15,120 matches
-
acordă prioritate satisfacerii nevoilor esențiale ale celor care au prea puțini bani sau nu au deloc, înainte de a oferi celor foarte bogați, produse de lux. Într-adevăr, în fiecare din aceste împrejurări, în general ele procedează exact invers. Piețele sunt sensibile la bani și la valori financiare. Ele nu fac nici o deosebire între profiturile meritate, câștigate din producerea eficientă a mărfurilor, și cele nemeritate, dobândite prin exercitarea politicii monopoliste, din costuri sociale și ecologice externe cu alte cuvinte, din trecerea lor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu este ușoară adaptarea cetățenilor la cerințele crescânde ale societății și noile condiții de viață. Sperăm că progresul general nu va putea fi înfrânt niciodată și noile generații vor avea mentalități desprinse de cele tributare trecutului și chiar în mod sensibil îmbunătățite. Avem nevoie de oameni noi, la timpurile care vin peste noapte, dar nu de genul celui dorit de comunism sau nazism... Nu am pretenția că această carte va îndrepta lucrurile în România, care merg atât de rău. O societate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cele 17 procente, doar 4-5 îi semănă lui C.V. Tudor. Sunt acei 4-5% care l-au votat în ’92 și ’96, nucleul dur. [...] Ar trebui să umplu pagini întregi de ziar ca să enumăr toate ticăloșiile demente debitate de criminalul ăsta sensibil, care hrănește câinii cu rulade de salam scump. [...] Decenii de-a rândul, sub comunism, modelul nostru de utopie negativă a fost «1984» a lui George Orwell. O lume, în care psihicul individului este frânt până la a-și iubi călăul înainte de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Poate că viitorul nu-mi rezervă nimic. Poate că asta merit, pentru că nu am riscat niciodată nimic, și nici nu am de gând să risc ceva vreodată. Poate că voi deveni un personaj, acel „Eu“ din romanele lui Puși Dinulescu, sensibil și imbecil și gândind mereu aceleași gânduri. Poate că nu voi înțelege niciodată mai mult decât înțeleg acum, și recunosc că nu înțeleg prea multe. Poate că nu voi scăpa niciodată de senzația că mereu, în toate, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și viceversa. Textul era o povestire de John Updike, A&P. - Și cum e? Nu l-am citit, zise Gina. - Merge. Camil era evaziv, având de gând s-o impresioneze pe biata fată în timpul orei cu niște remarci inteligente, profunde, sensibile. Ceea ce nu avea să se întâmple, deoarece o secretară intră în sală și anunță că „Dna Profesoară e bolnavă, și nici săptâmana viitoare nu vine“. - Bem o cafea jos? propuse Camil. - Da, sigur. „Jos“ însemna o cofetărie cu mese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dat observi: „Dar fraza asta nu mi se pare nouă. Mi se pare chiar că am mai citit acest pasaj.“ E clar: sunt motive ce revin, textul e împletit cu repetiții, care servesc la exprimarea fluctuației timpului. Ești un cititor sensibil la asemenea subtilități, gata să captezi intențiile autorului, nimic nu-ți scapă. În același timp, însă, ești puțin dezamăgit; tocmai acum, când începeai să fii cu-adevărat interesat, iată că autorul crede de datoria lui să afișeze una dintre obișnuitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
fizică a trăirii. Cititorule, te cunosc prea puțin ca să știu dacă te miști cu o indiferentă siguranță în interiorul unei universități, sau dacă vechi traume sau dorințe avute cândva transformă universul de discipoli și profesori într-un coșmar pentru sufletul tău sensibil și plin de bun-simț. Oricum ar fi, nimeni nu știe nimic de institutul pe care-l cauți; ești trimis de la subsol la etajul IV, fiece ușă pe care o deschizi e greșită, te retragi zăpăcit, ți se pare că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
din Golful Persic, unde trebuia să trateze construirea unui zgârie-nori. O întâmplare neașteptată, legată de munca lui de traducător, îi deschisese uși în mod normal închise europenilor... „Ultima soție a sultanului e o conațională a noastră, o femeie cu temperament sensibil și neliniștit; ea resimte izolarea la care o constrâng dislocarea geografică, obiceiurile locale și eticheta de la curte și rezistă grație pasiunii ei nestăpânite pentru lectură...“ Trebuind să întrerupă romanul Privește în jos unde umbrele se-ndesesc din cauza unui defect al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de iubire, mi-a scăpat o mișcare nepotrivită a gurii: am strâns din dinți, de parcă aș fi mușcat ceva. Instinctiv, Makiko s-a tras îndărăt, cu o expresie îndurerată, de parcă cineva ar fi mușcat-o cu adevărat într-un loc sensibil. Și-a revenit imediat și a ieșit din cameră. M-am luat după ea. Doamna Miyagi era în camera alăturată, așezată pe jos pe o rogojină, ocupată să aranjeze flori și crengi de toamnă într-un vas. Avansând ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
