1,927 matches
-
cum ar fi cînturile care îi chemau pe credincioși la cruciadele împotriva păgînilor și care luau, cel mai adesea, forma unor poeme de dragoste. Mai tîrziu, prin secolul al XIII-lea, cînd se dezvoltă, alături de genul liric cunoscut, o poezie satirică, în care angajamentul moral al autorului și implicațiile politice generale sunt mult mai limpezi, ea este pusă fără echivoc în slujba unor principi sau cauze particulare. Așa a făcut marele poet Rutebeuf, care pare să fi fost pamfletarul stipendiat al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reprezintă hiperrealitatea/simulacrul o parodie a realității? În măsura în care simulacrul preia caracteristicile și procedeele specifice realității, cele două concepte au o mică asemănare, dar având în vedere că în cazul parodiei acest lucru se face cu scopul de a obține efecte satirice sau comice, diferențele apar (în cazul subiectului "consumator" de simulacre, aceste efecte nu există și doar într-un scenariu "alternativ" putem "bănui" însuși sistemul simulacrelor de o asemenea "psihologie"...). De asemenea, parodia mai are și înțelesul de imitație nereușită, caricaturală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Tales of Soldiers and Civilians, din 1898, o ediție revizuită a celei din 1891), având în centru o făptură nevăzută, care terorizează o altfel banală partidă de vânătoare. Bierce este privit de mulți drept unul dintre cei mai buni scriitori satirici din literatura americană, despre care Robert L. Gale scrie că "este un stilist absolut" (2001: X), care "utilizează un spectru de culori, o orchestră de sunete" (2001: X) absolut unice. Probabil că, totuși, proza sa cea mai citită astăzi rămâne
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Întâmplări în irealitatea imediată este [...] un roman fără subiect" (2000: 562), întrucât "[e]venimentele [...] definesc o condiție, în loc să declanșeze o intrigă" (2000: 562). 65 Majoritatea prozelor fantastice ale lui Lemnaru, proteice și asimetrice, ar merita un ilustrator din specia protosuprarealismului satiric, precum J.J. Grandville, despre a cărui operă artistul Julian Bell scrie că "reprezintă o revoluție industrială a imaginației, reflectând o eră în care totul devenea supus metamorfozei și dezorientării" (2010: 319). 66 Mai mult, Florin Manolescu nu ezită să-l
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
capitalism", de la omogenitate la mari inegalitați de statute și venituri ale oamenilor. Ricorso - ul italianului preiluminist G. Vico rămâne o reprezentare euristică. La întrebarea de ce schimbarea s-a făcut în celelalte țări prin "carnavaluri", răspunsurile sunt multiple. Poate pentru că glumele satirice ale demonstranților din acele țări nu puteau fi reprimate nici prin constituții, nici prin minima mândrie pe care o mai aveau autoritățile de a nu răspunde cu violență la critica socială și contracultura demonstranților. Pe aceste considerente, se pare, puținii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fascinat doar de filosofia antică clasică. El sublinia că " Oricât de contrarie ar fi înțelepciunii istorice contemporane, firul conducător care străbate toate accidentele istoriei moderne este doctrina filosofică a Epocii Luminilor". (12, pp. 348-349) Iar protestele adresate iluminismului de către marele satiric englez (de origine irlandeză) Jonathan Swift (1667-1745), pentru că "învățătorii" aceia au încurajat prea mult dezvoltarea matematicii, fizicii și astronomiei în defavoarea științei despre om, dezvăluie o altă coordonată a crizei spirituale actuale, și anume faptul că "Știința s-a desprins de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
57 ș.u) Iar Solidaritatea cu politica sa schematizată în alb și negru și cu importanța de sine ce și-o acorda a fost completată de Mișcarea pentru Noua Cultură din anii '80, redenumită de Waldemar Fydrych din Wrocław, inițiatorul satiricelor acțiuni "suprarealist-socialiste", Alternativa Portocalie. Așa se respingeau două culori: roșul comunismului și galbenul steagului papal (9a, p. 232). Portocaliul actualului Partid Democrat Liberal de guvernământ din țara noastră nu se prea potrivește "carnavalurilor" nereușite cu românii, aduși în sapă de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
