5,013 matches
-
lui Da Vinci/ The Da Vinci Code", conduce topul scriitorilor ale căror cărți au fost cele mai donate în ultimii patru ani. Chiar dacă nu mai este lider în topul autorilor ale căror volume s-au vândut cel mai repede, în favoarea scriitoarei britanice EL James - devenită celebră pentru romanul erotic "Fifty Shades of Grey" -, Dan Brown își menține un alt record. El este cap de listă în topul autorilor ale căror volume au fost cele mai donate în ultimii patru ani, în
Dan Brown, autorul cu cele mai multe volume donate by Proboteanu Madalina () [Corola-journal/Journalistic/66409_a_67734]
-
Editurii Hanser, o aseptasem zadarnic pe Herta Müller, în speranța de a sta de vorbă despre ultimul ei roman. Spre a o proteja de asaltul presei după vestea acordării Premiului Nobel pentru Literatură, editura ridicase un zid de apărare în jurul scriitoarei originare din România. Nici un interviu, nici o emisiune tv., în afara celor deja programate încă înainte de comunicarea marii vești. Între acestea figura și emisiunea literară realizată de postul public de televiziune ZDF, în chiar incinta Salonului de la Frankfurt. Pe tradiționala „Sofa albastră
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
totul. Mă aflam alături de membrii echipei de realizatori ai emisiunii tv., la doar cîțiva pași de Herta Müller. În condițiile date, mi s-a părut o reală victorie pînă și simplul fapt de a fi putut înregistra integral dialogul dintre scriitoare și moderatoare. Ascultîndu-l, eram cuprinsă de nostalgia întîlnirilor de altă dată cu Herta Müller, la Academia Schloss Solitude, de lîngă Stuttgart,unde autoarea a făcut parte din Juriul pentru acordarea unor burse de creație, apoi în România, cu prilejul lansării
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
a imperioasei nevoi de adevăr - repere pe care le-am identificat și în discursul metaliterar și public al Hertei Müller, despre romanul Atemschaukel, cu cvasi-intraductibilul lui titlu (Atem e respirație, iar Schaukel înseamnă leagăn)... La Frankfurt pe Main, de pe podium, scriitoarea a făcut primele declarații mai ample despre această ultimă carte. Între altele, referindu-se la etnicii germani deportați în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică, ea a menționat că „Erau 80 de mii de persoane, una dintre ele a
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
ca în alte situații, există oameni cu care poți fi împreună și care se cruță reciproc și există alții care fac rău și șicanează, așa cum se întîmplă și în viață, dar în lagăr totul devine extrem... Fiindcă, mărturisea mai departe scriitoarea: Știm astăzi ce înseamnă un lagăr, un lagăr de muncă, știm ce înseamnă Gulagul, știm ce înseamnă un lagăr de concentrare și exterminare, dar, pe atunci, cei deportați nu aveau noțiunea exactă a ce înseamnă un lagăr, fiindcă nu au
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
cum se intitula și un eseu al Hertei Müller publicat în „Die Zeit") o dă în presa scrisă din România obscenul interviu al lui Radu Tinu care nu numai că-și asumă „meritul" de a fi instalat microfoane în locuința scriitoarei, dar emite și sfruntate păreri despre persoana și opera ei. XXX Este dificil de evaluat, în doar cîteva propoziții, cît de intens a modificat Herta Müller în optica Occidentului, vizibilitatea României. Aproape simultan cu apariția romanului Atemschaukel în librăriile din
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
ei. XXX Este dificil de evaluat, în doar cîteva propoziții, cît de intens a modificat Herta Müller în optica Occidentului, vizibilitatea României. Aproape simultan cu apariția romanului Atemschaukel în librăriile din Germania, Editura Supposé lansa un dublu CD în care scriitoarea, într-un impecabil discurs, emoționant prin autenticitatea amintirilor și forța lor evocatoare, își povestea copilăria, adolescența, anii studenției, dar și traumatizanta experiență a punerii ei sub urmărire de către Securitate. Prezența Hertei Müller, mai cu seamă în sesiunile de lecturi publice
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
o dovadă a forței literaturii, a forței talentului și verticalității morale de a schimba, dacă nu lumea, măcar perceperea imaginilor ei, prin adecvarea discursului la realitățile și adevărurile istoriei. Că așa stau lucrurile o demonstrează de fiecare dată și intervențiile scriitoarei, de pe podium, în lecturile publice pe care le susține cu dăruire, în pofida unei reticențe genuine față de massmedia. XXX Imaginați-vă o seară geroasă de sfîrșit de ianuarie, la Köln. Cu aproape o oră înainte de momentul întîlnirii lor cu Herta Müller