acestor zone diverse, iar ea părea să accepte, să ajute și să ghideze, autoritară, aceste mișcări. S-ar putea ca și pielea mea să prezinte, de-a lungul mădularului, mai ales pe partea protuberantă de la vârf, puncte și zone mai sensibile: de la extrem de plăcut, la agreabil, la provocator de mâncărimi, la dureros, ca și puncte și zone obosite și surde. Întâlnirea fortuită sau calculată a diferitelor terminații sensibile sau hipersensibile, ale mele și ale ei, producea o gamă de reacții diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lungul mădularului, mai ales pe partea protuberantă de la vârf, puncte și zone mai sensibile: de la extrem de plăcut, la agreabil, la provocator de mâncărimi, la dureros, ca și puncte și zone obosite și surde. Întâlnirea fortuită sau calculată a diferitelor terminații sensibile sau hipersensibile, ale mele și ale ei, producea o gamă de reacții diferite, a căror inventariere se anunța laborioasă pentru amândoi. Eram ocupați cu aceste exerciții când, prin deschiderea ușii glisante, a apărut figura lui Makiko. Fata, evident, așteptase s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Mma Makutsi puse ceainicul pe tăblia mesei din melamină și-i puse capacul. — Încă trăiește? Acolo? — Nu, răspunse Mma Ramotswe. E mort. Dar e acolo. Înțelegi ce vreau să spun? Mma Makutsi dădu din cap a încuviințare. Știa. Orice persoană sensibilă din Africa ar fi înțeles ce voia să zică Mma Ramotswe. Când murim, nu părăsim în totalitate locul unde am trăit. Într-un fel, rămânem încă acolo; spiritul nostru rămâne acolo. Nu pleacă niciodată. E ceva ce albii pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pupe. Tresar ca atunci când mă tai cu ața dentară. Abia acum sesizez c-au mai apărut două citate din clasici, nu știu cine le confecționează la imprimantă. Au sublinieri galben-fosforescente, acolo unde-i ideea mai importantă. Sunt mobilizatoare, înălțătoare, filozofice, destinate sufletelor sensibile. Cu un mesaj clar: dacă ești geniu, te vor batjocori-ignora-izola-disprețui-neînțelege-răni-învinge-pune-la-pământ-întina-memoria... măgarii, neaveniții, nepricopsiții ăia. Cum nu-s geniu, le desprind liniștit de pe perete, le mototolesc în pumn și le arunc la coș. Nu nimeresc din prima. Dar mă gândesc, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
brodați în zona pelviană și pe sâni. Și cu pantofi roșii cu tocuri cui. Dar mandibulă nu. Desigur, Evie îi zice mamei mele: I-a plăcut întotdeauna mult de tot rochia asta. Chimonoul ăsta a fost preferatul ei. Evie cea sensibilă ar zice: — Cu asta s-ar zice că are zero pe doi. Aș putea s-o omor pe Evie. Aș plăti niște șerpi s-o muște. Evie ar purta un compleu negru de cocteil cu fustă de satin cu tiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
labii. Vagine scârboase și ieftine, cu piele scrotală păroasă folosită pentru interior, cu alte fire de păr în creștere, sufocate de păr. Vagine avangardiste, fotogenice la maximum, alungite folosind bucăți de colon, cu autocurățare și lubrifiate de propria mucoasă. Clitorisuri sensibile alcătuite din recoltarea și redirecționarea unor bucăți din glanda penisului. Cadillacul vaginoplastiei. Unele dintre Cadillacurile astea sunt atât de reușite, că lubrifierea abundentă te obligă să porți zi de zi un absorbant ultra. Unele sunt vagine de modă veche, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se putea să-l înșele foarte mult. Mersese în "orb", cum rar se întîmpla vreunui detectiv ori inspector al Serviciului, de obicei cazurile erau studiate în amănunțime, nimeni nu dorea să facă vreo gafă, avîn du-se în vedere "materialul sensibil" cu care se lucra, oameni politici, oameni cu bani mulți, oameni în spatele cărora se aflau forțe de temut, mersese în "orb", pornind de la neliniștea și flerul lui Mihail, dar se încredea înainte de toate în intuiția sa. O dată pus în situație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fapt asigurarea Serviciului pentru eventualele surprize neplăcute. Se putea întîmpla un eveniment, chiar grav, despre care Serviciul să nu aibă știre, cu atîțîa oameni cîți avea Mihail nu se putea ști chiar tot în acest domeniu atît de încîlcit și sensibil, tot timpul calci pe nisip mișcător, nu știi cînd te înghite și nici nu are cine să te scoată, fiecare pentru sine, politică mare!, se putea întîmpla ca, în urma nu se știe cărei isprăvi, Mihail să fie chemat la ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vizită medicală n-ar aduce nici