88,416 matches
-
i-a plătit biletul. Nici nu l-a privit. Pătruns în întunericul sălii, s-a așezat unde era stabilit. În stânga lui, mogâldeața lui Saborit, a mormăit, parcă nemulțumit de întârziere, și Rossell și-a zis Saborit ăsta n-o să se schimbe-n veci. Și și-a dus mâna la inimă să scoată hârtiile ce-l frigeau. Totul a fost rapid: Saborit s-a-ntors spre el și i-a prins ceva la-ncheietura stângii. Ceva. Niște cătușe. S-a-ncordat, a țâșnit înapoi
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
N-a tolerat ca să reușească atentatele contra lui Reagan și contra Papei. Mi-am dat seama de atunci, de cînd am văzut chestia asta. Dumnezeu nu dă voie, n-o să reușească. Și la 11 ani de la alegerea Papei... s-au schimbat riscurile și șansele omenirii. Adică nu a mers așa cum au crezut ei. Au crezut și americanii, cum au crezut și nemții, că ei pot să fie invincibili. Au mai crezut ceva, care pentru ei a fost foarte grav. Atentatul de la
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
devenită în consecință un enorm laborator de experimentare a comunismului: "Legatu-te-ai, cu Diavolul roșu alături/ oceane să treci și pămîntul să-l mături:/ Să-l pui în genunchi și, cu vrerea-i semeață,/ să-l faci să se schimbe la porniri și la față.../ Și Gîdelui datu-i-ai tu, ca-ntr-o nebună petrecere/ cu-o mînă cît Atlanticul de largă,/ cicloane de seceri, cu ele sălbatec să secere,/ în năprasnice goane și treapăte,/ piramide de genunchi și
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
ziarului, citesc pe prima pagină a acestui cotidian un comunicat din care aflăm exact contrariul. Jurnaliștilor de aici li s-a dat un ,Ghid de scriitură" din partea reprezentantului proprietarilor. Mai aflăm din comunicat că România liberă ar trebui să își schimbe structura actuală, pentru a se transforma dintr-un ziar de atitudine, într-o ,publicație bulevardieră". Scrisorile care vin pe adresa redactorilor, se mai spune în comunicat, ajung mai întîi pe masa reprezentantului trustului WAZ, un anume d. Klaus Overbeck, ceea ce
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
aprilie. Lakatos Petru: -Având în vedere și textul din Biblie, că: "Păcatul recunoscut este pe jumătate iertat", atunci v-aș ruga să-i iertați și să votați ca atare. Adrian Năstase (lui Lakatos Petru): -Sper că nu ne sugerați să schimbăm și prevederea aceasta din Biblie. Pe aceasta o lăsăm.
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
Iorgulescu Difuzată la 8 martie 1997 în emisiunea ,Oameni, destine, istorie" pe care o făceam pe atunci la Radio Europa Liberă, convorbirea cu B. Elvin a fost înregistrată la București, în apartamentul lui. După 1989 adresa lui B. Elvin se schimbase, locuia acum pe strada Thomas Masaryk, iar înainte stătuse pe Julius Fucik. Apartamentul rămăsese însă același, ca de altfel și strada - și cum să nu te gîndești la Ghepardul lui Lampedusa, cum să nu te gîndești la ,ca lucrurile să
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
iar înainte stătuse pe Julius Fucik. Apartamentul rămăsese însă același, ca de altfel și strada - și cum să nu te gîndești la Ghepardul lui Lampedusa, cum să nu te gîndești la ,ca lucrurile să rămână la fel, trebuie să se schimbe totul"?! Iar la București totul se schimba, începînd cu numele străzilor și cu ortografia... Neschimbat era și B. Elvin, îl regăseam așa cum îl cunoscusem cu multă vreme înainte de 1989, lucid, rațional, pasionat, dar nu pasional, spirit subtil, alergic la fanatisme
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
rămăsese însă același, ca de altfel și strada - și cum să nu te gîndești la Ghepardul lui Lampedusa, cum să nu te gîndești la ,ca lucrurile să rămână la fel, trebuie să se schimbe totul"?! Iar la București totul se schimba, începînd cu numele străzilor și cu ortografia... Neschimbat era și B. Elvin, îl regăseam așa cum îl cunoscusem cu multă vreme înainte de 1989, lucid, rațional, pasionat, dar nu pasional, spirit subtil, alergic la fanatisme și ultragiat lăuntric de prostia ticăloasă - fusese
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