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
încă închise. La rîndul meu, așteptam de mult, după apariția romanului Atemschaukel, după ce Hertei Müller i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, ocazia de a o revedea, de a sta de vorbă. Ocazia aceasta s-a ivit grație invitării scriitoarei de către două Literaturhaus - cea din Berlin și cea din Köln - în metropola renană. Înaintea întîlnirii cu publicul, care a umplut pînă la refuz încăpătoarea sală, înainte de a se angaja pe scenă, în dialog cu scriitorul Ernest Wichner, directorul Literaturhaus din
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
însemnat acest capitol al istoriei, despre care scrie această carte -deportarea etnicilor germani în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică, dar și deportările în Bărăgan?. Mi-am dat seama însă că mai important era să aflu cum a reușit scriitoarea să dea o expresie literară acestei „materii atît de dureroase", de „traumatizante"... Am făcut cum am făcut și cu alte cărți, am încercat să combin realitățile istorice cu metode poetice și, lucrînd la această temă, am făcut ce am crezut
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
de timpul în care au trăit. Acesta este timpul în care am trăit eu. Deci fac ceva de la sine înțeles și foarte normal. Fac ceea ce mă preocupă. Alte motive de scris nu aș avea, dacă nu m-arpreocupa aceste lucruri. Sunt scriitoare și scriu despre ce mă preocupă. Alte persoane, dacă au altă meserie, își implică preocupările personale în munca pe care o fac, dar asta nu se vede, că nu se face prin cuvinte: un croitor sau un frizer, un șofer
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
un ropot de aplauze îndelung, generos de către auditoriul din Köln. Mi-am dat seama că nu greșisem cînd am recurs la banala metaforă a porților pe care scrierile Hertei Müller le-au deschis. Fiindcă, pentru publicul din sală, din dialogul scriitoarei cu cei doi colegi, mai cu seamă cu Ernst Wichner, el însuși scriitor, eseist, excelent traducător, originar din Banat, coleg și prieten al Hertei Müller, prindea contur o altă lume, prea puțin cunoscută, o altă epocă, pe nedrept ignorată aici
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
încât pentru a o cruța și a-i alina suferința în ultimele zile de viață (a murit în 2003), apropiații au făcut-o să creadă că regimul tiranic căzuse și că urma să înceapă procesul guvernaților. Odată părinții ei dispăruți, scriitoarea a simțit nevoia de a da la iveală „lucruri despre care păstrase tăcerea". Dar le cunoștea oare cu adevărat? Și, la urma urmei, avea dreptul de a le face publice? „Toată viața - scrie Azar Nafisi - fratele meu și cu mine
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
părinților autoarei -, dar foarte utili pentru a înțelege bizara involuție a Iranului. Mizând (înainte de a comite aceeași greșeală în Afganistan), pe „naționalismul" bigoților, occidentul a pierdut lamentabil partida. Peripețiile, destinele, oscilațiile politico-religioase ale diverșilor membri ai clanului și ai anturajului scriitoarei Azar Nafisi demonstrează cât de periculos este jocul cu focul credinței oarbe și al patimilor iscate și întețite de ea.
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
lui nu mai este condamnabila, i se pot impută cel mult altitudinea joasă a viziunii și expresivitatea deficiență. Cât de mult și-a admirat (totuși) tatăl invidiat pentru talentul lui reiese și din ambiția ei de a se afirma că scriitoare (a publicat 13 cărți), dar mai ales din temele celor în care mărturisește eforturi personale de a se descotorosi de două vicii: nimfomania (Dorința: Când sexualitatea se întâlnește cu dependența) și dipsomania (~nsemnare găsită într-o sticlă), pătimi despre care
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
prin minte sunt atât de deprimante, încât e mai bine să-i lăsăm pe eroi acolo unde s-au decis să-i abandoneze creatorii lor! Evident că lucrurile nu se încheie întotdeauna cum doresc scriitorii. Biata Jane Austen, altminteri o scriitoare cumințică, ar fi uluită de posteritatea glorioasă în care se răsfață. Nu doar că a ajuns eroină de biografii, că se fac, torențial, filme după cărțile ei, dar de câteva decenii se află în mijlocul unui vârtej de continuări scrise de
Viața de apoi a cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6477_a_7802]
-
Iordan Datcu În personalitatea doamnei Sanda Golopenția (s-a născut la 2 martie 1940, la București) coexistă fericit preocupările lingvistei, scriitoarei, folcloristei și oarei, autoare a unui număr considerabil de ediții din opera mamei sale și a tatălui său, volume pe care „nu atât (le-a editat) cât construit bucată cu bucată". Am scris despre cărți ale sale, de două ori
