1,879 matches
-
gândul și frământarea care veghează asupra tuturor? Patronul? «Patronul nu e decât depozitarul unei mici flăcări de conștiință.» Ești, cu alte cuvinte, patron pentru că n-ai Încotro, pentru că te-ai născut cu sufletul ăsta dăruit grijilor, să rabzi nevoia pentru ca schela să nu se pră bu șească. L-am văzut pe patron «C. Beldie» plecând cu zece lei În buzunar după ce plătise zece mii lucrătorilor.“ Activitatea literară și administrarea unor stabilimente tipografice sau editoriale nu l-au Îmbogățit pe Beldie. Toată viața
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se trece - Focșani, Monitorul de Iași, Ziua de Iași, Ziarul de Iași, Revista Actualitatea Muzicală, Bucuresti, etc. Volume publicate: Licăriri (Viața artistică - efemeră?), 2002; Amintiri vesele și glumițe lirice (inspirate din culisele Operei), 2003; Panoramic artistic, 2005; Cultura ieșeană printre schele, 2012; Constelația elitelor muzicii mondiale la București, 2013. Veteran de război, este membru al Ligii Scriitorilor Români și președintele Asociației Prietenii Operei “Ion Goia” din Iași. NOTĂ: Prezenta broșură cuprinde unele articolele publicate la această ediție de Mihai Zaborilă, regizor
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile „S-au realizat condiții de viață demnă, de libertate și cultură pentru toți cei care trăiesc pe acest pământ, pentru toți cei care muncesc în ogoare, în fabrici, în institute științifice, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
devenit realitate: Partidul Comunist Român.“ (România liberă, 22 august 1973) „L-am văzut cu casca minerului, salopeta muncitorului, halatul medicului. L-am întâlnit în lanul de grâu cu secera în mână și la volanul tractorului. L-am urmărit suind pe schele și coborând în adâncul minei. L-am văzut sub soarele dogorâtor al verii și sub rafalele de ploaie. A stat de vorbă cu aceeași simplitate și cu aceeași deferență cu muncitorul, țăranul, economistul, arhitectul, inginerul, scriitorul, artistul plastic, savantul. Afost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vor ajunge pruncii, Ne vor cinsti cu flacăra plenară, Și ei urcând mereu pe frontul muncii, Cum luptă azi un om pentru o țară.“ („Un om pentru o țară“, Contemporanul, 19 octombrie 1973) „Veniți, prieteni, făurarii mei, Lângă oțel și schele, și condei În timp și munți să dăltuim minuni, Veniți cu cei mai buni din cei mai buni.“ („Poem pentru alegeri“, Orizont, 7 martie 1975) MUȘAT Virginia „De veghe stă zborul în jurul poetului. Pe năframa tricoloră când scrie partid - Oglinda
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
activ la campania de fluorinare a dinților, la câteva mii de elevi ieșeni. A luat parte cu suscces la Campania Antiexantematică în 1946, și la campaniile Anti TBC, Antitetanică și antipoliomelitică. Oriunde pașii au purtat-o, la Sibiu, Tușnad, Craiova, Schela petrolieră Valea CaselorGăiești, București, a lăsat o amintire de neșters colaboratorilor și sutelor de pacienți alinați și vindecați. Între 1963-1974 a activat la Școala Tehnică Sanitară din București. A editat, în colaborare, un manual școlar Anatomia și fiziologia aparatului dento-maxilar
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din care nu se poate reconstitui nici o fază concretă, nici o manevră executată de Bond ca să scape de urmăritori. După generic (și după un cîntec slab) se dezlănțuie o nouă urmărire, mai bună, mai întîi prin niște catacombe și apoi pe schelele dintr-o biserică aflată în renovare, dar regizorul Marc Forster o strică parțial și pe asta, montînd-o în paralel cu o paradă hipică. Paralelismul n-are nici o logică (ar fi avut una dacă cineva ar fi ajuns sub copitele cailor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
urmând s-o primesc pentru suma integrală de 12000, însă cu mențiunea "reparații exterioare". Zis și făcut. Spre marea supărare a administratorului, care trebuia să supravegheze lucrările și să fie cu ochii pe meseriași, am inaugurat șantierul, s-au ridicat schelele, eu, ca "șef de șantier", verificând zilnic ce și cum s-a făcut. Lucrările trebuiau terminate înainte de 15 decembrie, dar s-au prelungit, din cauza sărbătorilor, până la 15 ianuarie. Oricum, de ziua lui Eminescu Cenușăreasa devenise Prințesa și arăta superb, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
