1,460 matches
-
este dată, în opinia mea, de faptul că ei sunt preocupați exclusiv de afirmarea lor în plan literar, măsură ce implică o privire de ansamblu asupra lucrurilor, construcția de sine, asimilarea marilor modele, și nu au timp pentru a se scruta reciproc. Când va veni momentul inventarierii forțelor reale din echipă, și această etapă va interveni fără îndoială (a se vedea cele întâmplate în interiorul Generației ’80 din România), atunci vor apare și diferențele, polemicile cu toate consecințele ce decurg de aici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Amphilopolis și la Delion, acolo unde m-au așezat acolo am rămas, ca și oricare altul, Înfruntând primejdia morții, acum, În schimb, când Zeul Îmi rânduiește, după cum am socotit și Înțeles eu, că trebuie să-mi petrec viața cugetând și scrutându-mă pe mine și pe alții, acum eu, temându-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic și, Într-adevăr, pe bună dreptate aș fi dus la Închisoare sub cuvânt că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
va-loare, poate să se întrebe: este aceasta o valoare pentru mine? Sunt de acord cu ea? Enumerarea noastră ar putea fi completată și conținutul fiecărei valori nuanțat. Este loc pentru comentarii critice... Există mai multe moduri de a aborda trecutul. Scrutând istoria Europei, putem să adoptăm mai întâi demersul istoricului și să descoperim împreună evenimente, actori și structuri, așa cum sunt ele prezentate în cărțile de specialitate. Pe lângă această istorie, cât se poate de completă și imparțială, având în vedere sursele disponibile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care îl înconjoară. Faptele istorice sunt și ele, domeniul său. Vom spune chiar că nu e posibil să profesezi sociologia fără să cunoști în profunzime trecutul. Una din căile cele mai nimerite pentru a înțelege societatea prezentă este să îi scrutăm geneza. Lucru care necesită erudiție. Cine spune Europa, sugerează o arie culturală, un teritoriu limitat, frontiere. Iar aceste frontiere sunt mișcătoare. Totul începe în bazinul mediteranean, Mare nostrum. Europa viitoare se identifică mai întâi cu Imperiul Roman, care înglobează și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o parte, cuviincios și cuminte. Când oamenii se aflau în luptă, le aducea apă cu ulciorul. Asta era «misiunea» lui. Câteodată, se strecura înainte și afla știri despre cetele nobililor. Altădată se urca în câte un copac și de acolo scruta zarea, să afle mișcările nobililor. De cele mai multe ori a fost de mare folos răsculaților. Tot coborând, țăranii răsculați, conduși de Crișan, au ajuns la Deva, pe-o vreme rece, cu vânt tăios, înghețat, și cu zăpadă spulberată. Crișan a văzut
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
a fost împărtășită de d nii Sextil Pușcariu (în Istoria literaturii române, Epoca veche, p. 100), P. P. Panaitescu (Nicolas Spathar Milescu, p. 51), G. Pascu (Ist. lit. rom. din sec. XVII, p. 93) și alții. «D-l Const. Solomon, scrutând mai de aproape mărturiile și textele, ajunge la concluziuni deos ebite. «D-sa stabilește mai întâiu, întemeindu se pe com parații de texte că Biblia de la 1688 se îndepărtează mult în ceea ce privește versiunea Vechiului Testament de traducerile anterioare românești (Psaltirea de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foarte ușor de bucluc. Văile acestea sunt pline de povești îngrozitoare cu oameni pierduți pe timp de viscol. Dar ia stai... parcă s-a auzit ceva. Își lipi un ochi de o porțiuna mai dezghețată a geamului și încercă să scruteze întunericul de afară. Un timp nu se auzi decât țăcănitul regulat și impasibil al ceasului de masă. - Cred că mi s-a năzărit nu e decât vântul acesta turbat. Pe o viforiță ca asta nu-i greu să țise pară
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Lovinescu și este intermediată de cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare, datorită tipăririi textelor pronunțate la radio. Pe marginea acestui subiect, Nicolae Manolescu afirmă: "Cu decenii în urmă, ascultând-o pe Monica Lovinescu, încercam să scrutăm viitorul unei literaturi din ce în ce mai promițătoare. Astăzi, citind-o, vedem deja trecutul acelei literaturi. O istorie care s-a făcut și o istorie care se scrie: nici una, nici alta nu sunt de imaginat fără contribuția Monicăi Lovinescu"211. În contextul marcat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
