1,533 matches
-
tătarilor, cât și datorită faptului că numeroși otomani s-au împrăștiat după pradă), Sinan Pașa nu a atacat. La sfârșitul lui septembrie, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a pornit în ajutorul aliatului său cu 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de și 300 de călăreți din Toscana. Aceste forțe reunite au început în octombrie marșul împotriva otomanilor, care au fost înfrânți la Târgoviște (6-8 octombrie), București (12 octombrie), și în Bătălia de la Giurgiu (15-20 octombrie
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
și Dracula. Pe la 1290, la Sângiorgiu Trăscăului, pește culmea Bedeleului, la numai 8 km de Huda a fost ridicat castelul nobiliar Thoroczkay (Cetatea Trăscăului) pe ruinele vechiului castru român. Construcția a fost făcută de sașii aduși din Austria și de secui care au rămas până în ziua de azi în cele două sate: Colțești și Rimetea. Din istoria zbuciumata a castelului se remarcă faptul că Matei Corvin îl confiscă pentru mai mulți zeci de ani. Aici ar fi stat închis nimeni altul
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
și este străbătută de la nord la sud de râul Rimetea. Masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt împadurite în partea vestică (Vf. Cornului - 1238 m, Ardașcheia - 1250 m, Dealul Băieșilor - 1010 m) și golașe în est, unde localitatea este dominată de Piatra Secuiului - 1128 m și de Tarșa - 999 m. Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” (ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt împadurite în partea vestică (Vf. Cornului - 1238 m, Ardașcheia - 1250 m, Dealul Băieșilor - 1010 m) și golașe în est, unde localitatea este dominată de Piatra Secuiului - 1128 m și de Tarșa - 999 m. Masivul Piatra Secuiului este un masiv calcaros, golaș și alungit, împărțit în două părți de o „râpă” (ceea ce face ca, din mai până în septembrie, soarele să răsară de două ori pentru acei oameni care trăiesc în partea de nord a localității). Partea nordică
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
de o prezență intensivă a liniilor de fisurare și de existența a peste 15 peșteri de mici dimensiuni (doar trei dintre ele având peste 15 metri lungime) situate în partea superioară a abruptului. Potrivit unei legende locale, denumirea de "Piatra Secuiului" provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor. Rimetea se află la 24 km de Aiud, la 7 km de Buru, la 25
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
existența a peste 15 peșteri de mici dimensiuni (doar trei dintre ele având peste 15 metri lungime) situate în partea superioară a abruptului. Potrivit unei legende locale, denumirea de "Piatra Secuiului" provine de la faptul că, în secolul al XIII-lea, secuii din sat s-au refugiat pe muntele din apropiere pentru a scăpa de asediul tătarilor. Rimetea se află la 24 km de Aiud, la 7 km de Buru, la 25 km de Cheile Turzii și la 28 km de Turda
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
fortificații, una din epoca Latène și celalată din epoca medievală, anterioară invaziei mongole. Ambele sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Cetatea medievală, localizată pe “Piatra Secuiului”, era încă în picioare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar la începutul secolului XXI mai sunt observabile doar niște rămășițe. Această cetate de piatră, ridicată înainte de marea invazie mongolă din 1241, a fost și singura din
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
și este echivalentul carnavalului din țările catolice și protestante. În Colțești, localitatea vecină, aflată la doar 3 km distanță, pot fi văzute casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană (sec. XVIII-XIX) și ansamblul bisericii romano-catolice (1727). În afară de „Piatra Secuiului” și de masivul Ardașcheia care încadrează localitatea la est, respectiv la vest, alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia) este favorabilă practicării escaladei și sporturilor aeronautice precum zborul cu parapanta. Activitățile economice s-au diversificat după 1989 și în special dupa 1996. Astfel, pe lângă activități de tip agricol și zootehnic (culturi diverse, moară
