2,437 matches
-
doar vorbe goale e o stelă de pe Acropole (din anul 409 î.Hr.) care îi onorează pe cei care l-au ucis pe oligarhul numit Phrynichos. Omului grec de care ne interesăm aici îi este teamă mai ales de două posibile: sclavia și tirania. În această lume a războiului permanent, sclavia este o amenințare constantă. O societate fără sclavi este imposibilă pentru omul grec. Trebuie deci să fii mai puternic decît dușmanii. Învingători în războaiele medice (490 și 480 î.Hr.), grecii evită
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
anul 409 î.Hr.) care îi onorează pe cei care l-au ucis pe oligarhul numit Phrynichos. Omului grec de care ne interesăm aici îi este teamă mai ales de două posibile: sclavia și tirania. În această lume a războiului permanent, sclavia este o amenințare constantă. O societate fără sclavi este imposibilă pentru omul grec. Trebuie deci să fii mai puternic decît dușmanii. Învingători în războaiele medice (490 și 480 î.Hr.), grecii evită cea mai mare nenorocire în ochii lor: să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al Spartei, refugiat la curtea sa), imaginat de Herodot în Ancheta, ne ajută să înțelegem natura dublei libertăți atît de dragă grecilor. Demarat îl previne pe Xerxes că grecii se vor bate pînă la ultima suflare, căci vor lupta împotriva sclaviei și a tiraniei. Regele perșilor nu pricepe: Cum ar putea o mie, zece mii, chiar cincizeci de mii de oameni, în mod egal liberi și fără să asculte de un șef unic, să facă față unei armate? (...) Dacă ar asculta de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
inadecvat: filosoful definește omul ca fiind Zôon Politikon, o ființă al cărei scop suprem, telos, este de a trăi în polis 77. Pentru omul grec a fi liber înseamnă a te supune legii cetății. Cum să încerci să faci imposibile sclavia și tirania? Atenienii inventează un mod aparte de guvernare a cetății, dêmokratia. Reamintim că de la sfîrșitul secolului al VI-lea î.Hr., cetățile grecești se împart în două categorii de regimuri politice: oligarhia (guvernarea de către cei privilegiați, bogații) și dêmokratia (guvernarea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
administrație, nici funcție publică), nu există partide politice (nu există organizații care să se înfrunte în cursul alegerilor). Ca orice instituție umană, dêmokratia își are ambiguitățile, limitele, contradicțiile, efecte-le sale perverse. Atena este imperialistă și sclavagistă (dêmokratia, cuceriri și sclavie sunt indisociabile). Atena este inegalitară. În lumea greacă, este imposibil ca femeia să fie egala bărbatului, imposibil ca ea să aibă statutul de cetățean. La fel de imposibilă este și ceea ce noi numim egalitate economică: există cetățeni foarte bogați și alții foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care omul modern și-o face despre sine însuși. Ideea mea de democrație este mai cuprinzătoare decît dêmokratia ateniană, își spune omul modern. Și pentru mine este imposibil ca cetățenii să nu fie toți egali în fața legii. Dar, pentru mine, sclavia e un scandal, un imposibil. Pentru mine este imposibil ca femeia să nu fie un cetățean, insistă el. "O țară va fi considerată "democratică" dacă acordă poporului dreptul de a-și alege propriul guvern prin alegeri periodice multipartinice, prin vot
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
respirăm, noi, oamenii moderni: afirmînd prioritatea relației individuale cu Dumnezeu, această viziune a lumii le cere oamenilor să nu pună preț pe lumea pămîntească. Individul conceput astfel este un "individ în afara lumii"87. Să ne oprim, spre exemplu, la problema sclaviei. "Robilor, ascultați de stăpînii voștri pămîntești, cu frică și cutremur, în curăție de inimă, ca de Hristos. Slujiți-le nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ca de Hristos. Slujiți-le nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu." (Epistola către Efeseni, VI, 5-6). Primii creștini acceptă sclavia dar nu pentru aceleași motive ca grecii: e o realitate secundară pentru că aparține lumii oamenilor, or, esențial este ca oamenii să fie indivizi egali în fața lui Dumnezeu. Creștinismul primitiv nu este, ca să folosim o expresie modernă, o ideologie revoluționară: primii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