încercare a fost prilejuită de Războiul de Independență, soldat cu pierderea celor trei județe sudice ale Basarabiei. Politica externă se contura sub problema general-europeană a chestiunii Orientului. Se profilau trei soluții: austriacă, rusească și grecească 27. Pe toate Eminescu le scrutează. Un articol din Curierul de Iași, din 15 iulie 1876, se intitula chiar Cestiunea Orientului. Imperiul Austro-Ungar preconiza "o confederație dunăreană, sub protecția Austriei", după cum suna propunerea oficiosului Post din Viena, sperând că Rusia va renunța la supremație în această
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ofițer de cart, salutându-i pe călători Care tot eu eram ierborizând mente Culese din diverse continente, Eu la Gabie, la bompres, la vinci Executându-mi ordinele din cinci în cinci, Ordinele date de mine ultimul din horă Cel care scrutam tenebrele la proră... Fragmentul acesta poate fi raportat la grafica unui Marcel Duchamp, insurgentul cu simpatii "dada" ori cochetând cu suprarealismul; extravagantul Duchamp desenase în cinci trepte, unul și același personaj coborând pe o scară turnantă. Dimov și-l apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
anacronism în acest secol zbuciumat; poetul poate exista numai în raport cu celelalte lucruri din jurul său, numai având tainice legături cu tot ce-l înconjoară (...). Poezia e o realitate mai reală decât realitatea însăși. Cu ajutorul ei deprindem a visa, a spera, a scruta timpul până-n străfunduri; nu zadarnic autorul anonim își identifică viața cu cântecul și cântecul cu viața, exclamând în acel memorabil poem-într-un vers și cu o cascadă de rime interioare: Cu cât cânt, cu-atât mai sînt..." Mărturii de consecvență în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de refugii ar fi fost deja realizate pe Marte pentru celebra elită (e ca în filmele SF). Un alt proiect în desfășurare este "Looking Glass", care se desfășoară în Aria S4, la 12 km de Aria 51, și încearcă să scruteze viitorul, potrivit mai multor scenarii virtual posibile, pentru a putea fi aleasă desfășurarea temporară cea mai favorabilă. Tehnologia folosită în acest scop se bazează pe producerea unor cîmpuri energetice foarte puternice, obținute prin rotația unor inele metalice uriașe, precum și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ținuturilor noastre a fost scrisă de rutele strategice la care se conectează. Ne raportăm la un mecanism natural care a reglat cu precizie cursul istoriei noastre. Așadar, avem posibilitatea nu doar de a înțelege trecutul și prezentul nostru, ci să scrutăm viitorul, pentru a dezlega din tainele ce ne așteaptă. Confruntarea dintre puterile care au pretins supremația, cu mai multă sau mai puțină îndreptățire, a evoluat pe traiectoria acestor axe strategice. Pentru împlinirea unor ambiții imperiale mai mari sau mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avansate cultural educațional (punjabi, malabarezi, bengalezi), ceea ce înseamnă că își vor pune amprenta genetic, dar și civilizațional. Țara noastră a fost ocolită, momentan, de acest aflux, probabil din cauza situației economice, dar este vorba numai de o chestiune de timp. Să scrutăm chiar de azi depărtările, unde vom zări noul val migrator care se ridică de pe țărmurile Oceanului Indian. Să fim pregătiți din timp să atenuăm din șocul pe care l-ar putea produce asupra noastră: modelându-ne structura demografică și identitatea culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu un interes Împrospătat. Cea din Vukovar a luat alt premiu. - Tot important? - Mai mult sau mai puțin. - Păi eu sunt soldatul din poza aia. Foarte liniștit, cu mâinile În buzunarele pantalonilor și capul ușor aplecat spre dreapta, Faulques a scrutat iar chipul din fața lui. Acum, În fine, parcă developată lent, imaginea din memorie a Început să se suprapună molcom peste trăsăturile necunoscutului. Atunci și-a blestemat stângăcia. Ochii, firește. Mai puțin obosiți și mai vioi, dar aceiași. Ca și rotunjimea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l’italienne se supune ea însăși controlului de proximitate, spectatorii se comportă aici ca și cum s-ar afla într-unul dintre acele „saloane” la scara orașului, care sunt piețele și piațetele. Privirea scrutează o lojă cu aceeași aviditate cu care ar pătrunde prin fereastra apartamentului vecin... În ambele cazuri, fiecare ins poate fi, rând pe rând, supravegheat și supraveghetor, infinită permutație ciclică datorată unei socialități ce generează fără întrerupere supravegherea „de aproape”. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nici acest sunet, ci doar un corp care ceva mai Înainte Îmi apărea sub aceste Înfățișări, și care acum Îmi apare prin altele. Însă ce este, la drept vorbind, ceea ce Îmi Închipui, atunci când o concep În acest fel? Să o scrutăm cu mare atenție și Înlăturând toate cele ce nu se referă la ceară să vedem ce rămâne. Cu siguranță, nu rămâne nimic decât ceva Întins, flexibil și schimbător. Or, ce Înseamnă asta: flexibil și schimbător? Îmi Închipuiesc oare că fiind
