3,380 matches
-
ce mi-ați spus la telefon să cumpăr și dacă nu mai aveți treabă cu mine, fug să-mi iau nepotul de la grădiniță să nu se plictisească așteptându-mă și să-l găsesc iar plângând. Restul de bani este în sertarul de la bufet. - Mulțumesc Maria, îi spuse Veronica, băgându-i femeii douăzeci de lei în buzunar. - Nu trebuie, doamna profesoară, sărut mâna. - Lasă Maria, cumperi și tu la nepot o înghețată sau o prăjitură. - Sărut mâna, atunci am plecat, ne vedem
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
pline tu legănai insomnii la barul din colț tăcerile ostile te scuturau de scrum mâna ta stângă purta o cătușă strident ți-ai vinde libertatea pentru două suflete calde un râu rece trei copaci verzi mii de cuvinte așezate în sertar obedient sufletul meu estropiat îl ai în buzunarul drept mai cinstit am aruncat în closet tocul rupt inima spartă de o piatră din asfaltul lasciv sentimentele se dezbracă la groapa de gunoi comună sufletul îți doarme sedat printre cearșafuri spălate
EVANGHELIZAREA (DUPĂ TINE) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364821_a_366150]
-
pe care anumiți contemporani nu-l conștientizează încă, anume acela că a primit în dar de la divinitate rolul principal într-o piesă de teatru, despre care știa că nu avea să se joace în mod real niciodată. O piesă de sertar, să o numim, al cărui afiș, însă, i-a fost scos la lumină într-o manieră pozitivă, recent, de posteritate. E poate chiar răspunsul tardiv al istoriei înseși față de atitudinea constantă a Reginei de a-i ține piept cu dârzenie
ANA DE BOURBON-PARMA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366293_a_367622]
-
lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele... În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele... În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris.- Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după care, dintr-un sertar a scos trei poze și a prins a se uita cu drag la ele...În 1914, când a început marele război, Toader, un bărbat falnic de 30 de ani, însurat și cu patru copii, a și fost concentrat într-un
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-apleacă gazda roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie obrazului, pe pleoape las creionul s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]
-
știi, chiar mă mândresc: “Da, te iubesc!” Dar tu? Te ascunzi De mine, nu?! Te-ascunzi de mine, așa... Măiubești sau nu, Zi:da? A IX-a poezie pentru Ali Unde-ți ascunzi dragostea? Este întrebarea mea. În care secret sertar? De nu am de ea habar... Unde ți-ai pus fericirea? Căci rău îmi frângi inima. Și visul...s-a terminat Fără să-l fi încercat?! Spune-mi, poți s-o părăsești Pe femeia ce-o iubești?! A X-a
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-apleacă gazda roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie obrazului, pe pleoape las creionul s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
că nu voi ști niciodată. -E trist ... dacă spui asta. Chiar nu ai făcut nimic?! -Ba da. Am muncit, am învățat, am făcut câte ceva pentru locurile prin care am trecut, m-am risipit în lucruri neesențiale. Câteva diplome într-un sertar, teanc de hârtii fără valoare... nu știu dacă atunci când mă va întreba cineva: “ Cine ești tu, Marina?” aș putea să-i răspund : “ Stai puțin să-mi aduc de acasă meritele!” - Continuă! - Nu știu de ce sunt nefericită. Nu știu exact ce
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
suflet! Am încurajat autoarea, spunându-i că e pe drumul cel bun... că are vocație. Am rugat-o să îmi mai trimită versuri pentru a-i face o plachetă... S-a conformat foarte repede... spunându-mi că mai are „la sertar” multe scrieri de acest fel! Poezia Georgetei Resteman a avut succes, a fost publicată în mai reviste literare, atât virtuale cât și pe hârtie. A început să își facă prieteni noi - oameni de litere. Apoi a început să scrie proză
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
tine inima să dăm o fugă pe colț la „Dona”. - Cu tot regretul pentru ciorba de burtă dumnezeiască de acolo, aș prefera să comandăm ceva aici. Nu sunt fanul șosetelor ude. George râse. Se întoarse și scotoci într-unul dintre sertarele biroului său. - Am o jumătate de pungă cu alune. - O ai de peste un an, așa că o poți arunca la gunoi dacă nu cumva vrei să experimentezi la ce folosesc niște boabe râncede. Am o idee mai bună. Să comandăm o
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
Lăsate-n voia sorții... O zecime de secundă, Și timpul s-a oprit... Douăzeci de primăveri Au trecut în infinit... Anii s-au scurs, nenumărați... Prieteni, astăzi sunt părinți... Părinții au încărunțit, Ea, încă strânge greu din dinți... Dintr-un sertar ia o agendă, În ea, doar o fotografie... Douăzeci de primăveri Îi zâmbesc cu bucurie... Își privește în oglindă Părul alb... fața cutată... Nici nu-și mai aduce-aminte Cum a arătat odată... Îl va reîntâlni desigur... Și totul va fi
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
săpun: „Chipul unui imbecil“. Nu pot renunța la cuvinte, n-am încotro, așa cum nici pictorul cu oglinda n-a renunțat la pensulă și la culori, și-a permis numai un scuipat în obrajii vizitatorilor, dar pe pânzele lui oamenii au sertare și girafele ard în flăcări. M-am oprit așadar la formula care să-mi slujească această idee, după ce am ucis alte câteva. Nu renunț, pentru că nu pot, la cuvinte. Le voi folosi chiar cu o mare voluptate. Sunt narcoticul cu
STEFAN DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366225_a_367554]
-