reprezentată bidimensional, ceea ce implică un efect suplimentar de abstractizare. A treia Atenă din reprezentările lui Klimt relevă întregul potențial subversiv pe care îl aduce arta lui Klimt, dar și schimbarea de paradigmă cu un reflex deriziv, parodic, însă fără intenție satirică. Imaginea Atenei este frontală, zeița fiind înarmată până în dinți cu armele tradiționale, specifice hoplitului, coiful și lancea. Astfel echipată militar și orientată postural, Atena pare să lanseze o provocare, însă provocarea reală se regăsește la nivel simbolic și se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu, iar printre colaboratorii străini, A. Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și pentru ilustrațiile sale satirice din jurnalele pariziene sau pentru scenele de gen, artista franceză Louise Abbéma, remarcată, probabil și pentru panourile decorative, și pictorul pointilist belgian, Théo van Rysselberghe, ultimul făcând parte din grupul Les Vingt alături de Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri) (creioane colorate pe carton, 0,326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
își consacră viața binelui semenilor. Mărturiile sincere ale lui Darwin cu privire la credințele lui intime, ca și protestele sale față de încercările de a fi prezentat publicului drept autorul unei doctrine, au rămas în mare parte fără efect. Iată textul unui cântec satiric care devenise popular după publicarea Originii speciilor și a cărții lui Darwin despre descendența omului: „A fost odată o maimuță, pe vremile cele, / Trecură veacuri și părul i se făcu inele, / Pe urmă alte veacuri, și din deget pocni fantezist
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu responsabilitate, atât pentru sine, cât mai ales pentru cei cărora trebuie să le fie model. Iată opinia lui Mirel Bănică față de acest aspect: "Cel mai bun exemplu al modului în care faptul religios contemporan se reflectă în mass-media: emisiunile satirice. Ele furnizează informații despre imaginarul religios al publicului, precum și opinia creatorilor acestor emisiuni despre publicul larg. Satira televizată indică ceea ce este permis să prezentăm ca obiect al deriziunii și modul de realizare. Acțiunea de "desacralizare" astfel operată se răsfrânge asupra
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ca mod de întrebuințare, titlu programatic, titlu revelator al unei complexități căutate și acreditate prin subtitlul indicației generice "romane". De luat în seamă și neobișnuitul titlu Care bicicletă cu ghidon cromat din spatele curții? pe care subtitlul îl comentează în mod satiric, "povestire epică în proză cu ornamente versificate ale celor mai buni autori [...] operă premiată de diferite Academii Militare". Al treilea principiu de clasificare: titlurile celor două romane lipogramatice, Dispariția și Cele ce se întorc. Este evidentă relația cu tipul scriiturii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
viața sa. În aprilie 1873, Slavici a intrat "colaborator intern" la foaia umoristică arădeană Gura satului. Pentru că revista susținea o atitudine foarte critică față de politica Imperiului austro-ungar, redactorii își semnau materialele cu pseudonime bine alese care aveau menirea, pe lângă intenția satirică, să tăinuiască numele autorilor în eventualitatea unor procese de presă. Așa a procedat și Slavici. Obiceiul de a folosi pseudonime îl va păstra scriitorul o dată cu venirea la București. De aici el va trimite Telegrafului român o serie de articole, corespondențe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cele care lezează proprietate privată, integritatea și siguranța indivizilor, ordinea socială și normativă. Din această perspectivă, este deviant (sau criminal) orice comportament care transgresează sau violează o anumită normă (morală, juridică, religioasă etc.) și generează sau provoacă o anumită sancțiune (satirică, morală, penală, mistică etc.)"111. Mai mult, este considerat deviant acel "tip de comportament care violează așteptările instituționalizate, adică acele așteptări care sunt împărtășite sau recunoscute ca legitime într-un sistem social"112. Problema constituirii, respectării și nerespectării normelor este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut scriitor și jurnalist profesionist, Dan Plăeșu abordează cu egal succes o diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza satirică, romanul, dramaturgia, cronica literară sau teatrală etc. Toate aceste însușiri (daruri) au devenit, în timp, adevărate virtuți. Scriitorul Dan PLĂEȘU cultivă o proză poetică cu filon dramatic și coerență contextuală, naratorul omniscient implicat devenind instanță morală. Din bogata corolă creatoare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Pleșu și lista poate continua. Trecutul comunist, cu deviza sa ironică „Vă urce România spre prostul-gust în zbor” sau prezentul bulversant, fără termeni de comparație, vor trece prin unghiularul șfichiuirilor domniei sale. rn umor nedisimulat compun micile sale relatări, adevărate schițe satirice. Nu se erijează nici de a deveni domnia-sa protagonismul finelor autoironii, dar cu o savoare captivantă. Nu iartă prostia și o-ncondeiază, nemilos. Odată, i se întâmplă un lucru odios: devastarea apartamentului de către niște „intruși”, și aflăm cum „o reporteriță
