3,006 matches
-
Și spune Sfântul Calinic: “Nu vă puteți închipui cât de grozav mă izbi acel anunț, puindu-mă din nou în cea mai adâncă mâhnire sufletească... Vă rugăm să binevoiți a face prin mijlocirea de care dispuneți de a lăsa pomenitului schit iarăși de a se administra de sine ca și până acum”. De ce face sfinția sa o cerere unilaterală? ― Nu vom obține niciun răspuns, fiule, fiindcă fiecare suspus în ierarhia mănăstirească își striga nevoile sale. Nu-l interesa ce se petrece în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vă amintiți mereu de șerpii care se întorc să-și muște coada. Mai întîi, cum v-am spus, am vrut să mă fac pustnic. Mă lăudam prietenilor că vreau să mă refugiez undeva pe un țărm pustiu sau într-un schit părăsit. Eram hotărât să mă îngrop într-o taină pe care până la urmă să n-o mai înțeleg nici eu. Făceam, bineînțeles, pe nebunul, dar era și ceva serios în nebunia mea. Mi se părea că, retrăgîndu-mă într-o grotă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fiecare uliță se bucura de izbucul unor izvoare cu apa bună de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. Și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaia... Ne-am întors greu la șosea. Ne-am încurcat printre crucile putrede ale fraților dintr-un demult risipit schit și fiecare pas reașeza pe oase durerea septuagenară. Parcă mă trag gropile... Se uscase și pierdea la fiecare pas câte un gram de suflet. Tu ce zici? Scrie, tată. Fă-ți porția zilnică de reamintire, de întoarceri. Mda. Ar fi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se spune limpede că Iane Hadâmbul a primit un loc de biserică la Dealul Mare pe care a și făcut-o.” - a vorbit bătrânul cu mare mirare. Pe Iane Hadâmbul l-am mai întâlnit noi prin cele terfeloage, dar despre schitul ctitorit de el abia acum aflăm. „Chiar așa. L-am mai întâlnit, dar nu în calitate de ctitor, ci numai de dregător domnesc”. Continui să răscolesc în grămada de acte din fața mea, dar un gând nu-mi dă pace: „Bătrânul acesta prea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la iveală hrisovul cu pricina, în care am găsit înscris: „Noi Antioh Constantin (Cantemir) voievod, ...Dat-am cartea domniei mele... sfinției sale părintelui Savin arhiepiscopul, mitropolitul Sucevei,... ca să aibă voie și putere...a merge...pe la toate sfintele mănăstiri,...și pre la schituri și pre la biserici domnești și să iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are zece litri, iar ei primeau „triidzăci vedre”, asta înseamnă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în pădure... sau lângă apa cutare. * Mănăstirile: zidirea, veleatul și numile ctitorului, înnoirea și veleatul...și al ctitorilor, starea locului: în șăs, în deal, în vale, pe coastă, în pădure sau la câmp...lângă apa cutare și ce hram este... * Schiturile, asăminea să să scrie. * Bisericile de piatră așijdere... * Bisericile de lemn așijdere. * Târgurile:...în deal, în vale, în șăs, pe coastă, în câmp, sau în pădure, trece sau lângă apa cutare. * Vămile: la ce târguri... * Munții: numile...văile acelor munți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
prin Codrii Iașilor?” Mă mai întrebi, părinte? Aș mai lua o gură de aer, că prea m-a acoperit colbul și poate am mai afla câte una, câte alta... Unde crezi că am putea merge? „Să tragem o fugă până la Schitul lui Tărâță, despre care știi multe, dar nu chiar pe toate. Uite o însemnare din care poți afla noutăți.” Pun mâna pe ispisoc și citesc: „Hrisov de Matei Grigorie Ghica voievod cuprinzător că biserica Schitu lui Tărâță, fiind de bârne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui Tărâță, fiind de bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire. Hrisovul este din 7262 (1754) iunie 28”. „Cred că acum îi limpede cine a refăcut schitul.” Am priceput, părinte. Creștinii l-au făcut și cred că vodă a venit doar cu... „Cu icoanele, catapeteazma și odăjdiile bisericești. Despre pictură nu poate fi vorba, pentru că