uriașe, cu pielea cenușie. C)sutele din dep)rtare sunt și ele cenușii. L)sând deoparte barierele rațiunii, simt c) pot auzi Muntele Sion la fel de bine cum Îl v)d. Am explorat dealul. În vârf este o biseric) Înconjurat) de schele, pe care lucrau niște zidari. Mai sunt câteva chilii și multe, multe morminte (sub oraș exist) o structur) că un fagure, plin) cu oseminte). Pe c)r)rile pr)fuite vezi m)gări și uneori câte o c)mil). Partea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a cutremurelor (bine cunoscute de dl. Iliescu), sunt mai pregnant vizibile aici decât în alte locuri. Da de unde! Erau doar declarații demagogice și exercițiu de imagine, toate au rămas la încheierea mandatului în același punct! Localul Filarmonicii păstrează și astăzi schelele ridicate în 1990, Palatul Culturii așteaptă fondurile de acoperire a proiectelor, Teatrul Național, de ani de zile, nu mai scapă de găurile și molozul din interior, pe care îl tot plimbă un constructor de ici acolo! Apropo, oare și cea
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nu mai scapă de găurile și molozul din interior, pe care îl tot plimbă un constructor de ici acolo! Apropo, oare și cea de a 50-a aniversare a Operei, la sărbătorirea de anul viitor, va avea parte de aceleași schele de acum zece ani?... Singura mare realizare ieșeană a ministrului (academician!) a rămas tot în ceață ( a ținut mult să fie prezent la lansarea unei valoroase idei a pictorului Bogdan Bârleanu) și anume arborarea unui imens drapel tricolor pe frontispiciul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
valențe unui așezământ de cultură, ce are menirea să contribuie la dinamizarea culturii moderne. Deși condițiile tehnice ale scenei nu au reușit încă să se ridice la nivelul cerințelor actuale, spectatorii, dar mai ales micii artiști, au făcut abstracție de schelele încă prezente lângă pereții betonați. Totuși, până la dotarea cu toate utilitățile, putem sugera măcar mascarea pereților scenei cu un fundal de pânză, care cred că nu ar costa mai mult decât un bener perisabil (întrebuințat doar în campania electorală), pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și ceva mai târziu a daco-romanilor. Sciții au denumit fluviul cu numele Dunărea, ceea ce înseamna, în limba lor, ” purtătorul de nori”. În anul 1445, Galați a fost inclus în raiaua Brăila, iar din secolul al XVI-lea d.Hr.pe schelele Galaților flutura steagul semilunii, în anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și ceva mai târziu a daco-romanilor. Sciții au denumit fluviul cu numele Dunărea, ceea ce înseamna, în limba lor, ” purtătorul de nori”. În anul 1445, Galați a fost inclus în raiaua Brăila, iar din secolul al XVI-lea d.Hr.pe schelele Galaților flutura steagul semilunii, în anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
egală, iar genul de război civil încercat de opoziția de la Budapesta era sortit eșecului, deoarece Ungaria, beneficiind de toate resursele monarhiei dualiste, dar participînd la cheltuieli numai în proporție de 33%, era un stat cu o fațadă înșelătoare, de expoziție: schelă, pînză, ipsos și vopsea. Cea care susținea industria și asigura progresul material cu care se lăuda Budapesta, făcîndu-și reclamă savantă în străinătate, era Viena. Cînd revolta pusă la cale de coaliție l-a făcut pe împărat, împins de exasperarea opiniei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
N. Di Girolamo. Articolul-program exprimă, prin chiar titlul său, Mai întâi unire !, dezideratul unui mare număr de intelectuali români și al unor publicații culturale românești din afara hotarelor țării: „Gazeta aceasta, care nu e a nici unui clan, face din coloanele ei schele pentru zidirea înțelegerii în dragoste românească. Ea cheamă pe cei realiști și deciși la lucru”. Pagina întâi poartă permanent semnătura lui George Racoveanu; între colaboratorii constanți se numără Rosa Del Conte, Domnica Palade, Ion Făgărășanu, Viorel Trifa, Petre Vălimăreanu, Al.
