1,144 matches
-
cap și se scarpină pe îndelete prin părul său mai roșu decît un steag chinezesc. Privește de jur-împrejur, se asigură că doar corbii sînt unicii martori ai unei scene intime și oftează plescăind din limbă. Pe deplin mulțumit, se mai scarpină în cap o dată, își pune căciuloiul, saltă desaga și începe din nou, tacticos, să facă pași mărunți în spațiul acela demențial de vast. Eternitatea părea a se scurge molcom și absolut inutil. Viața unor ființe, omul și cei doi corbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pămînt. Pămînt pe care, de altfel, îl va părăsi peste vreo șase luni cînd o necruțătoare boală își va termina oribila lucrare. Și el știa că a ajuns la capătul firului. Noi, românii, plîngem pe la porțile NATO și UE, ne scărpinăm și stăm. Sărbătorim, luptăm politic, ne bălăcărim în mocirlă. Dar nu vedem oamenii care sînt ca Vannucci. Vannucci este arma împotriva tîmpitei noastre sărăcii. În țara lui Pericle (I) Mai încet, Nikos Treizeci și cinci de grade la umbră. Asfaltul se încinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să scape de oftică. Las’ că are și el partea lui de vină, că n’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a spune cuvinte dulci citov (nu-i) (nu-i) întreg la minte ciucă ordin către un copil să stea locului coastăn bufet cobghile picioroange
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-ai zilieri. Las’ că p’ormă trecem noi la tuburi. Nu te lasă copiii matale, nici În flăcările iadului! N-ai fi zis că nu-l ung la inimă lingușelile lui Andrei, măcar că se tot Încrunta și se strâmba scărpinându-se prin buzunare. Zilierii veneau și plecau și mai apăreau când li se scula, Viorel Își făcea drum pe aici din an În Paști ca să-l amăgească și să-l mulgă de bani, așa că-n noi trebuia să-și fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n groapă, da’ când vine să și le ia poate aranjează să ne trimită acolo-n Rahova la el, să ne mai scoatem de-o fripturică pe lângă alea patru sute. Vai de sufletul moșului, cât se mai frământa pentru noi. Tot scărpinându-se-n buzunare cu boantele alea de mâini, În așteptarea lui fii-su, Își mai scosese patru miare pe cocoașa noastră. N-am fi tras nădejde altminteri că omul ăla ne-ar fi plătit manopera closetului altfel decât tot prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Douășcinci de mii numai motoru’, am spus. E nou, din fabrică. — Și să nu ne mai spui, nea, Îl atenționă Andrei, că nu ești fabrică sau depozit, că nu știu ce fac cu voi, la care ăla cu banii la el se scarpină În cap și se uită În sus. — Ai acte la motor, băiețică? Cu chestii d-astea nu te joci. — Scuză-mă, i-am spus atunci, chiar ești tâmpit dacă una-două Întrebi de acte de parc-ai fi de la vamă ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În buzunare prin țarcul și grajdul ăsta din care vom scăpa cât de curând. Păi poimâine e luni, da, numai mâine nu e poimâine, așa că s-ar cuveni cât de cât, așa că-n seara aia de sâmbătă părințelul s-a scărpinat mai adânc În buzunare și i-a dat lui Pepino două sute de lei pentru ceva cât de cât vesel și mai Întremător În vederea ospățului de adio de duminică. A adus Pepino ceva ce n-am mai văzut de amar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe care pluteau și se zbăteau Încolo și-ncoace căpățânile și ciozvârtele dușmanilor noștri. Da, Hansi ne va scoate la mal, departe de orice primejdie, pe un tăpșan de verdeață și răcoare. Degeaba oftează bou’ ăsta de Andrei și se scarpină la ceafă ca de păduchi. - Hansi-Hansi, de unde știi tu toate astea? - Chiar ești idiot, zic. Cum să nu știe, dacă el stă toată ziua acolo la graniță? Doar asta-i meseria lui. Răscrăcărat pe saltea și cu spatele sprijinit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
