15,737 matches
-
părea obligatoriu să nu-i trecem sub tăcere pe cei care au fost purtătorii speranțelor noastre la acele ediții de pionierat: Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Mihaela Mihai, Doina Spătaru, Angela Similea, Anda Călugăreanu, Anca Agemolu, Dorin Anastasiu, eventual tot cu secvențe filmate, ca la Monica Anghel... Dar cei de la TVR au, vizibil, probleme de memorie și informare, dacă înseși cele două domnișoare PR scriu fără să le tremure mâna că invitații de onoare au “readus în memoria publicului MELODIILE lor premiate
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
spus Iulian Vrabete, bassistul Holograf. Regia noului clipului a fost semnată de George Petroșel, fiul lui Edi Petroșel, bateristul formației. Piesa “Roua dimineții“ este coloana sonoră a filmului “Ultimul zburător“, regizat de Ovidiu Georgescu, motiv pentru care videoclipul conține și secvențe din peliculă. PEPE - “Ce fată” este cel mai nou single al său și cel de-al treilea extras de pe următorul album al artistului, după “Femei periculoase“ și “Iubire interzisă”. ”Am vrut ca sound-ul piesei să fie diferit de ceea ce am
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
al AMPRENTEI a mai fost invitat și spectacolul aflat sub direcția artistică a Mariei Baroncea, Odă artificialului, în care coregrafia aparține fiecărui interpret în parte, adică Mariei Baroncea, lui Eduard Gabia și lui Florin Flueraș. Conceput ca o succesiune de secvențe, puse în pagină de fiecare dansator în parte, acestea lăsau să se citească câte ceva din natura proprie fiecăruia. Dincolo de intențiile lor, nemărturisite: o mișcare mai puțin clară, mai ezitantă la Florin Flueraș, una puternică, uneori cu explozii de răzvrătire la
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
decât ce a devenit această grupare imediat după 1945. Dacă o periodizare seacă nu ar părea prea didactică, aș insista ca fenomenul cerchist să fie tratat, din punctul de vedere al unei istorii literare minuțios documentate, în patru sau cinci secvențe (nu pretind că spun o noutate, când atâtea exegeze meritorii i-au fost consacrate grupării cerchiste, dar poate că aduc o clarificare de sistematizare): 1. Faza pregătitoare, în atmosfera Sibiului universitar: 1941-1944, posibil a fi extinsă în urmă spre anii
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
articulat în scrisoarea către E. Lovinescu, publicată în "Viața" din 13 mai 1943; 2. Afirmarea sibiană propriu-zisă a grupării în "Revista Cercului Literar", în 1945, revistă ce-și încetează apariția după revenirea acasă a Universității clujene și dispersarea absolvenților; este secvența cea mai importantă pentru definirea cerchismului, care se bazează pe textele, afirmațiile și proiectele tinereții creatoare; la sfârșitul anului 1945, "Sibiul e atât de abătut" încât e de nerecunoscut, după cum îi scrie Radu Stanca lui Deliu Petroiu: "Sibiul e total
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
fiicei lor, Monica, cea care, ocultând ce se cuvenea și explicând ce trebuia, a alcătuit, în fond, ediția, nu trebuie pierdută din vedere. Notele din subsolul paginilor lămuresc și consolidează contextual povestea lăsată adeseori în suspensie, iar delimitarea celor patru secvențe temporale pe criterii doar aparent macro-istorice face, suplimentar, ca totul să tindă înspre biografia anecdotică. De la anii de dragoste exaltată, studențească din capitolul Insula cu palmier (1942-1946) până la veghea de peste douăzeci de ani din Iubirea de apoi (1976-2001) nu s-
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
personaje predilecte (în registru realist) apar câinii ologi, uzi și flămânzi, pisicile gestante și o mâță oarbă, șobolanii și gândacii, privirea franciscană a poetului găsește aici o semnificație mai înaltă, un Dumnezeu probabil, plutind pe deasupra cartierului muncitoresc. Cele mai reușite secvențe din volum sunt acelea în care respirația divină se face simțită, spre bucuria religioasă a credinciosului care vede semnele: "să vezi/ când pleci la serviciu/ și treci/ printre gunoaiele/ din cartier/ peștii aurii/ ce înoată/ la mare adâncime/ pe sub pământ
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
consonante. Scenariul e dat de la bun început. Diferitele personaje mitologice au alocate câte un scurt capitol, câteva pagini de descripție factologică și interpretare eseistică. Într-un fel de moto puțin mai extins decât cele uzuale, parcurgem o prezentare condensată a secvenței mitologice, cu sursele ei (Homer, Hesiod); după care survine comentariul, de multe ori, atât de pasionant, încât povestea originară și inițiatoare pare să pălească. A cita paginile edificatoare pentru această subtilitate speculativă din arierplanul minuțioasei arheologii culturale ar însemna să
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