important om de cultură din Berlinul de Vest, care mi-a spus că ceea ce amenință în primul rând cultura în statele estice nu este atât o criză de public, cât o temporară criză de creație. Și asta, deoarece s-a schimbat grila de comunicare. De altminteri, a subliniat el, întreg felul de a cugeta și de a scrie al autorului de ficțiune s-a modificat, deoarece acum are întreaga libertate de a se exprima. Iar ceea ce înainte era interesant în pagina
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
de la intersecția dintre Rue de Pyramides și Rue Saint-Honoré, căderea previzibilă a picăturii de apă din robinetul de pe palier, nu au încetat nicicînd să măsoare orele, minutele, zilele și anotimpurile... Lumea nu s-a clintit și tu nu te-ai schimbat. Indiferența nu te-a făcut diferit. Nu ai murit. Nu ai înnebunit... Timpul, care veghează totul, a oferit soluția împotriva vrerii. Timpul, care cunoaște răspunsul, a continuat să curgă." William S. Burroughs, Junky, traducere și note de Sorin Gherguț, Editura
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
-s-ar, tuturor. Nu la fel de ușor se deschid, oricui își ridică privirea, tainele pufarinelor călătoare. E, eseul (buna etichetă acoperitoare...) lui Petru Creția, un fel de lornietă, de privit o scenă, nu cînd e spectacol, lumină, ci tocmai cînd se schimbă decorul, sau cînd se face curat. Cînd se adună zdrențele, cînd se spală, cînd trec pe pasarele oboseala și singurătatea. O piesă cu puzderie de acte și cu actori de vatelină, pe care toți o știm și care aduce - vai
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
ori ca strofă scandată, ori ca o trenă. Așa fel ca greutatea lor, adunată din margini, să cadă bine: Nici o urmă a ochilor noștri nu rămîne pe nimic din ce vedem, iar umbra noastră trece peste lucruri fără să le schimbe, iar lumea este plină de veștedul ecou al mult prea multor încercări pierdute, peste țărîna unor istovite veșnicii". Sau: ,Mărturisește, suflet îndărătnic, că între sfintele culori îți plac vreo două trei îndeosebi, crezînd că a rămas în ele pentru totdeauna
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
de a deschide vorba despre delicatul subiect, trimite emisari în preajma ei, ba se gândește chiar la pețitori. Așteptarea uzează și sora devotată transmite starea de spirit: ,Tigroaica susține că îmbătrânește de la o zi la alta și e hotărâtă să-și schimbe planurile. Aud de la alții că nu-i logodită cu nimeni și trag nădejdea că va fi a noastră. Nu mă hotărăsc să mă informez în legătură cu acest lucru, din teamă că maică-sa va începe să se laude cu noi dinainte
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
ce n-are, însă, nici un preț, pe străzi, în preistoric decor sau în Hotelul Warwick; pe care-aș da-o-n dar, căci nu e nici o nevoie de-o statuie pe care n-ai cum să pretinzi s-o schimbi cu alta, nici s-o vinzi. Al cui pat e trecutul meu? La întrebări, cui i-am răspuns prin alte întrebări, cu rost sau fără? Sacul lui a fost e gol-goluț, dar nepătruns. A cui dorință mi-i trecutul, a
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
amintește pletele și driblingurile lui Kempes, dar nimeni nu știe de miile de argentinieni torturați și uciși în timpul regimului lui Jorge Rafael Videla. Peste mai mulți ani, crimele respective au fost făcute publice. Oamenii au fost îngroziți, politicienii și-au schimbat cravatele viu colorate cu altele mai sobre, dar nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acele crime. Filip Florian privește întreaga evoluție prin ochii tinerilor veniți să expertizeze oasele din groapa comună din România care erau copii în momentul
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
frumusețe. ŤFrumoasă mașină - îi spun eu - e a dumitale? Da, e a mea, e un cadou pe care mi l-a făcut ,I. G. Farben" ale cărei interese le reprezint aici.ť. N-am mai insistat, era clar și am schimbat subiectul, vorbind despre viitorul său curs de la Facultate. Curios acest om, Nae Ionescu, un amestec de inteligență satanică, de filozofie compozită, jumătate raționalistă, jumătate mistică, de talent real de vorbitor, fascinând tineretul, cu apetituri mari politice și de Ťjouisseurť". Și
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
lui Ramos... pentru că Ramos e cel care a murit. Era organizatorul nostru. A făcut statutul, a comandat hârtia cu antet, invitațiile, ba a și desenat sigla clubului. Lua totul în serios. După ce a murit... - De Sida. - Da. Lucrurile s-au schimbat. Ultimul dineu de anul trecut a fost o tristețe. Parcă nimeni nu mai suporta să vadă mutra celuilalt. Eram acasă la Chocolate Kid. La Tiago. Mâncarea a fost perfectă, dar dineul s-a terminat prost. A izbucnit chiar o ceartă
