.800 kg = 25 tone și 800 kg grâu de primăvară; 4.300 kg = 4 tone și 300 kg secară tot pentru anul 1799
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concluziona că satele noastre au dispus de un potențial economic, respectiv cerealier, foarte profitabil. Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama iepelor (cailor n. ns.) de la Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru ce sunt pe sama lui Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iată și câteva poziții din sămile Conăchești, cu date din alte sectoare ale domeniului agriculturii, cum ar fi animale, stupi: „1785 aprilie 23 și octombrie 26; Sama iepelor (cailor n. ns.) de la Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru ce sunt pe sama lui Ion Frunză (din alte sămi rezultă că acest Frunză se găsea la Umbrărești) Adunând, rezultă 101 cai la Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf. Dumitru. Iată, acel Ion Frunză purta de grijă la o adevărată herghelie de cai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sf. Gheorghe și numai 94 la Sf. Dumitru. Iată, acel Ion Frunză purta de grijă la o adevărată herghelie de cai și iepe, învățați și neînvățați la călărie, desigur, meserie specifică îngrijitorilor acestor frumoase și nobile animale. 1781 aprilie 23 Sama vacilor la Sf. Gheorghe ce sunt pe sama lui Crăciun văcarul 4 buhai; 5 boi și câte 2 viței; 2 boi câte 1 vițel; 6 boi mari; 6 boi cât de 1 vițăl (?); 6 boi mari la Frunză; 4 boi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iată, acel Ion Frunză purta de grijă la o adevărată herghelie de cai și iepe, învățați și neînvățați la călărie, desigur, meserie specifică îngrijitorilor acestor frumoase și nobile animale. 1781 aprilie 23 Sama vacilor la Sf. Gheorghe ce sunt pe sama lui Crăciun văcarul 4 buhai; 5 boi și câte 2 viței; 2 boi câte 1 vițel; 6 boi mari; 6 boi cât de 1 vițăl (?); 6 boi mari la Frunză; 4 boi mari la Petre; 10 gonitoare; 3 gonitoare; 11
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boi cât de 1 vițăl (?); 6 boi mari la Frunză; 4 boi mari la Petre; 10 gonitoare; 3 gonitoare; 11 mânzați; 8 mânzate. Sămi asemănătoare sunt și pe anii următori. În 1792 și 1794 este menționat și un „Ilie văcariul” Sama oilor încredințate lui Tănasă Scutar 1780 octomvrie 26 186 oi mari fără 8 oi simbrie lui; 47 melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor ce am pe la prisăci ce sunt pe sama Lupului sin Manoli (Trebuie reținut că sămile stupilor sunt notate de mâna lui Gavril Conachi, ceea ce semnifică grija deosebită a lui asupra acestei preocupări) Stupi 160 la Negrești, fără 35 ce s-au bătut; 80 la Gura Racovii, fără 29
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le-am vândut cu 12 lei, celi mici cu câte 10 lei. Și am trimes dumneata nouăzeci di lei”. Înseamnă că a vândut 5 clăi cu câte 12 lei și 3 clăi cu câte 10 lei. De asemenea, într-o samă a Lupului Manole de banii ce el a luat, sunt consemnate sumele: „5 lei de pe dijma fânului moșiei Umbrărești și alți 47 lei și 69 bani de pe 8 clăi fân ce s-au vândut din 28, fără 1 claie rămasă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și lui Toader morar din Umbrărești din anul 1794 noiembrie 7 și până la anul 1795 noiembrie 7”. Anul următor, 1795, dintr-o samă se vede că a încasat „1100 lei venitul morilor de la Umbrărești ce s-au vândut pe acest an și până la anu’ 1796 noiembrie 7”, deci o sumă ceva mai ridicată față de anul precedent. Vinderea venitului înseamnă arendarea morilor cu anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu un hotar. Am avut unele informații în legătură cu desființarea devălmășiei Torceștilor, nevoiți să renunțe la răzeșia de mai înainte, ca urmare a acelui „greu mare ce ni-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe sama hârtiilor în zilele Ducăi Voevod” scriu ei, punându-se sub protecția boierilor Dumitrașco Mitre, inițial a „dumisali lui Vasile Gavril, comisul al doilea”, în cele din urmă. De fapt, disoluția devălmășiei de aici începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când el nu mai viețuia, decesul său întâmplându-se încă din iunie 1811. Cheltuielile pentru construcția