umor inteligent pe care Ileana Mălăncioiu îl vădește continuu la contactul cu limbajul. Nu-i vorbă, tragedia rămâne completă, dar exprimarea ei se fandează năstrușnic după niște reguli care nu sunt numaidecât ale durerii, ci ale artei. Oricât de cutremurătoare, secvența e atât de sacadată - printr-o mecanică externă - încât aproape că devine, limitativ, fapt sintactic. Iar imaginea, în totului tot, se iluminează undeva în afara moralei comune. Am ales cazul acesta - radical - tocmai pentru a aproxima cumva întreaga poezie a Ilenei
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
generatoare: Hora de la Viziru. La fel de antrenantă ca în piesele comentate (acum, și din cauza melodiei românești de dans, originară din zona Brăilei), menținându-se în stilul bop, raportarea improvizației pe claviatură la melodica oriental-românească este clară încă de la început, într-o secvență melodică scurtă. Körössy rămâne în preferatul său registru mediu unde, de data asta, melodia intens ritmată îl duce cu gândul pe ascultătorul român la sonoritatea țambalului, iar ascultătorului din alte spații etno-culturale îi lasă o impresie puternică de inedit. Urcarea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
traseului melodic de natură bachiană sau romantică, ce păstrează permanent elemente din tema folclorică originară, manierei jazzistice. Și acum, cele trei tipuri de invenție melodică sunt combinate cu o naturalețe foarte rar întîlnită. Mahala este una dintre cele mai originale secvențe ale discului, în primul rând din cauza dispunerii armonice a temei aleasă din folclorul lăutăresc. Interesant apare extinderea ariei geografic-muzicale, prelucrarea luminând întorsături melodice de tip azer, armenesc și balcanic (tradiții pe care ascultătorii interesați din România le-au cunoscut, la
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
dev, ca dilatări (abateri prin oprire/accentuare) din/în cursivitatea parcursului, și div, ca alinieri (consecvențe) în continuitatea parcurgerii. Funcțional, pentru Mins, dev corespund inițierii unui model dpc fixat ca incipit compozițional (icp), iar div sunt instrumentate prin inerțierea unor secvențe (scv) orientate ca profil-vectorial (pfv) în susținerea variabilității intervalizând între dev succesive, pe/din linearitatea L-dpc. De exemplu, durata unui motiv (unități de expresie) muzical(ă) odată dat, are calitatea de dev. Dacă acestui motiv îi succede prin juxtapunere imediată
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
trepte-înălțimi); timp - ca lungire (amânare) sau scurtare (grăbire), prin dilatarea sau comprimarea duratelor unor formule ritmice. Prin urmare, repetabilitatea, cel puțin ca secvențare în rimă<footnote Considerăm rima drept indice de asemănare formală între incipiturile a două sau mai multe secvențe localizate temporal, indiferent de momentul (rangul) fiecăreia dintre ele într-o succesivitate (șir). footnote>, constituie reperul-suport fundamental de coerență în expresivizarea Fmz prin div, considerate ca valori de profil-intervalic-tranzitoriu-orientativ, numit mai simplu, profil-vector (pfv). Raportat Mins, pfv este adecvat natural
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
succesivitate posibil-logică (mensurabilă), dar nelegată sub aspectul coerenței de expresivitate; pe linia succesivității se delimitează temporal între două tipuri de funcții formale alternative: modelul - ca durată-eveniment (dev) cu funcție tematică sau motivică, fixat sau inițiat într-un incipit compozițional (icp); secvența - ca durată-interval (div) cu funcție narativă sau dezvoltătoare, inerțiată printr-un profil-vector (pfv) de orientare/ordonare într-un șir (de secvențe); 3. Suprafața (S-dpc) = figură de timp bilateral, reunind două tipuri formale: linearitatea - corespondent aspectului de timp deschis, ieșind divergent
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
formale alternative: modelul - ca durată-eveniment (dev) cu funcție tematică sau motivică, fixat sau inițiat într-un incipit compozițional (icp); secvența - ca durată-interval (div) cu funcție narativă sau dezvoltătoare, inerțiată printr-un profil-vector (pfv) de orientare/ordonare într-un șir (de secvențe); 3. Suprafața (S-dpc) = figură de timp bilateral, reunind două tipuri formale: linearitatea - corespondent aspectului de timp deschis, ieșind divergent sau radiant dinspre conținutul său de continuitate, ca succesivitate în ireversibilitate; circularitatea - ca timp tinzând reversiv-epicentric înspre conținutul său de continuitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
I = R2-R3-4 (referită AB); Etp II = R5-6-R7-9 (referită AC) - ceea ce conferă formei Sdpc un caracter dinamic. Elementul cu cea mai mare valență de stabilitate formală (prin numărul repetărilor) este sgm A, care apare în cinci rime, grupabile în două mari secvențe dihotomice: R1-2; R5-7. Îi urmează sgm B, constitutiv în patru rime juxtapuse: R1-4. În fine, sgm C, deși revine doar în trei rime dihotomice (R1, 7, 9), compensează în importanță prin faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
