3,089 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLEC DUPĂ PLOI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului număr stelele căzute în brațele câmpiei adun în mâini razele rămase prin grâu lumina lor mă seacă cu setea fântânilor după arșiță desculț pe drumuri albe de praf chem calul și plec după ploi călare prin cer vreau să cer ajutor vântului ascuns dincolo de păduri în somnul apelor dincolo de mine noaptea-și arde hainele de întuneric ochii
PLEC DUPĂ PLOI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340733_a_342062]
-
frunze care la acopere goliciunea. Cântecul Paparudelor este tot mai rar, aproape uitat: „Paparudă rudă,/ Vino de ne udă,/ Cu găleata, leata,/ Peste toată gloata./ Ploaie, Doamne, ploaie,/ Locuri să se moaie,/ Ploiță curată,/ Din ceruri vărsată./ Unde-i valea seacă,/ D-apă să se facă,/ Unde-i valea lungă,/ Mai mult să se-ajungă,/ Unde-o da cu plugu',/ Să meargă ca untu'./ Hai Catrino să sărim,/ Paparudele,/ Că știi iarna ce pățim,/ Paparudele,/ Ca pasărea prin copaci/ Paparudele,/ Ploaie
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
etc. Sunt și bărbați romantici...care organizează astfel de întâlniri (majoritatea celor din această categorie sunt niște afemeiați de mare clasă, dar le trecem cu vederea acest “amănunt”, mai ales în aceste zile, pentru că cei “serioși, familiști” sunt, de obicei seci și destul de zgârciți). Toate vrem să trăim “marea poveste”! Mă gândesc la casa mea...de la Timișoara. Când am plecat, m-am ciocnit nas în nas cu una din blondele lui Andy. Era trasă la pardesiu de piele albă, cizme albastre
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
doi tineri care lucrau în corporație, un director al unei firme de publicitate. „Tuberculoza nu alege”. A ajuns să vadă acest lucru pe propria-i viață. În urmă cu doi ani, Paula Rusu a început să tușească. Era o tuse seacă, pe care a tratat-o, la început, cu expectorante. În loc să îi fie mai bine, i-a fost mai rău și a mers la un medic pneumolog. A făcut o spirometrie și i s-a pus diagnosticul de astm. A urmat
Suferința jurnalistei Paula Rusu. „Eu credeam că această boală nu mai există în România” () [Corola-blog/BlogPost/337938_a_339267]
-
în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. Legea strămoșească era acea lege care prețuia miracolul vieții, care valoriza cosmic moartea, care îl integra pe om în întreaga creație. Pentru ea a murit Brâncoveanu, nu pentru robia propovăduită de Biserică. Nu sunt ateu. Dacă am
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
în față acea „credință strămoșească” pentru care Brâncoveanu și-a privit fiii murind. Dar acea credință nu mai există! Era acel creștinism cosmic pe care Biserica l-a acaparat și l-a golit de conținut, înlocuindu-l cu o dogmă seacă, ruptă de viață. În Viață, învățătorul meu e Hristos. Acel Hristos care nu a venit să îmi strice Legea, ci să mi-o împlinească. Asta e frumusețea învățăturii Lui! Am deja o Lege, e legea strămoșilor mei, pe care acum
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
este că toată audiența îl va iubi pe actorul român. Nu pentru că el este “the good one”, ci pentru că umple ecranul. Transmite tot ce e mai bun și mai frumos, uman vorbind, într-o lume crudă și, de multe ori, seacă. Pe Crina Semciuc am urmărit-o pe covorul roșu la Berlin alături de echipa austriacă a filmului “Wild Mouse”, aplaudat în competiție și foarte popular deja la Berlinale. De altfel, fiind vorba de o comedie, filmul va avea mare succes în
Actori români în filme internaționale. La Berlinale. [Corola-blog/BlogPost/100863_a_102155]
-