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
ci și biografia foamei noastre. Ce s-a întâmplat cu ea și cu noi în douăzeci și unu de ani. La început, nu ne unea doar plăcerea să mâncăm, să bem și să fim împreună. Mai era și ostentația, da. După ce am schimbat chifteluțele de la Alberi pe bucate mai fine, dineurile noastre au devenit niște ritualuri de putere, chiar dacă nu știam asta pe-atunci. Ne puteam permite să mâncăm și să bem bine, de-aceea mâncam și beam tot ce era mai bun
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
a fi, sub privirea atentă și pasionată a cercetătorului, un limbaj complex ce a cunoscut de-a lungul istoriei sensuri și funcții extrem de diferite. ,Beție sublimă", promisiune, dar, cadou otrăvit, semn de supunere, de putere, sau de trădare, sărutul își schimbă semnificația de la o epocă la alta, de la o civilizație la alta, de la o religie la alta. Cu toate acestea o idee pare să se impună cu evidență, și anume că separarea între materie și spirit, între trup și suflet sărăcesc
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
mutațiile politicii, religiei și ale sistemului de valori". În Evul Mediu, sărutul avea o considerabilă importanță socio-politică. El avea valoarea unui contract sau a unui pact. Pentru a pecetlui jurămîntul de fidelitate reciprocă între senior și vasalul său, cei doi schimbau un sărut pe gură. Din cauza aceasta omul seniorului era desemnat drept ,om de gură și de mînă". Yannick Carré a arătat că era vorba, într-adevăr, de un angajament cu mare greutate. Politica sărutului O întreaga ierarhie a geografiei corporale
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
ca o reacție față de continua scădere a statutului de scriitor, față de scăderea continuă a interesului pentru literatura română contemporană". Această ,bursă" poate satisface numai orgoliul scriitorilor; Cronicarul se îndoiește că o anchetă, oricît de amplă ar fi, va putea vreodată schimba ceva în sensul menționat de argumentul suplimentului. Meritul anchetei este însă acela că oferă o imagine relativ exactă a dinamicii literaturii contemporane măcar celor care activează în domeniu. Spun relativ exactă pentru că multe ,vicii de procedură" sar imediat în ochi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
se scrie sub ochii noștri. Există și unele stridențe în acest parcurs confesiv, care nu pot fi explicate prin ezitările personajului, dar prin inconsecvența autorului. Obsedat de lașitatea românească, de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
vor da binețe serioși și gravi, / cu șapca deasupra capului zburată/ și pe străzi vor trece pașii mei dansînd/ c-au sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate de poveștile prin care aleargă motani desculți, sînt Ființele abstracte (1966). Se schimbă grafica, făcută de-acum (pînă la sfîrșit) din zei micuți și polimorfi, trași din aceleași linii leneșe, curbe. E diferită panta versului: ,adorm într-o femeie tînără/ pe care forma fructelor o-ncercuiește." Poezia începe, depărtîndu-se de basmele sprințare, să
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
Cristian Teodorescu Primarii Bucureștiului se jeluiesc că n-au bani să repare străzile dintre blocuri. În schimb au găsit fonduri să schimbe bordurile trotuarelor. Cel mai abitir s-a apucat de treaba asta primarul sectorului 6, Poteraș. Iar cine știe ce alt gînditor din primăria acestui sector s-a pus pe sistematizarea intersecțiilor. N-ajunge că sînt ele oricum înguste. Autorul acestei idei inepte
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
meritorii ale sufletului și le conduce și orientează sufletul cum poate acesta mai bine a-L urma”34. Și din nou, „Domnul va face (sufletul) ușor, să se poată înălța în înălțimile cerurilor și să-l transforme și să-l schimbe de la chiar natura sa”35. Această schimbare și evoluție a sufletului este un proces continuu, care este supus harului. Astfel, creșterea nu este constantă, deși Sfântul Macarie afirmă că sufletul în zbor nu va fi vătămat de duhurile rele: „Astfel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]