faptul că se regăsește și în Fn. Deci, referit ABC, Sdpc se dinamizează prin repetare parțială, cumulată uneori și cu extensii figurative. Dacă luăm în calcul și numărul rimelor, cu fiecare etapă de intensie R1 se și amplifică, cu o secvență de trei rime în prima etapă, iar apoi cu încă cinci rime. Așadar, ca număr de articulații segmențiale avem: R1/Model = 3 sgm; Etp I = 7 sgm distribuite în trei rime, din (4+1+2) sgm; Etp II = 7 sgm
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
prin rimarea cu AC comportând un profil închizător, finalizat punctual pe sgm C/R9. Tot din perspectiva narativității Sdpc mai putem interpreta și cu privire la un fel de „joc” între expresiile temporale de trecut și viitor, nuanțând printr-o serie de secvențe ale modului prezent din intervalul actualității Mins în-parcurs, narativizată între pozițiile de incipit - ca dat-tematic, propus spre-mișcare -, și finalis - ca luat-distematic, retras dinspre-mișcare. Astfel, din viitorul îndepărtat (R9) - ca prezent ultim, odată cu finalitatea actualității Sdpc configurate -, survine anticipativ sgm C
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Astfel, din viitorul îndepărtat (R9) - ca prezent ultim, odată cu finalitatea actualității Sdpc configurate -, survine anticipativ sgm C, de două ori (în R1 și R7). Imediat anterior lui C (aparținând perechii-model ABC/R1 ), nuanțează din viitorul apropiat (R3-4), trecând și prin secvența secundă a prezentului (R2), sgm B, care se imprimă memoriei de câteva ori la rând (R1-4) - chiar mai pertinent decât sgm A (repetat de doar două ori în succesiunea acelorași rime). În schimb, după o absență de două rime (R3-4
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
un uriaș val, realizat scenic printr-o imensă pânză neagră. Și toate acestea se vor petrece în visul lui Siegfried, care adoarme citind Lacul lebedelor, în viața lui reală petrecându-se doar balul de la începutul primului act și o scurtă secvență de la sfârșitul spectacolului(care nu prea are totuși un final convingător), în care Siegfried iese de sub vălul negru, adică din vis, și se plimbă prin grădina palatului. Această dublă identitate a lui Deirfgeist, pune multe semne de întrebare în legătură cu toate
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
că acolo va fi "o ședință de cuib legionar". În toți acești ani, prietenul cel mai prezent, mai des frecventat, mai fidel, ceea ce nu era puțin lucru, este Camil Petrescu, marele scriitor, de noi toți adorat, personajul celor mai savuroase secvențe antisemite: "Ieșind de la Capșa - sîntem abia în 1936 - mi-a explicat din nou atitudinea lui față de ultimele bătăi contra evreilor. - E regretabil, dragă, dar tot ovreii poartă răspunderea. - De ce, Camil? - Pentru că sînt prea mulți. - Dar ungurii nu sînt și mai
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
unei cărți așa-zis eclectice, ne livrează o poveste despre criterii cronologice, o alta despre criterii stilistice și o alta despre șansele reactivării formulelor textuale ale generației '80 ? Aflăm din cele Câteva cuvinte care prefațează recentul op că primele nouă secvențe făceau parte dintr-un volum ce ar fi trebuit să apară prin 1987 (sub titlul Caii de curse sau cursele de cai) și că următoarele cinci sunt niște simple producții ocazionale risipite deja, din 2000 încoace, prin diverse reviste literare
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
violente, dar și luminoase, nunți de culoare locală și o înmormântare cu episoade grotești (aveam una și în Groapa); "colocvii" muncitorești și crailâcuri de instalator; prăjituri de să-ți lingi degetele și pâinea amară câștigată cu tot mai multă trudă; secvențe de un comic halucinant, la o mănăstire cu călugări pantagruelici, desfrânați, și rutina, cu toate acestea, nezdruncinată a existenței în socialismul cazanier... Romanul total, aglutinant și sintetizator, este formula de debut - în mod cert câștigătoare - a celui mai puternic prozator
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
acuitatea intelectuală a lui Ion Luca și acalmia uniform estetizantă a lui Mateiu. Multe dintre paginile volumului depun mărturie în favoarea acestei încadrări, multe dintre numele actanților au o rezonanță cel puțin levantină, de nu grecizantă de-a dreptul, multe dintre secvențe ne amintesc de răsfățul întotdeauna tensionat al câte unui Pașadia Măgureanu și al câte unui Mitică, al câte unui Aubrey de Vere și al câte unui Lache. Firește, asumate cu precauție și nu urmate cu ochii închiși, cele două modele
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
de inflexiune care conduc la brevetarea unui autentic regim al prozei. La o individualitate greu de tradus, recuperator, în versuri. O atare mostră de proză oferă episodul vagonului înghețat un-deva în munți. Povestită de unul dintre cetățenii acestei lumi bizare, secvența ia proporțiile unei glaciațiuni de buzunar. "Toți călătorii erau înghețați pe băncuțele lor, degerați adică, niște momâi de sticlă, acoperiți cu un strat gros de promoroacă. Fiecare fusese prins de îngheț după voia întâmplării. Unii mai erau aplecați asupra pachetelor
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]