împărat, mândria tatălui tău”. Eu o iubesc mult, căci mă priveste cu multă candoare și vrea să devin o fată fără cusur. Însă sunt curioasă din fire, și aș vrea pe toate să le știu. Ochii mei scrutează avid toate sertarele, toate încăperile din palatul tatălui meu. Lumea din cetate mă îndrăgește, căci sunt frumoasă, copilăroasă, răsfățată - ca o fiică de împărat ce sunt. Înțelepții cetății îmi răsfoiesc cărți vechi, îmi spun povești și îmi explică cât de puternic este părintele
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
unui ditamai conferențiarul?” „Nu..., cred că vrea să-și bată joc de mine. N-am să-i răspund niciodată. Să-și vadă de treburile sale și pe mine sa mă lase în pace”. Acestea fiind zise, Ana aruncă scrisoarea în sertarul unde ținea acele și ața pentru cusut la mașină și își văzu de treburile sale cu pregătitul cinei. La câteva zile după sosirea primei scrisori de la profesorul Calistrat, Ana deja uitase de ea. Era preocupată de problemele din atelierul de
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
de a convoca trecutul și de a ne face să ne plimbăm liberi prin el, este o conduită semnificativă și selectivă care angajează responsabilitatea socială a subiectului. Amintirile noastre nu sunt stocate precum obiecte materiale într-un cufăr sau un sertar; ele sunt fixate, organizate și datate în funcție de cadrele familiale sau sociale în care nu putem decât să ne înscriem. Amintirea este gândire, iar redarea sa, fidelă sau fantezistă, este opera funcției imaginative. Reconstituirea conștientă, mai mult sau mai puțin voluntară
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ACUM... CÂT SUNT ÎNCĂ VIU Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Devorați-mă acum cât încă respir, cât încă trăiesc ( și vorbe sunt de spus...) dar vă avertizez! mai păstrez în sertare și-n buzunarele pardesiului gri cuvinte sonore ca niște arme de foc - cătarea-i îndreptată spre voi... ... nu vă fie milă! Devorați-mă acum când pot să mai strig ( am un dar pentru lei...) Versuri albe, fine ca niște săgeți
DEVORAŢI-MĂ ACUM... CÂT SUNT ÎNCĂ VIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352481_a_353810]
-
călătorie. Proiectul de află deja la tipografie, iar mirosul de cerneală proaspătă, ne trezește tuturor amintiri plăcute despre dragul nostru dispărut. George era o fire tenace, activă, un vulcan aflat de fiecare dată în stare de incandescență, ce ținea în sertar mai multe proiecte pe care și le-ar fi dorit să le vadă finalizate. Chiar editurii Armonii Culturale, urma să-i încredințeze câteva dintre titlurile sale de carte pentru a putea fi publicate. Proiecte care se vor finaliza, cu certitudine
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > AMĂNUNTE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului La ușa înserării scâncește resemnarea. Oglinzile perfide, cutează tot ce văd, Într-un sertar ticsit cu multe amănunte, Vreo două amintiri, trăiesc în lumea lor. Și parcă din tranșee, rănite de substanță, Apar fantome vise, dreptul la viață-și cer, Sfidează legi, răstoarnă conținutul, Invocă soarta...,și vor să le dezlegi! Tot șchiopătând târziul
AMĂNUNTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350559_a_351888]
-
început o muncă uriașă de punere în valoare a celor prigoniți de socialismul ateist, de santificare a celor morți în închisorile comuniste, de scoatere la lumină a producțiilor literare creștine, ascunse de autorii lor și de urmașii acestora prin diverse sertare de teama represaliilor. În fruntea unei echipe de călugări de la Petru Vodă a început la Aiud să cerceteze gropile în care au fost aruncați deținuții morți în închisoare, descoperind sute de moaște, de trupuri neputrezite și schelete frumos mirositoare. Pentru că
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
dragoste. Am încercat să-mi găsesc de lucru prin cameră, însă parcă nu avea nicio noimă tot ce făceam. Ea părea că nu-mi dădea importanță, încerca să nu mă bage în seamă, își aranja lucrurile în șifonier și în sertare, cu o prefăcută atenție acordată acestei activități. Încă nu dispăruse stânjeneala dintre doi oameni străini, care nu s-au văzut niciodată, decât în pozele de pe avatar, sau cu ajutorul camerei web. Doream din nou s-o îmbrățișez și am făcut un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
-l întreba studentul. Acesta a plecat, dar cum nu era lămurit a revenit și a încercat să se înțeleagă cu rusu, acesta însă când a fost întrebat iar nici n-a mai stat mult pe gânduri, a tras atunci un sertar și "poc"!!! Foarte cruzi.. dacă ziceai ceva... Mai erau unii dintre ai noștri care nu suportau să fie în așa tratament și au dat să plece spre Colelia, ști, nu? O localitate geamăna cu localitatea noastră (ce avea numele regelui
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
Poeme reflectate în “aura respirației, inspirației”. Scrise pe niște petice de hârtie, ori, așa cum spune poetul, “pe colțuri de cer”. Cu toc zeiesc, pe caldarâmul ceresc. Pentru că poetul - în alcătuirea sa, este aidoma unui zeu. “O carte recuperată de prin sertarele unui an de o densitate, intensitate a trăirilor din toată viața mea” - dă mărturie Nicolae Băciuț. Trecute prin moarte ca prin nuntă într-o renaștere phoenixiană venită “să întâmpine acest moment al cifrelor gemene care, ca „două inimi când se
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
duminică, / în orice luni, / să fie mamă / în orice femeie, / până când sângele meu / devine fotografie, / până când tu / o să-mi fii ramă. / 3 decembrie 2011”. Tot sub semnul bilanțului legat de vârstă este și poemul “Criogenie” - “În fiecare iarnă / deschid un sertar, / în care-arunc de-a valma / amintiri de peste an - / poate că frigul / în care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]