artei. Mișcările lui ușoare pot crea paradoxul ca Eminescu, spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu 1 idem, p. 159 2 ibidem, p. 161 39 popular, să ia înfățișarea „autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France.”1 În replică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cuminți din cap că nu mai fac. Întreb de când datează „Sărbătorile Sucevei”, agentul răspunde prompt : „De sute de ani ! Ei, nu cele legate de Sfântul Ioan, spun eu, ci astea noi, cu Alex Velea și concertele pentru tineret”. Omul se scarpină sub caschetă, îi eliberează cu un gest scurt al mâinii pe rromi care fug ca un stol de porumbei scăpat din volieră, apoi spune, cu chef de vorbă, „astea noi ? De câțiva ani numai, înainte nu existau. Dar să fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pene. Asta ar părea acum comic, dar era dureros. Foarte dureros. Vă spun, tata stătea În mijloc și de-o parte și de alta stăteam noi, copiii, și stătea cu mâinile pe noi și așa făcea, așa făcea... și ne scărpina și-i dădea jos. Pentru că nu era nici o posibilitate să te speli, nu era... Ce săpun? Săpunul atunci, În timpul războiului, pentru mulți era o raritate. Iernile acum sunt ușoare - dar În anii aceia erau niște ierni foarte aspre. Apa era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
urmă te ungeau cu un dezinfectant de-ți săreau ochii din cap. Sau chiar trebuia să te cufunzi Într-o vană de piatră cu dezinfectant. Umblai două zile de nu mai știai ce să faci și cum să te mai scarpini. În orice caz, Îți trebuia o tărie formidabilă, atât fizică, cât și psihică, să poți rezista la aceste lucruri. - Au fost Încercări de evadare, de răscoală? Ați amintit de uneltele, armele acelea... - Mai puține, pentru că n-aveai mijloace și În jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de 2000 de ani și nu poate să-și sape șanț, dig, să decolmateze, să curețe, și așteaptă televiziunea, neapărat să vină Primul Ministru și Președintele, nu se mulțumește cu prefectul. Bă, voi știți ce înseamnă A.S.C. ? Aparat de scărpinat între coarne, invenție românească, postdecembristă, folosită de toate partidele. Doamne, câte lipitori sug din bugetul nostru cu buzunarele sparte și cu datorii externe, de nici nu-ți vine să pronunți suma. Mă gândesc cu îngrijorare că acuși se vor topi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pensie la fel ca unul care a muncit neîntrerupt 35-45 de ani? Ca să asigure pacea socială și să transforme coșul zilnic într-o urnă de votare, guvernanții noștri au inventat aparatul acela de care am mai amintitA.S.C. (aparatul de scărpinat între coarne, ce, ați uitat?!) - ajuns să funcționeze acum la întreaga capacitate. Vă amintiți zicerea ministerială (Vosganian, Remeș), „prețurile n-ar avea motiv să crească”? E ca și cum ar fi păstrat reprezentanții statului ceva, cât de cât semnificativ, cu care să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vedeam prin fereastra în parte deblocată cum se aprind luminile în diferite puncte ale închisorii. La noi n-a mai venit nimeni până la ziuă. Încercând să ne întindem pe „sofale”, după câtva timp am simțit înțepături în piele și usturime; scărpinându-ne, prindeam niște cocoloașe mici și moi, vii, sub degetele noastre. Am început să ne întrebăm: Măi frate, tu poți să dormi? Nu pot, măi frate! Ce-or fi zgrăbunțele mititele de pe piept? Măi, n-or fi păduchi, observă unul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care a devenit azi jargonul tribal al tineretului și de care îi debarasasem cu multă greutate pe tinerii mei actori. I-am spus: — Nu, nu... absolut deloc. Și apoi: Ești student? Urmezi la Universitatea din Leeds? Se încruntă din nou, scărpinându-și cicatricea și mijindu-și ochii și buzele. Nu, nu urmez la nici o universitate. Am cumpărat numai maioul cu inscripția asta. Se găsesc de tot felul prin prăvălii, nu-i nevoie să fii ceea ce scrie pe ele. Continuă pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
detașare. — Să te ucidă? Cum? — El m-a îmbrâncit în apă. Căderea mea în groapa din mare n-a fost un accident. El mi-a dat brânci. Titus nu părea prea emoționat. S-a aplecat în față și și-a scărpinat glezna, în locul în care-l înțepase o gâză. — L-ai văzut? — Nu, dar l-am simțit. — Atunci de unde știi că era el? — Cine altul putea să fie? Ultima dată când ne-am întâlnit, m-a amenințat că o să mă ucidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