alte lumi posibilele și imposibilele ei este bizară, dovadă certă a unei inferiorități culturale sau chiar mentale, dacă nu chiar manifestarea unei nebunii colective. SPAIME MODERNE: BARBARIA POSIBILULUI Guayakii și aborigenii din Australia se temeau de divizarea societății, grecii de sclavie și tiranie, oamenii din Evul Mediu de condamnarea veșnică a sufletelor, aztecii de soarele care s-ar putea opri în loc. Care sunt spaimele omului modern? El este fascinat, încîntat de sine însuși. Lumea modernă se prezintă ca o formidabilă mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o carte plină de precepte interesante pentru a înțelege mentalitatea oamenilor liberi ai Antichității și raporturile lor cu uneltele vii, deci cu sclavii. Cea mai durabilă influență au exercitat-o concepțiile lui Aristotel, pînă la Revoluția franceză, potrivit lui P. Fratzen 1. Semnalăm numai faimoasa distincție a lui Aristotel între temata și hremata, sau între bunurile în natură și cele evaluate în bani, cum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Roditoare". Credem că baza anticei societăți dacice o formau categoriile de agricultori, păstori, meșteșugari răspândiți în satele răsfirate pe cursurile de ape. Straturile sociale superioare le constituiau nobilii, preoții și soldații cu calitățile și defectele lor omenești. Se pare că sclavia era mult mai restrânsă față de civilizațiile vecine și nu avea caracter ereditar în succesiunile generațiilor, cum nici la greci și nici la romani nu avea. Deși dacii nu au inventat o scriere proprie (tăblițele cu inscripții de la Tărtăria aparțin unei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au primit o parte egală de libertate și putere"29. Dar lucrurile nu se opresc aici. Orice exces, susține Socrate, conduce în direcția opusă. Astfel, prea multă libertate, "fie de stat sau individuală, se transformă la un moment dat în sclavie", deoarece "tirania crește în mod natural din democrație, iar cele mai grave forme de tiranie și sclavie din formele extreme de libertate"30. Ceea ce descria Socrate era mai mult decât imaginea iconică a individului în lanțuri, sclavia fizică, și mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
exces, susține Socrate, conduce în direcția opusă. Astfel, prea multă libertate, "fie de stat sau individuală, se transformă la un moment dat în sclavie", deoarece "tirania crește în mod natural din democrație, iar cele mai grave forme de tiranie și sclavie din formele extreme de libertate"30. Ceea ce descria Socrate era mai mult decât imaginea iconică a individului în lanțuri, sclavia fizică, și mai degrabă supunerea spirituală sau manipularea minții, care ar fi una dintre consecințele libertății excesive. Desigur, opiniile lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
moment dat în sclavie", deoarece "tirania crește în mod natural din democrație, iar cele mai grave forme de tiranie și sclavie din formele extreme de libertate"30. Ceea ce descria Socrate era mai mult decât imaginea iconică a individului în lanțuri, sclavia fizică, și mai degrabă supunerea spirituală sau manipularea minții, care ar fi una dintre consecințele libertății excesive. Desigur, opiniile lui Socrate pot fi discutate, iar suporteri și contestatari au existat dintotdeauna, însă una dintre concluziile teoriei lui este aceasta: cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mine, bătrîna Europă era leagănul imperialismului și dominației mai curînd decît al democrației și libertății. În discursul despre umanism, rațiune și democrația europeană nu vedeam un adevăr, ci o minciună: brutalitatea înfricoșătoare a conchistadorilor din Mexic și Peru, Africa supusă sclaviei și exploatării, puterea distrugătoare a Reich-ului german. După război, Franța și Anglia au continuat să fie puteri coloniale, iar Germania, aflată încă în comă profundă, nu căpătase un chip democratic. Nu luam poziție doar împotriva asupritorului european, ci și în favoarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
totul i se pare mizerabil pe motive foarte întemeiate: "damele fine sînt inaccesibile" și "mă așteaptă examenul de drept"; fiind la vîrsta marilor hotărîri ia așadar "o decizie irevocabilă: nu mai dau examenul" deoarece "nu sînt sclavul Universității"; eliberarea din sclavia almei mater nu îi îmbunătățește însă situația căci "Bucureștii au devenit prea parșivi pentru mine" și "o vară la București are să mă suprime" așa că e obligat la altă decizie irevocabilă (" Nu am decît un singur dor, să părăsesc Bucureștii") impusă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
