16,175 matches
-
și ne-au crescut. Lumea germană și Europa se minunează de acest geniu; eu biet român încă mă minunez și mă smeresc înaintea marelui duh. "Seriosul" Gavril Munteanu, îl scandalizase pe intratabilul Bariț, întrucât, în calitatea-i de profesor la Seminarul Episcopiei de Buzău, făcuse necuvenite "pasuri laice" prin tălmăcirea unui "romanț" scris "fără țeremonii" și într-o "limbă aprovizionată cu belșug". Nu avem suficiente testimonii spre a preciza răsunetul stârnit de această primă versiune a lui Werther printre cititorii români
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
a desfășurat a doua zi, 30 noiembrie 2007, la Universitatea din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat actualmente de prof. Carlo Alberto Matrelli. La Florența s-a comemorat centenarul nașterii profesorului Gheorghe (Giorgio) Caragața (1907-1978), fondator în 1934 al seminarului de Limbă Română în orașul lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu egal patriotism și dăruire profesională atât România sa natală cât și Italia, țară care i-a adăpostit suferințele și exilul. Au participat la acest eveniment, evocând figură
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
prof. Alexandru Niculescu, prof. Bruno Mazzoni, precum și prof. Aldo Cuneo, al cărui omagiu a fost deosebit de emoționant (fusese unul dintre ultimii săi elevi apropiați). A fost prezent și fiul profesorului comemorat, Ion-Olimpiu Caragața. în această ambiață, prof. Angela Tarantino, coordonatoarea seminarului de Limbă și Literatura Română din Florența, a prezentat starea actuală întru totul satisfăcătoare a studierii limbii române la Universitatea florentina.
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
cum se știe sau cum nu se prea știe, în Basarabia imperiul răului a distrus sute de biserici și mănăstiri, a deportat în Siberia și-n Kazahstan o groază de preoți și călugări. Urmez școala de cântăreți bisericești la Constanța, Seminarul Teologic la Mănăstirea Neamțului și Facultatea de Teologie din București, pe care am întrerupt-o nu din voia mea. O să vedeți. În anul 1946 sunt tuns în monahism la Schitul Brădicești, din Episcopia Hușilor, hirotonit ierodiacon în 1948. An în
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
static. Camera se plimbă de la un interlocutor la altul, încercînd să surprindă acel punct de articulație al discuției de efect dramatic. Și pentru că aceasta nu este de ajuns, apar cei doi studenți care, ca argument suprem al aplicației lor de seminar, se înrolează în armată pentru a lua parte la război, și a salva lumea (sau cel puțin America). De fapt, discuția tinde către o aplicație seminarială, către o demonstrație și acest fapt decurge nu tocmai fericit și din prezentarea episodului
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
pentru a sublinia seriozitatea deciziilor atît în plan personal, cît și la nivel politic. Ultimativ, putem privi filmul lui Robert Redford ca pe un act civic de responsabilizare a fiecăruia, un film dezbatere destul de tezist, util pentru o discuție de seminar. Nimic mai mult.
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
intelectuali - arhitecți, pictori, sculptori, scriitori, cercetători - s-au străduit, de-a lungul timpului, să vorbească și să aducă în centrul atenției Bucureștiul de altădată. Felul în care el a fost gîndit din punct de vedere arhitectural, urbanistic, cultural. Au fost seminarii, conferințe, dezbateri, s-au publicat importante studii, cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității. Individuale și ca societate. Mi-
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
sufletul de fenomenul Act. Nevrînd să înțeleagă că avînd grijă și protejînd sămînța, ea va dea roade nu pentru Iureș, ci pentru un fenomen teatral suplu, flexibil, sănătos. În fine, după șapte ani care pentru mine au însemnat Mihai Măniuțiu, seminarul Grotowski, Alexandru Dabija, "Creatorul de teatru", radiografia Bucureștiului - făcută de Patapievici, Dabija, Iureș - Neil Labutte și Vlad Massaci, "șefele" și Sorin Militaru, spectacole-lectură coordonate de reprezentanți importanți ai noului val de regizori, lecturi ce au descoperit și introdus pe piață
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez, Polirom, 2013). MIROSLAV TAȘCU-STAVRE este lector universitar doctor la Universitatea din București, Catedră de Sudii Culturale a Facultății de Litere, unde preda cursuri, seminarii și laboratoare din aria științelor politice, a studiilor europene și a relațiilor internaționale. Domenii de interes: tranziția și democratizarea în regimurile postcomuniste. Este implicat în mediul nonguvernamental de peste 15 ani, fiind pe rând director de programe al mișcării „Salvați Vama
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
