1,535 matches
-
Grăbită", cum îi spune sculptorul, nu să răspundă performanțelor curente, ci să existe în sine, peste convenții, Himera astfel concepută, avansînd năstrușnic, a ajuns pînă spre mările Septentrionului; atipică, aidoma unui paradox de isteață iraționalitate, făptura ei nu s-a sfiit de prestigiile unui muzeu faimos ca Stedelijkdin Amsterdam, care a adoptat-o - singulară apariție dinspre această longitudine a Dunării extreme. Cîteodată Dunărea poate curge dinspre aval în amonte, cînd este vorba despre inexorabilul tainelor din care se alege soarta spiritului
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
în ceea ce este propriu, intens-personal, de unică folosință poetică. În Spațiul magic al Ilenei Mălăncioiu (cuprins în volumul Al doilea suflu), Crohmălniceanu pune întrebarea-cheie: „Cum scoate Ileana Mălăncioiu din asemenea elemente, întîlnite și la alții, o poezie, să nu ne sfiim de a rosti cuvîntul, extraordinară? Există un mister și asupra lui îndeosebi aș vrea să mă opresc. Nu nutresc ambiția deșartă că am să-l lămuresc; la poeți atît de dăruiți ca Ileana Mălăncioiu actul e cu neputință”. Neputința criticului
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
Martorul zurbagiu al alinierii lor are o taină. Și, în fine, o părere de rău, adiind pe măsurile din nemopropheta in patria: „unde, din plămânii mei am suflat aur, tinicheaua de dedesubt a fost mai puternică și nu s-a sfiit să iasă la iveală." (p. 77). Alchimia modernilor nu-i mai este, avangardei turtite de-al vieții real, carte norocoasă. în lupta cu viața, știe că pierde. Și singura sinceritate care-i mai rămâne e propovăduirea acestei vieți câștigătoare, anchilozată
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
Evident, după o perioadă de probă, pe casă și masă, aducând cu obiceiul lui Hagi Tudose de a gusta mizilicuri fără nici o intenție de târguială, cei doi se răzgândesc, sub un pretext oarecare, și pleacă mai departe. Doamna nu se sfiește chiar să leșine ca să guste un păhărel de coniac bun, iar domnul nu cruță nici una din facilitățile reședințelor cărora puțin le lipsește ca să devină ale lor. Metoda, deconspirată după vreo două vizionări de proprietăți de lux, este adoptată de agentul
Fiecare la locul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2703_a_4028]
-
Corespondență specială de la Magda Mihăilescu Nu am ales un titlu ieftin-ironic pentru un film despre Yves Saint Laurent, unul dintre croitorii (francezii nu se sfiesc să-i numească astfel pe creatorii de lux) care a dominat cea de a doua jumătate a secolului trecut. În filmul lui Bertrand Bonello vedem, la un moment dat, redacția cotidianului Libération, căutând o deschidere pentru necrolog, la câteva minute
Cannes 2014: Bărbatul care iubea femeile by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62230_a_63555]
-
al protagonistului, disponibil și, prin urmare, accesibil oricăreia din cititoare. „Nu există ducesă la treizeci de metri de caleașcă”, spunea un moralist cinic. Și nici erou cu verighetă, îndatoriri conjugale și tabieturi micburgheze. Cu toate acestea, Gianni Brunoro nu se sfiește s-o plaseze pe Pandora în categoria „femeilor complete”, a seriei de eroine exemplare întâlnite de marinar în peregrinările sale. Mai mult de-atât, Pandora e, fie și cronologic, deschizătoarea de pluton: „Ea apare din primele casete ale Baladei, întrupând
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
rânjetul televizat al primarului peremist al orașului. Cât de interesați au fost ungurii de meci s-a văzut: într-un stadion de șaizeci de mii de spectatori s-au înghesuit vreo patru mii de microbiști zgribuliți. Ei nu s-au sfiit să părăsească, însă, tribunele, plictisiți de sub-jocul desfășurat în teren. Singurul lucru cu adevărat plăcut privirii a fost uriașul tricolor pe care niște suporteri cu o conștiință net superioară mercenarilor din presa română au scris �Visit Romania!" Dar despre acest