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
din Ghindari, în , în , în , în slovenă "Juraj Dóža", în croată "Juraj Doža" (n. cca. 1470, Dalnic, Scaunul Chizd, Regatul Ungariei, astăzi în județul Covasna, România - d. 20 iulie 1514, Timișoara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus răscoala țărănească contra marilor proprietari (magnați) unguri de pământ din anul 1514 care-i poartă numele. Papa Leon al X-lea a chemat la o cruciadă antiotomană, nedusă la îndeplinire. În anul 1513 Doja a
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
marilor proprietari (magnați) unguri de pământ din anul 1514 care-i poartă numele. Papa Leon al X-lea a chemat la o cruciadă antiotomană, nedusă la îndeplinire. În anul 1513 Doja a fost însărcinat cu organizarea unui corp de oaste secui, care să participe la cruciadă. Oastea organizată pentru cruciadă s-a transformat într-o oaste de răsculați pe teritoriul Ungariei și Transilvaniei, sub conducerea lui . Gheorghe Doja se remarcase anterior ca bun ofițer în războaiele antiotomane. Proclamarea cruciadei de către papa
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
de răsculați pe teritoriul Ungariei și Transilvaniei, sub conducerea lui . Gheorghe Doja se remarcase anterior ca bun ofițer în războaiele antiotomane. Proclamarea cruciadei de către papa Leon al X-lea a dus prin recrutarea țăranilor maghiari, slovaci, sârbi, croați, români și secui ca soldați, la un conflict de interese cu marea nobilime din Ungaria și Transilvania, care dorea să-i rețină pe țărani pe propriile domenii. Prin participarea la cruciadă țăranii sperau sa-și îmbunătățească greaua situație economică, în ipoteza unei campanii
Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/301548_a_302877]
-
și politico-religios al Țării Făgărașului (terra Olahorum de Kircz), denumită în această perioadă și Țara Cârței, și deținea aceași importanță politico-administrativă ca Brașovul, centrul administrativ al sașilor din Țara Bârsei (terra...Saxonum de Barassu) și Sfântul Gheorghe, centrul administrativ al secuilor din Sepsi (terra...Siculorum de Sebus). Vechimea și poziția acestei așezări românești în peisajul Țării Făgărașului este subliantă și de tezaurul monetar descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea în vecinătatea așezării, care a fost datat după mijlocul secolului al
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
IX-X,ne permite să spunem că în aceste locuri începuse procesul de constituire a unui voevodat Țară Făgărașului,menționată în secolele XIII-XIV în depresiunea Fagarasului. <Thomas Nagler>Putem afirmă că la nordul liniei Oltului,trăiau în mod sigur ,în timpul colonizării secuilor și sașilor o populatie românească,chiar dacă destul de rară.<Thomas Nagler> În această localitate s-a impus tipul gospodăriei țărănești din Germania de sud-vest ,unde fiecare construcție se află separat de celelalte,de fiecare parte a curții.Marpodul,ca și alte
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
aflate unul în completarea celuilalt, reglementează disputa dintre comunitățile din Dumitru și Târpiu și nobilii din Sângeorz. Locuitorii celor două sate au cumpărat de la nobilii din Sângeoz prediile Fatha, Bachna, Czege și Terekws. Cumpărarea acestor moșii este confirmată de comitele secuilor, Reinhold de Rozgony. Conflictul între cele două părți a izbucnit pentru că cei care au achiziționat prediile nu au plătit restul sumei datorată nobililor de Sângeorz. Litigiul se stinge după primirea sumei cuvenite. Petru de Șmig (Petrus de Somogyom) este menționat
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
de asemenea se află într-o vale. Anul primei atestări scrise: 1350-1359; "possessio Chekendal". În anul 1350, documentele istorice atestă pentru prima dată existența satului Țichindeal, sub denumirea de Chekendeal. Acest toponim derivă din numele de “Lalle siculorum” adică “Valea secuilor”, - secui așezați aici ca păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