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
maeștri; să nu provoace vreun incident în domeniul vieții materiale; să manifeste prudență în aflarea păcatelor, pentru ca cei simpli să nu învețe prostii ignorate și nemaiauzite. Nimeni să nu fie cufundat în abis, terorizând sau făcând reproșuri în mod prea satiric, ci să înalțe către o speranță spirituală. Toți frații minori, oferindu-se pe ei înșiși ca exemplu de umilință, să nu subestimeze pe ceilalți religioși, regula sau statutele altor ordine. Bucurându-se în Cristos de umilință și de sărăcie radicală
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se va reveni în cele ce urmează. Nardi 17, în schimb, admițând că motivul exilării lui Ovidiu trebuie căutat în complicitatea poetului la întâlnirile amoroase dintre Iulia minor și Decimus Silanus, mai presupune că Ovidiu a scris și niște versuri satirice ocazionale (carmen) pentru a-și distra prietenii: mai ales această din urmă carmen ar fi aprins furia lui Augustus. Prin urmare, vina lui Ovidiu, pe lângă faptul că este omisivă, potrivit lui Nardi, trebuie să fi fost și complicitară. După părerea lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și istoric, un alt prieten de-al lui Ovidiu, căruia tradiția literară consideră că i-au fost adresate de către Sulmonez, pe lângă elegiile: III, XI; IV, IX; V, VIII din Tristele și elegiile IV, III și XVI din Ponticele, și poemul satiric Ibis: este vorba de C. Iulius Iginus 303. În scrisoarea Tristele, III, XI, 31 și urm. Ovidiu îl apostrofează: "Nemilosule, de ce chinui o umbră, un simulacru, cu cuvintele tale amare? Crezi că toate delictele mele sunt adevărate, dar în același
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ulterior de Iliescu și de FSN. Din cele 141 de graffiti înregistrate, 57 reprezintă variații pe tema ostilității față de Ceaușescu, fie singur, fie asociat cu soția. Varietatea extremă a expresiei acestei ostilități, de la simplul "Jos Ceaușescu" la bancuri și poezioare satirice ("Cine-i mic și dă din mână/ Și-are 4 la română" graffito nr. 2 din culegerea Irinei Nicolau; cf. și nr. 32, despre plopii care fac pere, aluzie la o celebră frază a lui Ceaușescu despre imposibilitatea ca, în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de documentare, mai întâi în Grecia (în 1902, cu profesorul Gr. Tocilescu), ulterior în Germania (în 1904), la München, ca să-l audieze pe vestitul arheolog Adolph Fürtwaengler și să adune material în vederea elaborării unui studiu despre Horațiu și avatarurile receptării satiricului latin de-a lungul veacurilor. Așa cum se întâmplă adesea, lucrurile iau altă întorsătură, în spiritul zicalei despre nepotrivirea dintre socoteala de acasă și aceea din târg: studiosul tânăr se îmbolnăvește de plămâni și e sfătuit să plece în Italia. Zis
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și ar fi greu de crezut că marile călătorii maritime ale lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Magellan s-ar fi putut desfășura fără ajutorul busolei. Alt document vechi care face referiri la folosirea busolei în Europa este un poem satiric, pe care poetul Guyot de Provins l-a scris în 1190. În acest poem intitulat Biblia, autorul spune că atunci când cerul este acoperit și când nu se pot vedea nici luna nici stelele, navigatorii consultă acul magnetic, numit marinnete. În
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pătrund a ta mărire - Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gîndirea-n capul înțelept - La toate farmecele firii 40Se bat cu mînile pe piept. {EminescuOpIV 251} SONET SATIRIC Pișcată-ți este mâna ta de streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pânza înălțată pe pluta de scânduri pe care i-o dăruim simbolic. A.G. Secară -“Aforismele lui Vasile Ghica sunt de o incontestabilă vervă.” Șerban Cioculescu Vasile Ghica, autor de aforisme demne de La Bruyere sau de un La Rochefoucould români, la fel de satirice și de adevărate ca ale acestora. Cel mai adesea simple rânduri în care autorul ca și traducătorul Constantin Frosin dau curs literar fanteziei verbale. De exemplu : « Idealul muștei este bălegarul ». Efortul românilor de a publica în ediții bilingve este senzațional
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]