schitul nu a fost pictat niciodată. Pridvorul a fost făcut abia în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1754) iunie 28”. „Cred că acum îi limpede cine a refăcut schitul.” Am priceput, părinte. Creștinii l-au făcut și cred că vodă a venit doar cu... „Cu icoanele, catapeteazma și odăjdiile bisericești. Despre pictură nu poate fi vorba, pentru că schitul nu a fost pictat niciodată. Pridvorul a fost făcut abia în 1936 de O. Bichiu.” Ca bătrânul să nu mi-o ia mereu înainte, răscolesc cu grabă prin vraful de manuscrise. Când am pus mâna pe unul care mi s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
e-acest avânt și miracolul îmi pare luna - sân de fată mare - mă aduce pe pământ. Nu mai am nici gând, nici grai, trăiesc un adânc extaz, nu am somn și rămân treaz în acest mijloc de rai. 1983 La schit Stau pe prispa unui schit lângă al tăcerii lacăt și mă uit în infinit poate îi voi da de capăt. Ziua s-a oprit din treabă, liniștea-i atât de sfântă! Un bătrân monah mă-ntreabă ce probleme mă frământă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
îmi pare luna - sân de fată mare - mă aduce pe pământ. Nu mai am nici gând, nici grai, trăiesc un adânc extaz, nu am somn și rămân treaz în acest mijloc de rai. 1983 La schit Stau pe prispa unui schit lângă al tăcerii lacăt și mă uit în infinit poate îi voi da de capăt. Ziua s-a oprit din treabă, liniștea-i atât de sfântă! Un bătrân monah mă-ntreabă ce probleme mă frământă... din adâncuri de istorii, munții
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, povestește în lucrarea “Istoria pentru Sfintele Mănăstiri Neamțu și Secu”, că mergând la Muntele Athos, pe la 1858, spre închinare, a aflat în Schitul Prodromul o parte mărișoară din piciorul Sfântului Ioan Botezătorul. Interesându-se de la părinții schitului, a aflat că duhovnicul Nectarie de acolo, le-a 68 primit când a fost la Iași de la o bătrână din neamul Mavrocordaților, cu hrisov de la Grigore Ghica voevod, care a întărit acea danie. Piciorul Sfântului Ioan s-a păstrat în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a fost la Iași de la o bătrână din neamul Mavrocordaților, cu hrisov de la Grigore Ghica voevod, care a întărit acea danie. Piciorul Sfântului Ioan s-a păstrat în familia Mavrocordaților din timpul lui Grigorie Ghica și până a fost dat Schitului Prodromu. Sentimentul evlaviei creștine împuținându-se din sânul acelei familii, bătrâna a socotit de cuviință să-l dea la o mănăstire, iar binecuvântarea a fost pentru Sfântul Munte... Se spune că pentru creștin, orice pământ străin îi este patrie și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
cei ce au pătimit odinioară. Decretul nr. 410/1959 a reprezentat cea mai grea lovitură dată monahismului românesc prin înlăturarea abuzivă și brutală a călugărilor și călugărițelor din mănăstiri. În urma aplicării acestui decret, au fost desființate mai multe mănăstiri și schituri, mii de călugări fiind alungați din mănăstiri. De exemplu în mănăstirea noastră în anul 1959 existau 40 de viețuitori, iar după aplicarea decretului au rămas mai puțin de jumătate. Din cei alungați din mănăstire majoritatea nu s-au mai întors
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
aflat dinspre apus Că bărbatul mi s-au dus, S-a dus cale ne-nturnată De toți oamenii urmată. Am aflat din răsărit Că bărbatul mi-au murit, Și-au murit și mi-l bocea, Lumea - ntreagă îl plângea. Plîns-au toate schiturile, Toate răsăriturile Și apusurile toate Și noroade, limbi și gloate, Miază noapte, miază zi, Nu-l mai putură trezi. Plîns-au marea pe-ai ei regi, Pe - mpărații lumii - ntregi, Ș-o furtună se lăsă Ce pământul L-înnecă. Miază noapte și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Îndrăznește, soră, ah, soră, să nu suspini. Într-o singură zi mugurii și iarba au crescut repede ca unghiile și părul morților. Făpturi care-ați fost, unde vă țineți? Nu le călca, soră, luminile - dedițeii vineți. [1925] ÎN MUNȚI Lângă schit miezul nopții găsește făpturi adormite-n picioare. Duhul mușchiului umed umblă prin văgăuni. Din răsărit vin fluturi cât buhele să-și caute în focuri cenușa. La rădăcinile brazilor, lângă blestemul cucutelor ciobanul pune pământ peste mieii uciși de puterile codrului