stabilit de medicul de familie sau dermatolog. Scabia Este o dermatoza contagioasă caracterizată printr-o erupție produsă de femelă Sarcoptes scabie cunoscută și sub denumirea de râie. La fel ca si păduchii, scabia, ca parazit, determină leziuni produse prin grataj (scărpinat). Localizările scabiei sunt spațiile interdigitale, articulațiile coatelor, genunchii, regiunea axilara, ombilicala, fesiera, cu urticarie în orice localizare. Tratamentul este local și se face după indicațiile medicului de familie sau la medicul dermatolog. Dermatoze virotice Sunt afecțiuni ale pielii produse de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
la Facerea lumii. Ruben isi recapătă fizionomia satanică, "se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două bărbi de țap, ochii îi luceau a jeratic, nasul i se strâmba si se usca ca un ciotur de copac și, scărpinându-se în capul lățos si cornut începu a râde hâd si strambandu-se: [...] inca un suflet nimicit cu total!”. Ruben, sub înfațișarea liniștită și blândă de dascăl, este un Mefisto care nu-și dezvăluie intențiile demonice, dar se bucură nespus
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la Facerea lumii. Ruben iși recapătă fizionomia satanică, „se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două barbi de țap, ochii ii luceau a jeratic, nasul i se strâmbă și se uscă ca un ciotur de copac si scărpinându-se în capul lațos și cornut incepu a râde hâd și strâmbându-se: [...] încă un suflet nimicit cu totul!”. Desăvârșirea cunoașterii se realizează doar prin cunoașterea de sine, de aceea Novalis afirmă urmatoarele: "Calea cea tainică duce spre interior. E
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
traversa întreg magazinul în probă, pentru a ajunge la salată. Dar iată ce s-a întâmplat: clienții mergeau până la vechea intrare și încercau să-și dea seama unde o fi mânerul - care nu exista pe dinafară. Apoi se îndepărtau, se scărpinau în cap și se apucau să caute un loc prin care să intre în local. Nu se uitau la salată - erau prea ocupați cu căutarea unei uși! Și, de îndată ce o găseau, intrau grăbiți în restaurant, flămânzi și frustrați, nedorindu-și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cum fac și copiii, atunci când au timp și unde se hârjoni. Nana nu se uită la blana ei... scumpă și se tăvălește cu sârg, colectând tot felul de resturi de vegetație uscată. Numai că, în timp ce se tăvălește, ea se și scarpină. Altfel, o scarpină Adina, cu peria. Spre deosebire de Garçon, care, când se apropia ora plim- bării de seară, făcea un tărăboi de se auzea în tot cartierul, de zi- ceai că-i Dan Negru, Nana e ceva - nu mult de tot
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
copiii, atunci când au timp și unde se hârjoni. Nana nu se uită la blana ei... scumpă și se tăvălește cu sârg, colectând tot felul de resturi de vegetație uscată. Numai că, în timp ce se tăvălește, ea se și scarpină. Altfel, o scarpină Adina, cu peria. Spre deosebire de Garçon, care, când se apropia ora plim- bării de seară, făcea un tărăboi de se auzea în tot cartierul, de zi- ceai că-i Dan Negru, Nana e ceva - nu mult de tot - mai reținută în
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în spiritul lui Derrida" mai treacă-meargă; în fond, în lumea culturii, granițele sunt foarte permeabile, judecățile relative iar ierarhiile valorice sunt dinamice, căci, deh!, de gustibus... Dar să iei amatorismul filmării (în scena cu comandantul pus pe "maieutică", operatorul se scărpina probabil la prohab în exact acel moment, astfel încât îl scapă din cadru pe eroul principal căruia nu i se văd decât picioarele și o parte din nas în timp de vorbește; neavând alte duble, din cauza bugetului mic sau a faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]