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tot ce țara a avut mai de valoare...” Și mai apoi: „Sărmanii noștri copii de care era plină țara, cu ce greșiseră ei să fie aruncați în mizerie și groază”. Iar Dan Mihăilescu, spune și el : “Cooperativa Ochiul și urechea scruta totul pe acolo pe unde mișunau dușmanii poporului. Frica păzea bostana PCR și anexele sale. Armata nevăzută supraveghea totul, ziua și noaptea”. Intr-un interviu intitulat “Cel mai tânar informator al securității avea 10 ani”, dna Germina Nagâț, șefa Departamentului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fără trupurile care le poartă". Poetul este pătruns de orgoliul cunoașterii, un anumit fast al înțelegerii revelă mecanica lumii, un entuziasm al înțelegerii, dar și o nostalgie a condiționării individului în atingerea "sinelui". Inspirat de Bleriot și Georg Cantor, poetul scrutează și practici oculte, invocându-l pe marele Aleph sau pe "Marele Gând" (în formularea lui Păunescu), pe "Marele Anonim", cum îl numește pe demiurg Lucian Blaga: "Aleph! De bobotează arunc/ plumbul topit în apă rece,/ și iată-mă ghicesc viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
27 ("criterioniștii"), pe toți criticii ce nu s-au eliberat de "cataracta pseudotraumei identitare" și care nu contenesc să întrețină spectrul unei conspirații antiromânești, victimele preferate ale acesteia fiind Eliade, Noica, Cioran, Țuțea, Haig Acterian, Dan Botta, Bogdan Protopopescu etc. Scrutând personalitatea lui Cioran, V. Protopopescu nu poate trece cu vederea că în timp ce alți colegi de generație au plătit din greu prețul sindromului legionaro-gardist al vremii (C. Noica, M. Vulcănescu, Petre Țuțea, dar și Céline sau Brasilach), autorul "Demiurgului funest" a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de suite le mensonge"(4), în vreme ce propriul lor edificiu de presupuneri este sursa unui mare potențial mistificator. Pentru G. Călinescu, "latura cea mai curioasă (și foarte interesantă totuși) a acestei cărți e incomprehensibilitatea eroului față de sufletul femeii pe care o scrutează cu atîta atenție. (...) Sandu caută mereu contradicții în sufletul Ioanei, fiindcă el se încăpățînează să interpreteze fiecare exclamație a femeii prin cauze particulare, deși ele toate sînt simboluri ale umilinții ei primordiale, aceea de a nu fi respectată de bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
asupra întregii noastre deveniri. Ne găsim iarăși la o răscruce a istoriei, când trebuie să ne încordăm din nou puterile de viață, iar într-o clipă ca aceasta cunoașterea trecutului poate deveni o sursă dinamogenă și un mijloc de a scruta viitorul. Cronica, II, 7 (16 feb. 1990), p. 1, 6 TĂRIA NONVIOLENȚEI Tinerii care au strigat în fața tancurilor dictaturii comuniste "Fără violență!" și care acum repetă pe străzi, în presă, la televiziune același îndemn vădesc o tărie civică exemplară și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Citind Mersul revoluției în istoria românilor, înțelegem mai bine că autorul dădea o replică celor înclinați să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor decât supunere oarbă, indiferență, apatie. Scrutându-i istoria, Bălcescu descoperea însă că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul, "nația română n-a vegetat", n-a trăit doar în corupție și degradare, ci a știut să lupte pentru valorile ei, pregătind clipa libertății ce avea să vină. Greșește
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nevoia de comunicare pe care o are Alejandra își face greu loc printre demonii interiori pe care îi are și care, finalmente, o distrug: "Martín se așeza pe marginea patului și se uită la ea: la lumina lunii, putea să scruteze chipu-i convulsionat de cealalta furtună, cea din ea, pe care el nu va ajunge s-o cunoască niciodată. Ca si cum, în mijlocul mizeriei și a nămolului, printre întunecimi, ar fi aflat un trandafir alb și delicat. Și ce era și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Sartre de care se lasă influențat 79, mai ales de românul L'Être et le néant, operă de ficțiune, unde personajul este obsedat de "privirea celorlalți" (conceptul de privire) care, fixându-se în noi, ne domină, ne observa, ne scrutează. Sábato are convingerea că gândirea și literatura lui Sartre înseamnă filosofia unui om cu un profund sentiment de inferioritate, "îmi este rușine, deci exist" -, că totul se datora percepției urâțeniei sale de către ceilalți. "Nu este asta concepția unui om obsedat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]