compun profețiile revoluționare, "din cauza pedestrei secțiuni Africa, plasate inițial" (E: 905). Deși umil la nivel strict formal, acest fragment proiectează Africa drept loc geometric al conservatorismului imperial, al setei continue de posesiune materială și al hulitei opresiuni sociale, de vreme ce incarnează sclavia, ca formă supremă de dominare antropica. Astfel, Africa este convertita într-o metaforă extinsă a izolării. Acestea reprezintă primele versuri din ceea ce va deveni o descriere din ce in ce mai subtilă a arhitecturii intelectuale europene 184, a cărei eroare rezidă în faptul că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sinonimă cu necivilitatea, deși este uneori denunțată de aceia care se tem de ea sau o dezaprobă ca fiind necivilizată sau nelegală sau violentă. Thoreau însuși a apărat public o decizie de a nu plăti impozite unui guvern care autoriza sclavia, în timp ce Mahatma Gandhi, care a făcut mai mult decît oricine în secolul al XX-lea pentru a populariza strategia nesupunerii civile, a participat cu toată forța la obstrucționarea guvernării imperiale britanice. În fiecare dintre aceste cazuri, ca și în cazurile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
umană, pe despotism, blestemată de popoare, a traversat secole și a stăpînit lumea prin teroare, trebuie să existe o altă asociație întemeiată pe fraternitate, pe dragoste întru evanghelie, care să aibă drept menire să elibereze bărbatul și femeia de orice sclavie degradantă, să-i facă fericiți aici, pe pămînt, pe cei ce n-au primit de la viață decît durere și sărăcie, să elogieze și să facă îmbelșugată munca dătătoare de hrană, să-i lumineze pe cei pe care neștiința îi ticăloșește
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de mult timp, aceasta fără ca în ordinea nouă ce-i este impusă sa existe o agravare vizibilă, și chiar dacă această nouă ordine marchează o ameliorare. Istoricii societăților negro-americane din secolul trecut ne informează că sinuciderile printre cei eliberați de jugul sclaviei au fost cele mai numeroase. În general, cele mai puternice revolte muncitorești nu au pornit din mediile cel mai dur afectate de mizerie. Dimpotrivă, cel mai adesea, marile spaime sociale care au zguduit societățile Occidentului contemporan nu au nici o legătură
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
prin inhibiție. Inhibiția înseamn suprimarea total, fr nici o așteptare, a ceea ce se cere satisfcut în mod impetuos și imediat. Aceast ultim soluție exprim, de fapt, dup Ralea, frica faț de ceea ce este definitiv, faț de ceea ce este puternic, rezistența la sclavia unui singur factor. Orice inhibiție înseamn înbușirea unei tendințe. Ea înseamn deci o renunțare. E o eliberare faț de chemrile plcerii spune Ralea. Este renunțarea anticipat la o satisfacție aparent, care ascunde, de fapt, dezavantaje. Prin urmare, refularea e conștiința
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a adevăratei libertăți și suveranități asupra lumii (Weltherrschaft), întru totul spirituală și în nici un caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația occidentală, din politizarea vieții, din agitația literaților neoumaniști, pentru a se proclama cetățean al
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
început o afacere de creștere a unor capre de origine franceză, abandonând practicile ocupaționale tradiționale și preluând modul de gospodărire propriu al sașilor. * Difuziunea forțată apare atunci când o cultură subjugă o altă cultură (prin cucerire sau aducerea în starea de sclavie) și când obiceiurile sunt impuse prin forță populației cucerite. Creștinarea forțată a populației indigene din cele două Americi de către spanioli, francezi, englezi și portughezi. * Difuziunea indirectă presupune transmiterea unor obiceiuri și practici culturale în mod indirect, printr-un intermediar, întrucât
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atunci când procesează realitatea. Despre funcția de justificare a stereotipurilor vorbise și Lippmann când subliniase că "nu există nimic altceva care să reziste cu atâta încăpățânare educației sau criticii ca stereotipul"532, dând ca exemplu încercarea lui Aristotel de a justifica sclavia în Grecia Antică prin intermediul stereotipurilor: "lipsa de diferențiere ar duce, în mod natural, la dizolvarea instituției (sclaviei, n.n.). Dacă oamenii liberi și sclavii arătau la fel, pe ce se baza tratarea lor atât de diferită? Aceasta era confuzia pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nimic altceva care să reziste cu atâta încăpățânare educației sau criticii ca stereotipul"532, dând ca exemplu încercarea lui Aristotel de a justifica sclavia în Grecia Antică prin intermediul stereotipurilor: "lipsa de diferențiere ar duce, în mod natural, la dizolvarea instituției (sclaviei, n.n.). Dacă oamenii liberi și sclavii arătau la fel, pe ce se baza tratarea lor atât de diferită? Aceasta era confuzia pe care vroia Aristotel s-o limpezească în cartea I din Politica. Cu un instinct extraordinar, el a înțeles
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]