asemenea se află într-o vale. Anul primei atestări scrise: 1350-1359; "possessio Chekendal". În anul 1350, documentele istorice atestă pentru prima dată existența satului Țichindeal, sub denumirea de Chekendeal. Acest toponim derivă din numele de “Lalle siculorum” adică “Valea secuilor”, - secui așezați aici ca păzitori de graniță (ulterior strămutați în Secuime). Satul Țichindeal este așezat în partea de est a județului Sibiu și este situat la o altitudine de 504 m deasupra nivelului mării. El ocupă o suprafată de 133 de
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
ora 17, schimb de focuri de armă între santinelele companiei 3 din Regimentul 16 infanterie de la Giurtelecu Hododului și patrulele inamice, care se apropiau de sat”. Raport operativ 4 - 5 martie 1919: „Ieri, 4 martie, ora 7, o bandă de secui a atacat postul nostru din satul Lelei; trimițându-se ajutor din Giurtelecu Hododului, au fost respinși”; „O patrulă inamică cu mitraliere a deschis focul asupra satului Giurtelecu Hododului. A fost respinsă”. Raport operativ 5 - 6 martie 1919: „La 5 martie
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
satul Lelei; trimițându-se ajutor din Giurtelecu Hododului, au fost respinși”; „O patrulă inamică cu mitraliere a deschis focul asupra satului Giurtelecu Hododului. A fost respinsă”. Raport operativ 5 - 6 martie 1919: „La 5 martie, ora 7,30, bande de secui cu mitraliere au atacat satul Giurtelecu Hododului și la ora 9 satul Băsești. Au fost respinse”. Există și alte mențiuni, dar, de remarcat: „La 28 martie... artileria inamică de la NE de Hodod a tras 30 lovituri asupra satului Lelei și
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
cea mai mică așezare din depresiunea Gheorgheni, cu 28 de porți. Este de remarcat apariția localității Remetea în "Registrum Sedis Siculicalis Csík Superiorus", din 1702, care precizează numele de familie ale persoanelor conform criteriilor cerute de organizația militară tradițională la secui. Populația așezării în acel an era de 90 de familii, din care 72 erau familii de soldați. Până în 1726 Remetea a aparținut administrativ de comuna Ditrău. În acel an satul a devenit independent și, conform registrului de stare civilă deschis
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Ungară de Stat pentru Minerit și Metalurgie, organizația din Tapolca și Mina de Bauxită din Bakony SRL, în 1999”". În cadrul unei frumoase festivități, a fost așezată pe fațada Casei de Cultură din localitate de către Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor din Budapesta, în 1996. Placa a fost sculptată de pietrarul lăzărean Béla Barabás, cu inscripția: "„DR. REMETEI GÁBOR BALÁS, 1909 - 1995 istoric în științe juridice, scriitor, profesor universitar. Cercetător al culturii secuiești maghiare preistorice. Președinte de onoare etern al Cercului
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de venit a populației, depășind, în 1820, venitul obținut din agricultură. Majoritatea plutașilor și a celor care le făceau, trebuia să facă armata. Până în 1848 și-au îndeplinit și îndatoririle de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul „Nemzeti Társalgó” din 1839 secuii care își îndeplineau îndatoririle de grăniceri: „Puțini dintre aceștia, au un meșteșug, nu sunt negustori, nu au servici, nu primesc soldă, totuși au o gospodărie cumsecade, asigură hrana și îmbrăcămintea necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
II-lea, confesiunile recepte din Transilvania au fost cea reformată, cea luterană, cea unitariană și cea romano-catolică. Edictul a avut însă limitele sale, prevederile lui proclamând egala îndreptățire a credințelor îmbrățișate de stările constituționale edievale ale Transilvaniei: maghiarii, sașii și secuii. Decretul era emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și protestanți în Europa Occidentală. Practicarea altor culte, precum ortodoxia, nu a făcut obiectul edictului, practicarea acestor credințe fiind doar tolerată, deoarece majoritatea covârșitoare românilor
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
credințe fiind doar tolerată, deoarece majoritatea covârșitoare românilor erau iobagi. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]