în consecință, demn de a fi împărtășit. Cu timpul ea însăși a dobîndit expresia fenomenului respectiv, purtîndu-i amprentele în spectaculoasele sale avataruri creatoare: Am venit în Germania încă din 1982. La început m-am înscris la Universitatea din Heidelberg (Musikwissenschaftliches Seminar) și am declanșat un doctorat sub asistența profesorului Lunwig Finscher (Herausgeber MGG). În paralel am continuat să compun, beneficiind de o serie de burse, premii, comenzi care au atras treptat alte burse (Mannheim, Baden-Baden, Schreyahn), alte comenzi (teatrele din Ulm
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
a doua cuprinde ceea ce s-a scris Despre operă și om, în volume, bibliografii, dicționare, enciclopedii, lexicoane, apoi în periodice, în final prezentându-se referințele din epistole și indicațiile arhivistice. Interesantă este și penultima secțiune, Varia, înregistrând cursurile predate și seminariile universitare, publicațiile pe care le-a coordonat și, de asemenea, la care a colaborat, stabilind paternitatea pseudonimelor și scrierilor atribuite lui Nae Ionescu. Ultima secțiune ne oferă câteva Aprecieri critice asupra filosofului, semnate de nume reprezentative, ca Mircea Vulcănescu, Vasile
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și pasiuni - contrastează cu reglementarea aproape mecanică a existenței în occident, inclusiv a simțămintelor și a conștiinței. Dejan îi privește cu dispreț pe teoreticienii seminariilor de etnologie la care Bille îl poartă și unde întrebările ce-i sunt adresate de participanți nu țintesc spre aflarea unui adevăr, ci sînt doar expresia unei amabilități de suprafață. Finalmente Dejan vede în "binefăcătorii" săi doar niște administratori ai
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
studiu anterior, principalele surse de stres în mediul studențesc tehnic sunt: necesitatea de a face față cu succes evaluărilor (examene, colocvii etc.), adaptarea la metodele de predare și practicile profesorale, structura disciplinelor de studiu și obligația prezenței la cursuri și seminarii. În privința cercetărilor de gen, un număr de studii arată că persoanele feminine din mediul universitar experimen tează niveluri mai înalte de stres și, prin urmare, manifestă simptome psihosomatice într-o frecvență și gamă mai dezvoltată comparativ cu bărbații. Principalele aspecte
Revista Medicală Română by Beatrice Adriana Balgiu () [Corola-journal/Journalistic/92288_a_92783]
-
decît să o parcurgă detașat, fără să-și cheltuiască energia, în timp ce o conversație este un mediu rece, căci în cursul ei trebuie să completezi de la tine ceea ce interlocutorul nu-ți spune. La fel, o prelegere de curs este fierbinte, un seminar universitar este rece. Nu-ți trebuie cine știe ce fler ca să simți că, deși criteriul e valabil, clasificarea la care ajunge McLuhan e șubredă. E greu de crezut că lectura unei cărți nu cere efort și participare din partea cititorului, în vreme ce o conversație
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era întâi preot - și el mi se pare că m-a botezat - părintele Florea Busuioc, coleg de seminar cu bunicul, cu tataia, cum spuneam noi, pe urmă părintele Antipa Florescu, iar un distins preot. După aceea părintele profesor Paraschiv Dumitrescu. Asta când am ajuns mai departe. Și ultimul la care am mai poposit sub patrafir a fost părintele
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
copilăriei care se bucura de micile jucării ale momentului. Deci, obișnuința se crease. Lecția mare am avut-o de la bunicul din partea mamei, Gheorghe Apostol, care era din Vrancea, născut într-un sat cu Simion Mehedinți, prieten bun și coleg de seminar cu Mehedinți, fiindcă Mehedinți a vrut să se facă preot și să rămână în sat. Și au fost prieteni buni până la sfârșitul vieții. Bunicul era plin de humor și de o bunătate cum n-am întâlnit adesea. Și de-o
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
încurcătură de limbă"). Poate de aceea - sau dintr-o anume prețiozitate - unii preferă totuși pluralul latinesc curricula, cu acordul la plural: "reforma curriculară trebuie să înlăture curricula "provinciale" în favoarea unor curricula competitive" (ubbcluj.ro); "elaborarea acestor curricula se realizează în seminare coordonate"; "toate curricula dezvoltate până în prezent au fost aprobate" (k-education.at). E însă surprinzător cît de des, chiar pe pagini oficiale ale unor instituții de învățămînt superior, curricula apare interpretat ca substantiv feminin singular: "înainte de 1990, curricula academică avea o
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
dictatură sau exil, iar interbelicul nu s-ar fi numit așa, ci ar fi fost doar perioada normală de după Marele Război, primul și singurul. În reveriile mele o văd pe fiica lui E. Lovinescu și asistenta lui Camil Petrescu de la Seminarul de Artă dramatică ajungând o regizoare cunoscută, dublată neapărat de o romancieră. I-am citit cândva un microroman, În contratimp, peste care am dat în câteva numere succesive din Revista Fundațiilor Regale, dar de care autoarea nici nu mai vrea