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
moarte. Tot mai departe șovăi pe drum, - și ca un ucigaș ce-astupă cu năframa o gură învinsă, închid cu pumnul toate izvoarele, pentru totdeauna să tacă, să tacă. CĂLUGĂRUL BĂTRÎN ÎMI ȘOPTEȘTE DIN PRAG Tinere, care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pîn-apune soarele? Vreau să-mi dau sufletul deodată cu șerpii striviți în zori de ciomegele ciobanilor. Nu m-am zvârcolit și eu în pulbere ca ei? Nu m-am sfredelit și eu în soare ca ei
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
vedere îl împinsese ușor cu vârful piciorului și îl întrebase dacă era adevărat c-a intrat necuratul în el. După ce confirmase, cineva povestise că și un unchi de-al lui pățise tot așa, iar după ce stătuse șase săptămâni la un schit din Transilvania, își revenise complet. - Eu nu am nimic, explicase Zogru. Mă simt foarte bine. Tăcerea generală îl avertiza că nimeni nu-l crede. - Este adevărat că are doi colți veninoși? - Cine să aibă? - Vampirul care te-a mușcat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
până la brâu, de pe la toate mănăstirile și chiturile din țară, împărțeau binecuvântări... Apăsat de gânduri și remușcări, cu inima grea. Iorgu se apropie sfios de un bătrân, bătrân preacuvios călugăr, cu barbă vineție lungă până la brâu. Află că era de la un schit din Munții Neamțului, și-i spuse durerea lui. - Am păcătuit greu, tare greu, părinte; mi-e sufletul prea apăsat de păcat... Nu-mi aflu liniștea, preacuvioase,... Mi-am pierdut soția, părinte, a strâns-o Dumnezeu, din pricina mea, părinte!... Am greșit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să iasă din matcă. Vroia, lupta să se trezească... dar, alunecă din nou în alt somn , plin de vise, cu arătări năpraznice... ca într-o lume cu închipuiri. Din gura deschisă a uneia, care părea a fi a călugărului de la schitul din Munții Neamțului, cântând bisericește... la fiecare răsuflare întrau și ieșeau chipuri de groază, învelite în giulgiuri... Lângă el apăru Vasilica, înaltă și zveltă, ținând capul ca o regină,... șoptindu-i... ”Chiar, față de străini să mă faci de rușine, Gogule
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
2002-2009. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Ursachi L, Rotaru, Onel 2010, p. 2, pl. 1/6. 170. Vutcani (comuna Vutcani), județul Vaslui a) Vladnic: la circa 300m sud-sud-vest de locul în care s-a aflat Schitul Vladnic, în apropierea ruinelor unei cetăți de pământ (posibil de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ne atestă plăsmuirea, creșterea și declinul unor realități de la care au rămas urme, însă care nu mai sunt actuale în istorie decât ca amintire a unui dar primit, acceptat și din nou oferit. Este îndeajuns să ne gândim la înfloritoarele schituri din deșertul Egiptului ori la o instituție monastică precum Cluny, cu mărețele sale mănăstiri și cu cetele sale de monahi. Decadența, chiar dacă uneori poate avea aceleași simptome pe care le prezintă un normal declin al realităților omenești, este destul de diferită
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
sociologic, istoric sau filozofic al modernității. Aceasta - ca, de altfel, etica filozofiei antice (într-o anumită măsură) - se înscrie într-un raport de contradicție cu „ontologia păcii” proclamată de Evanghelie și întrupată în Biserica sfinților - fie că se cheamă parohie, schit sau mănăstire - prin legea fraternității spirituale dintre fiecare „ipostas eclezial” (I. Zizioulas), a cărei condiție filială e restabilită prin botez (Fapte 2)1. Proiectul unei culturi autonome nu lasă suficient spațiu necesar evacuării reziduurilor de violență care pulsează în corpul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]