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
Dicționarul general al literaturii române am încercat o schiță a activității sale de până la 2003. La acest moment aniversar, îi prezint ultima carte tipărită, Viața noastră cea de toate zilele (Curtea Veche, 2009, 424 p.), care o reprezintă deopotrivă ca scriitoare și cercetătoare. Este o carte foarte tristă, una din cele mai triste din câte am citit în ultimii ani. Este constituită din notele de supraveghere a lui Anton Golopenția făcute de primul filaj (15 aprilie - 10 mai 1948), de cel
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
despre viața protagoniștilor sau a celor din preajma lor. Citez aprecierea lui Daniel Maier-Katkin despre The Life of Mind (Viața spiritului), carte publicată în 1978, așa dar după moartea autoarei, Hannah Arendt. El afirmă că din textul pregătit pentru tipar de scriitoarea americană Mary McCarthy, cea mai bună prietenă a Hannei, care a muncit la el doi ani, „lipsește ceva: nu se desprinde o temă centrală; erudiția lui Arendt strălucește mai puternic decât gândirea ei." Despre Străina din altă țară se poate
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
din Inimi cicatrizate, precum argentinianul Tonio, ca să supraviețuiască mizeriilor îndurate, trec de la alcoolism la morfinomanie, de la un drog legal, la unul ilegal: „E mult mai bine și mai eficace decât, de exemplu, a bea alcool." . Sorana Gurian Câteva rânduri despre scriitoarea Sorana Gurian, alias Sara Gurfinchel. S-a născut în 1913 la Comrat (în sudul Basarabiei), a absolvit Facultatea de Litere la Universitatea din Iași, s-a remarcat ca prozatoare la București și, după război, la Paris. Din mai multe puncte
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
pe seama celor trei hoațe țigănci din Gare de Lyon, de la Paris, pînă la însemnările autobiografice ale lui Adrian Păunescu (ajunse la episodul 37). Și dacă nu s-a oprit la articolul lui George Arion (Despre romanul Fluturele de hîrtie al scriitoarei chineze Diana Wei Liang) și nici la cel al Siminei Stan despre atelierul de fotografie din Strada Lipscani nr. 41, nici asupra extrasului din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu și nici asupra textului lui Cornel Tăbăcaru despre „miracolul panamez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6382_a_7707]
-
mai mare și ultimul meu cheft nonstop. " Uneori, neașteptată este perechea de corespondenți. Citim despre schimbul de scrisori dintre George Sand și. nu, nu Alfred de Musset, nici Chopin, ci Gustave Flaubert. Și-au scris în ultimul deceniu al vieții scriitoarei, care avea să moară la 72 de ani. La fel ca toți bărbații de care s-a apropiat, Flaubert, era mai tânăr decât ea (cu 17 ani). De data aceasta n-a fost vorba de o relație de dragoste, ci
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
lui bolnăvicioasă față de zgomote, dar scuzându-se uneori pentru că „te plictisesc probabil de moarte cu veșnicele mele lamentări". Chiar dacă presupunerea lui era îndreptățită (într-o scrisoare adresată unuia dintre fiii ei, Sand se declara exasperată de pisălogeala „tânărului (ei) prieten"), scriitoarea a rămas până la sfârșit perfect conștientă de disparitatea dintre ei în prezentul de atunci și în eternitate: „Ambiția mea nu s-a avântat niciodată spre aceeleași înălțimi ca a ta - i-a scris spre finele lui 1872. Tu scrii pentru
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
și unu de ani, o prietenie care avea să schimbe cursul literaturii americane." Firește că atât Hawthorne și capodopera sa, The Scarlett Letter, beneficiază de un tratament special - și încă de unul reflectat în oglinda (externă și extremă) a unei scriitoare provenită din cu totul altă lume decât cea descrisă de romancier. E vorba de Bharati Mukherjee, binecunoscuta scriitoare originară din Bengal, care, deși rămâne indiferentă la lecția individual-morală a romanului, știe să citească în el un mesaj mai amplu, perfect
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
capodopera sa, The Scarlett Letter, beneficiază de un tratament special - și încă de unul reflectat în oglinda (externă și extremă) a unei scriitoare provenită din cu totul altă lume decât cea descrisă de romancier. E vorba de Bharati Mukherjee, binecunoscuta scriitoare originară din Bengal, care, deși rămâne indiferentă la lecția individual-morală a romanului, știe să citească în el un mesaj mai amplu, perfect valabil și pentru problemele lumii de azi. La rândul său, Moby Dick se bucură de lectura lui Greil
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]