un rezultat. Cel mult s-ar zvoni că Mihai Mihail e bolnav de o maladie misterioasă și asta ar aduce numai prejudicii Serviciului. Nu poți lăsa un om bolnav în fruntea unei instituții atît de sensibile, dar nici nu poate cineva să îndrăznească să-l înfrunte, pornind de la aceste premise. Ar fi o situație delicată și dureroasă care nu se știe cum ar evolua, pe cine ar atinge și ce ecouri ar stîrni. Trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un ton de scuză mincinoasă "Excelență, vă rog să mă scuzați, dar tocmai vorbeam cu ministrul la celălalt aparat". A urmat un moment de pauză reciprocă, "acum o să mă întrebe ce doresc" și în fracțiunea de secundă cînd în membrana sensibilă începuse să vibreze respirația greoaie, strangulată a prințului, îl vedea aievea înroșindu-se, cu ochii placizi, ieșiți din orbite împăienjenindu-se, în acea clipă interveni "Excelență, aș dori să vă fac o vizită cît se poate de scurtă și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu turneul fulger al unei celebre soprane, pitoresc, eficiență, pompă. Nici o picătură de sînge, cîteva butoaie de benzină pentru avionul personal care întîi va ateriza în acel fund de țară, Vladia parcă, unde Caraiman va fi atins la cea mai sensibilă coardă a sufletului său orgoliul. I se va arăta că nu e chemat să domnească peste o țară în dezordine, într-o "democrație" aiurită, în Balcani (!), unde se întinde țigănia și anarhia, ci peste un regat al ordinii, al credinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ani ale camerei obscure, precum și al studiului asupra sensibilității sărurilor de argint la lumină. Trăim într-o lume a imaginilor. Dacă invenția tiparului a potențat gândirea abstractă, plasând cunoașterea deasupra spectacolului și comunicării, mass-media contemporană a impus puterea imaginii, a sensibilului și a concretului. Imaginile ne dau informații despre situații și evenimente, iar cele care capătă o valabilitate generală se transformă în simboluri. Valoarea lor informativă devine independentă de timp. Din acest punct de vedere, fotografia, încă de la începuturile ei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
în suspensie. Aceste microcristale cu dimensiuni foarte reduse (0,02-4 nm) sunt sensibile doar la radiațiile albastre și ultraviolete; pentru a fi sensibile la toate radiațiile spectrului vizibil, se introduc sensibilizatori speciali. Peliculele color conțin trei straturi cu emulsii fotografice, sensibile la radiațiile culorilor albastru, verde și roșu. Aceste straturi vor reacționa diferit pentru complementarele lor, imaginea negativă obținută conținând complementarele culorilor din imaginea dată de obiectiv. Caracteristicile principale ale peliculelor fotosensibile sunt: sensibilitatea la lumină, scara tonală, contrastul, granulația (figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
100-200 ASA) au parametri acceptabili în ceea ce privește contrastul, granulația și scara tonală, iar cele de sensibilități mari (400-3.200 ASA) au o granulație mai mare (chiar dacă în ultimele două decenii s-au produs emulsii cu cristale T-grain, care sunt și foarte sensibile la lumină) și scară tonală largă (contraste mai reduse). Imaginile realizate cu filme de sensibilitate mare, prin numărul mare de griuri sau tente colorate, au un aspect pictural. Detalii privind expunerea peliculelor foto Peliculele fotografice alb-negru actuale sunt pancromatice (sensibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
oxido-reducător sau substanța de revelare se numește revelator. În urma acestui proces, în emulsia peliculei se găsesc particulele de argint metalic, care sunt stabile la lumină și formează imaginea latentă amplificată, și resturile de halogenuri de argint rămase neexpuse. Acestea sunt sensibile la lumină și, dacă am scoate filmul la lumină după revelare, acesta s-ar expune în totalitate, adică s-ar voala (toate halogenurile de argint din emulsie s-ar transforma în argint metalic, având ca rezultat o imagine neagră). Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
CCD (charge-couple device); - CMOS (complimentary metal oxide semiconductor). Fig. 9.1. Senzor de imagine CCD Un senzor de imagine funcționează împreună cu un procesor de imagine. În momentul în care aparatul se declanșează, lumina cade pe senzorul CCD sau CMOS; pixelii sensibili la lumină din componența acestuia generează un semnal electric analogic. Senzorul de imagine este, așadar, o unitate analogică. Aceasta operează cu fotoni și electroni încărcați și descărcați sub acțiunea luminii. Semnalul electric analogic care iese din senzor conține „date electrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]