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
În poartă Îți dădea o bataie la palmă cu ghioaga, ca a doua zi să faci norma. Și eram șase inși: doi În groapă și patru la roabă... doi azvârlea cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo ne-a schimbat la Poarta Albă, la Periprava. La Periprava cum a fost? Ne-a dus cu vaporul și dă-i bataie acolo... dă-i la cules de porumb... Și n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apoi pentru a arăta tuturor celor care vă ascultă, și dumneavoastră simultan, că nu chiar toți compatrioții noștri suferă de lașitate sau indiferență. Anul trecut, pe strada Lipscani, trecătorii au putut vedea un cetățean (un adevărat cetățean) cocoțat pe o schelă de unde împrăștia fluturași pe care erau scrise câteva adevăruri la adresa regimului și în special asupra lui Ceaușescu . Organele așa-zis de ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și în special asupra lui Ceaușescu . Organele așa-zis de ordine, de fapt de represiune, au sosit foarte repede (nici nu era greu, deoarece Securitatea se află chiar în vecini, iar băncile de pe aceeași stradă sunt bine păzite). Omul de pe schelă a refuzat să coboare și i a poftit pe curajoșii înarmați să urce până la el. Ceea ce s-a și întâmplat. A fost dus, și dus a fost. Afișele lui, strânse în grabă. Puțini avuseseră timp să le ridice și să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mare interes următoarea Dumneavoastră carte, pe care o bănuiesc de multă importanță În construcția la care lucrați. Vă strâng mâna cu toată prietenia, Radu Petrescu ș12ț București 23 februarie 1978 Mult stimate Domnule Norman Manea, Deși În continuare asediat de schele, de munți de mortar și de moloz etc., am avut bucuria de a citi Zilele și jocul. Romanul Dumneavoastră m-a scos de sub dărâmături sub bolta Înstelată a geometriei și vă sunt astfel de două ori obligat. Devine, din acest
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
murdare. După câteva minute am văzut căminul studențesc, făcut din sudoarea studentului luptător, din banul omului nevoiaș, care se entuziasmase de acest fenomen cu totul rar în viața românească. Clădirea era încă neterminată. În unele părți mai erau păstrate încă schelele din vremea când se lucra. Am intrat înăuntru. Peste tot locul studenți și lume legionară venită din toate părțile. în curând toți am format front în stradă în fața clădirii și așteptam pe Căpitan. Inginerul Blănaru a comandat frontul dând raportul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
încă neridicată de acolo. Au mers într-o mașină de piață, cu arme și cu bidoane pline cu benzină. Până n-a ajuns mașina la locul destinat, soldații de pază au tras focuri de armă. Arzând, mașina a ajuns la schele. Focul s-a întins la scânduri, încingându-se o vâtvătaie creatoare de panică. în fața Palatului a fost postat Aurel Călin. El, din fața porții principale, a aruncat o puternică grenadă defensivă. Ea a explodat în apropierea scărilor din fund, făcând un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și, după cum vom vedea, autobiografică. Născut la 4 august 1962, scriitorul debutează la 29 de ani cu romanul Les Cintres (traducerea e dificilă atîta vreme cît cuvîntul din titlu are mai multe Înțelesuri, am putea totuși să-l traducem prin Schelele), publicat la Minuit. Este editura care-i lansează tot În deceniul zece al secolului trecut pe Laurent Mauvignier, Tanguy Viel sau Eric Laurrent, scriitori despre care am văzut că scriu o literatură cu tematică personală, bazată pe transcrierea evenimentelor intime
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unul dintre personaje. Romanul e reprezentativ pentru proza înregistrării minuțioase a detaliilor vieții de zi cu zi și a micilor reflecții pe care le suscită. Autorul reconstituie cu relief și autenticitate viața de șantier - mai precis spus, viața la o schelă de extracție petrolieră, mică „așezare” ori „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive și comune. Dintre atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul-diarist, apoi
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
era cald. Nu cred că avea cum să fie cald. A băgat degetul în beton (o fi simțit că era rece...) însă a spus: Da, aveți dreptate mai așteptați să se răcească!" Căram betonul cu targa până la etajul 4 pe schelă, dar nu pentru că nu erau macarale, aceasta era dispoziția. Apoi am lucrat și am construit niște cotețe pentru porci și, în timp ce construiam cotețele, a venit generalul Constantinescu 18 sau, cum i se mai spunea, "generalul Dubă". El a fost cel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]