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
călugărit în ultimele zile ale vieții sale, cu numele de Pahomie. Mănăstirea a fost hărăzită călugărițelor, dar în 1803 acestea au fost mutate la Agapia. În 1905, aici s-a așezat „Ospiciul de alienați mintal” condus de Dr. Alexandru Brăescu. Seminarul de la Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36 În 1803, domnitorul Alexandru Moruzi, la îndemnul Mitropolitului Veniamin Costachi ̀înființează la Socola, un seminar teologic pentru feciorii de preoți și diaconi. Maicile de aici sunt mutate la Agapia și în octombrie 1804
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
mutate la Agapia. În 1905, aici s-a așezat „Ospiciul de alienați mintal” condus de Dr. Alexandru Brăescu. Seminarul de la Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36 În 1803, domnitorul Alexandru Moruzi, la îndemnul Mitropolitului Veniamin Costachi ̀înființează la Socola, un seminar teologic pentru feciorii de preoți și diaconi. Maicile de aici sunt mutate la Agapia și în octombrie 1804 se deschide seminarul care a funcționat, cu întreruperi scurte, până în 1886, când este mutat în Iași în palatul Sturza. Prin 1855 ̀
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Șoseaua Bucium, Nr. 36 În 1803, domnitorul Alexandru Moruzi, la îndemnul Mitropolitului Veniamin Costachi ̀înființează la Socola, un seminar teologic pentru feciorii de preoți și diaconi. Maicile de aici sunt mutate la Agapia și în octombrie 1804 se deschide seminarul care a funcționat, cu întreruperi scurte, până în 1886, când este mutat în Iași în palatul Sturza. Prin 1855 ̀îl ̀ întâlnim aici, ca învățăcel pe Ion Creangă. Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9 Este zidită în 1812 de
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Fosta fabrică de cărămizi Rameder.............................................. ............................36 Biserica Sf. Nicolae Holboca.............................................. .................................... 38 Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3.................................................... ............ 40 Castelul Cantacuzino Pogonat, Vlădiceni............................................ .................42 Biserica din Vlădiceni............................................ .................................................44 Casa Kogălniceanu din Bucium............................................... ...............................46 Mănăstirea Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36................................................... .........48 Seminarul de la Socola, Șoseaua Bucium, Nr. 36................................................... ..50 Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9.................................................... ........52 Hanul Trei Sarmale, Șoseaua Bucium............................................... ...................... 54 Prima școală din Bucium, Șoseaua Bucium............................................... ..............56 Fosta primărie a Comunei Bucium, Șoseaua Bucium.............................................. 58 Vulturul din Bucium, Șoseaua
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Consiliul Europei (CE). Discuțiile purtate în cadrul mai multor întâlniri cu înalți demnitari ai acestui forum au satisfăcut curiozitatea multor oficiali din Consiliul Europei referitoare la România. Atunci am propus, și s-a acceptat pe loc, să organizăm la Iași un seminar internațional sub egida CPLR, cu finanțare de la CE. A fost primul seminar de acest tip organizat de CE în România și un prim semnal, de la autoritățile locale, a angajării țării noastre spre un drum european. Seminarul a fost un succes, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
ai acestui forum au satisfăcut curiozitatea multor oficiali din Consiliul Europei referitoare la România. Atunci am propus, și s-a acceptat pe loc, să organizăm la Iași un seminar internațional sub egida CPLR, cu finanțare de la CE. A fost primul seminar de acest tip organizat de CE în România și un prim semnal, de la autoritățile locale, a angajării țării noastre spre un drum european. Seminarul a fost un succes, o noutate pe care primarii români au apreciat-o și s-au angajat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
să organizăm la Iași un seminar internațional sub egida CPLR, cu finanțare de la CE. A fost primul seminar de acest tip organizat de CE în România și un prim semnal, de la autoritățile locale, a angajării țării noastre spre un drum european. Seminarul a fost un succes, o noutate pe care primarii români au apreciat-o și s-au angajat ferm într-o conlucrare susținută în CPLR. Deși participanții străini au avut unele dificultăți de transport, datorită iernii (vezi scrisoarea domnului Locatelli), în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]