știe câteva despre franciză. Dar să zicem că acesta este primul film Star Wars pe care îl vedem. Atunci rămânem cu un film de acțiune convulsiv si confuz, constant presat de scenariu. Disney a încercat să scoată apă din piatră seacă cu acest film menit să fie direct urmat de “A New Hope”. Acțiunea se mișcă într-un ritm rapid și prost deoarece sunt introduse vreo 10 personaje care trebuie rezolvate la fel de repede, întrucât nu pot apărea în următoarele filme. Actorii
Star Wars – Apare și Moare () [Corola-blog/BlogPost/337692_a_339021]
-
acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul acestor specii se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor de triton. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor acvatici protejați. Presiune medie asupra
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor. 1.4.1.2. G01.03.02 Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
acvatici protejate (Triturus cristatus, Triturus montandoni), mai ales prin poluarea bălților temporare și lacurilor cu materie organică. În cazul speciei tritonilor, se creează capcane ecologice, adică bălți temporare de dimensiuni foarte mici, formate la începutul perioadei depunerii pontei, și care seacă până la eclozare, sau sunt poluate peste pragul letal, ducând la moartea larvelor. În unele cazuri animalele domestice tulbură apa, o poluează cu dejecții, răscolesc sedimentele, putând avea un impact negativ asupra amfibienilor. 1.5.1.2. G01.03.02 Stoparea sau limitarea accesului vehiculelor
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
publice F.6. Detalii K01.03: Balta de la nord de satul Valea Măcelarului este formată în șanțul de pe marginea drumului de pământ, care leagă Cândeștiul de Berevoiești prin Valea Măcelarului. Balta este alimentată de un curs de apă care poate seca în cazul unor perioade fără precipitații, întrucât debitul observat era relativ mic, chiar și după precipitații. Tabel 67 - (F) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor de pesti (Barbus petenyi, Cottus transsilvaniae) Cod Parametru Descriere E.1 Amenințare viitoare Praguri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
foamea și frigul, întrucât - precizează Pasternak - “Pentru cei mai mulți dintre oameni mâncarea consta din mei fiert și ciorbă din capete de hering, urmată de restul de hering ca felul doi; mai era și o zeamă din grăunțe întregi de grâu sau secară fierte”. b) Cea de-a doua cauză, chiar mai primejdioasă și mai de neocolit ca prima, era întruchipată de comisari, „oameni în scurte de piele neagră, cu puteri nelimitate și o voință de fier, înarmați cu mijloace de intimidare și
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
șoapte și cântec de noapte... Voi trei rămurele, trei fire smicele, suflet purtați, suflet cântați, ca dorul de dor să vină ușor, în piept de bărbați în ochi de femeie cu trup azalee.. De la ei nu plece, din inimi nu sece niciunde, nicicând aici pe pământ ! Trei flori, trei smicele, voi, dragele mele, cu trup de viori, cu ochii de zori prin lume porniți, doru-mi găsiți și mi-l alinați și mi-l alintați cu strune de-argint mereu să îl
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343804_a_345133]
-
a spus-o din vechime, în neprețuita-i Cartă : " Formând bunele deprinderi (pentru virtute), e o Artă !" Nu te mândri că tu ai apă, când peste tine dă să treacă Ci când o scoți din adâncime ! sau uneori, din piatră seacă ! Sunteți ca niște felinare, ce pe elevi îi luminați S-ajungă bunii cetățeni, în viață bine integrați ! Din ei desigur, vor ieși Dascăli ca voi de elită Ce spre elevii lor odată, ștafeta or să transmită ! Să nu uităm tocmai
ZIUA MONDIALĂ A EDUCAȚIEI-5 OCTOMBRIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343921_a_345250]
-