acestei sfinte biserici au fost suportate, într-adevăr, de marele vornic Gavril Conachi, dar în timpul vieții lui și a soției sale, Măriuța. Într-o samă din anul 1794, anul cel mai fast, pare-se, al familiei respective, găsim notate detalii, după obicei, de cheltuielile și eforturile făcute în contul acestei biserici, însemnări din care redăm mai jos câteva detalii, pentru a ne convinge că se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pereche de paftale în stare proastă de conservare, determinate ca datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a aparținut în mod sigur unui membru al familiei ctitorilor, înmormântat în acest loc. În continuare extragem și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și din cifrele, și materialele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economic și social al indivizilor, analizând conflictele potențiale dintre acestea două. Ce este excluziunea socială și cine este exclus?tc "Ce este excluziunea socială și cine este exclus ?" I’m just average, common too I’m just like him, the same as you I’m everybody’s brother and son I ain’t different from anyone. Bob Dylan, I Shall Be Free No. 10 În prima parte a lucrării am prezentat principalele modele teoretice europene care au contribuit la definirea și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
chiar se mândrește cu anonimatul său dar vrea diplome, premii, situare în clasament... Pe ce criterii ? E drept că unii sunt otrăvitori ca șarpele, dar atunci, de ce-și ridică scăfârlia ? Ar fi folositor pentru toată lumea ca schelălăitoarele să ia samă la câte scriu... poate mai au simț ul măsurii. Concluziile propriu-zise se vor trage într-un viitor, dacă jurnalismul local se va dezvolta sau menține, creator și cu tendințe spre obiectiv. * Pun punct la Gala ziariștilor precizând că am acordat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Știți acum că bărbații cu ochi albaștri preferă femeile cu ochi de aceeași culoare ca ai lor. Știți acum și de ce... Pentru mai multe detalii Laeng B., Mathisen R., Johnsen J.A., „Why do blue-eyed men prefer women with the same eye color?”, în Behavioral Ecology and Sociobiology, nr. 67, 2007, p. 371-384. Preferă bărbații să se căsătorească cu femei care câștigă mai mult decât ei? Atractivitatea femeilor în funcție de statutul lor profesional Auzim adesea spunându-se că bărbații nu apreciază deloc
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
1918-1930, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Murgescu, Mirela-Luminița, Răchieru, Silvana (ed.), Copilăria și adolescența altădată. Tinerii de azi cercetează istoria de ieri. Concursul istoria mea Eustory, ediția I, 2000, Editura Dominor, București, 2003. Neculce, Ion, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959. Netea, Vasile, Marinescu, C. Gh., Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România, Editura Junimea, Iași, 1978. Nuțu, Constantin, Tomescu, Mircea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre acest portret, Nicolae Iorga scria: "d. Costin Petrescu a zugrăvit, după Evanghelia de la Humor, un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apud Margaret A. Rose, op. cit., pp. 10-11. 87 "When the rhapsodists, who strolled from town to town to chaunt different fragments of the poems of Homer, had recited, they were immediately followed by another set of strollers-buffoons, who made the same audience merry the burlesque turn which they gave to the solemn strains which had so deeply engaged their attention", în ibidem. 88 "Le fait de chanter à côté, donc de chanter faux, ou dans une autre voix, en contrechant en
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1982, p. 509. 91 Ibidem. 92 "Since these parodies were subsequently included as part of the regular festival contests, howevwe, it can be concluded that they stand in approximately the same relation to the epic as the satyr play stands to tragedy. For although it contains many obviously humourous elements, the satyr play is neither a form of comedy nor a parody, in the narrower sense, of tragedy", în op. cit., p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]