tăcerea mai arde... ------------------------------------------------ Mâinile-mi sunt goale, furii mi-au luat tot, Dar am o comoară, ce-n suflet o port Perle, nestemate chiar și diamante, Vise îndrăznețe, în mine-și fac halte. Am fântâni în preajmă, care nu mai seacă Când setea mă cheamă îi dau strop de apă, Pâinea rumenită o împart cu alții, Chiar de-s la amiază mai caut talanții! Piatra de încercare o tot car în plasă, Într-o zi se pare, c-ar putea să
VARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343976_a_345305]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > TRUPUL LACRIMILOR Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Trupul lacrimilor izvor adânc ce nu seacă răul otrăvitor atacă de suflet le este dor de pana cea din care eu cobor poet cântând codrilor om cu oase străpunse pe verticala inimii lacrimi în sânge trupul lor în flori se prelinge ele știu să cânte din vibrațiile
TRUPUL LACRIMILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342762_a_344091]
-
caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă,iarăși podul Casei va fi în prag de toamnă afumat. Simt aerul sărat al dimineții Și ochii fericiți ai bătrâneții. BĂTRÂNI PESCARI Simt aerul sărat al dimineții, Când vântul cară valul înspre mal, Prin nepătrunsul ochi al ceții Adâncul mării
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă,iarăși podul Casei va fi în prag de toamnă afumat. Simt aerul sărat al dimineții Și ochii fericiți ai bătrâneții. BĂTRÂNI PESCARI Simt aerul sărat al dimineții, Când vântul cară valul înspre mal, Prin nepătrunsul ochi al ceții Adâncul mării
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă,iarăși podul Casei va fi în prag de toamnă afumat. Simt aerul sărat al dimineții Și ochii fericiți ai bătrâneții. Referință Bibliografică: BATRÂNI PESCARI / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
sprijin. „...„Cum te amenință?” „Cu bătaia!” „Poftim?! Marele intelectual?” „I-am spus că nu mă sperii eu de pumnii lui!” „Ce subiecte de discuție aveți voi!” „Da, când mă doare în halul ăsta capul! De mă ustură ochii. Și mă seacă durerea, de-mi doresc moartea!” „Nu mai vorbi așa. Zi: Doamne ferește!”...(Pumnul) Când întreaga existență este pusă la încercare ce-ți mai rămâne de făcut? Să încerci un dialog cu metafizicul și reflectarea în ape lipezi, înainte ca cineva să
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
O mai fi cineva iubit ca tine?” „Eu sper că nu”. „Poate că nici nu te iubesc destul...” „Ai putea mai mult și nu o faci?” „Nu. E tot ce pot face. Cu o abnegație de râu, care nu va seca niciodată”. „Aș muri fără tine!” „N-am glumit când am spus că am format o diadă. În timp, pas cu pas”. (Autodialog XII) Când sufletul nu mai află resurse pentru vindecare, personajul se îndreaptă către natură, această sursă generatoare de
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
din frunțile încruntate sapă amarnic și adănc În străfunduri neumblate ale sufletului ‘drăgostit și nătăng. Trecănd ușor prin timp, odată cu vărsta Mi-am redescoperit trupul și mintea M-am redescoperit pe mine în aura unei dimineți noi: Toate apele au secat, doar marea valsează iubirea în doi. Urfet Șachir , Mangalia, 10.11.2014 Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Mi-am redescoperit trupul și mintea / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor
MI-AM REDESCOPERIT TRUPUL ȘI MINTEA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343413_a_344742]
-
nu uiți, dragul meu, să-nveți ! Tu vezi, la țară, munca-i grea ! Voi sunteți mulți și timpul trece, Iar noi cât crezi că vom putea Să vă-ntreținem ? Domnul dă . Dar, cum e vorba ... Cu timpul... și izvorul o să sece . Îi mângâiam și noi cu vorba, Cum că ne vom întoarce-n sat Și le-om fi sprijin bătrâneții... Din toate, multe am uitat . La casă au căzut pereții... Pătulul zace răsturnat... Nici vite nu mai sunt în grajd... Pământul
UNDE SĂ TE GĂSESC, MAMĂ.? POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343471_a_344800]