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
ceea ce este și ceea ce nu este, între - după expresia autorului - "întru-chipare și în-chipuire". Paradigmatic în acest sens este capitolul despre Marcel Proust, care, dacă spațiul ne-ar permite, ar trebui citat în întregime. Este punctul în care autorul nu se sfiește a ni se înfățișa copleșit de propriile amintiri, după liberul joc al asocialțiilor mentale, în cea mai bună tradiție proustiană, dar și a memorialisticii de înaltă clasă (episodul întîlnirii cu Radu Cioculescu, tălmăcitorul în românește al lui Proust, în închisoarea
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
lui C.A. Rosetti, "scandalul de la Tei", "vandalismul de la redacția ŤAdevăruluiť"), se spune în continuare, studenții ieșeni au tăcut, încrezători că totuși se va înțelege primejdia coborîrii definitive "la rolul bandelor de bătăuși conduse de niște agenți care nu se sfiesc să-și acopere mașinațiile și intrigile cu numele studențesc". Tăcerea însă "nu mai este permisă" în fața "scenelor degradatoare desfășurate miercurea trecută la adăpostul întunericului". Precizînd că nu vor să intre în detalii (întrucît "sînt binecunoscute tuturor"), nici "să analizeze atitudinea
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
blogul personal, că în absența premierului Ponta, teza avansată de USL-iști a fost aceea că instituția europeană, respectiv, Comisia, e ”partizană”. ”A exprimat-o în modul cel mai plastic cu putință unul dintre deputații PSD, care nu s-a sfiit să-i reproșeze doamnei Reding culoarea ținutei vestimentare: dacă e în portocaliu, e cu PDL. Ceea ce ne arată că demersul USL viza exclusiv publicul de acasă, întreținut cu obscenități și grosolănii de-acum cunoscute. Restul e retorică. Membrii USL din
Cristian Preda: Demersul USL din PE viza publicul de acasă () [Corola-journal/Journalistic/42350_a_43675]
-
induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de cloacă,/ legile rânzii,/ uite-i, la troacă,/ porcii, flămânzii!" În a doua secțiune a cărții, "Adevăruri cernute" tensiunea se mai îmblânzește
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
vorba despre ediția a doua a unui studiu care, la data apariției, n-a trecut neobservat. Prin urmare, a o întâmpina acum cu ingenuitate ar fi ușor ridicol.) Două lucruri numai aș vrea să remarc. Întâi. Marta Petreu nu se sfiește să afirme în clar calitatea numărul unu a spiritului creator caragialian. Inteligența. (În paranteză fie spus, o calitate care n-are îndeobște nume bun când e vorba de scriitori). O inteligență aproape cumplită. În ultimul dintre eseurile de aici, după
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
de o declarativitate netedă, antrenează materii eterogene aidoma unui curs de apă purtînd diverse obiecte întîlnite în cale. În această ultimă situație avem impresia că se află poezia lui Alexandru Petria. Candoarea originară, pare, sub pana d-sale, a se sfii de sine, încercînd a se trage în ipostaze energice, „de efect”: „moartea e apa/ ce-ți soarbe umbra și nehotărîrea spre mare// moartea e ca și cum ai fi/ părăsit/ pentru o femeie// ai treabă,/ energizat, cu bețele de pescuit pe crăcane
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
ah, dacă ar fi măcar el un tip mai aerisit!), n-au găsit cu cale a-i aloca nici măcar cinci la sută din bugetul de care se bucură Ansamblul folcloric ,Doina Gorjului". ,Scriitorii e pe gratis", socotesc și nu se sfiesc a rosti politicienii-afaceriști ai Amarului Tîrg. Presupun că situația e cam la fel în mai toate mediile mic-provinciale ale țării. Mai prejos de muncitorii necalificați, de măturători și de vidanjori, care, nu ne îndoim, n-ar munci nici o zi fără
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
ci și un erou. Cuvintele nu-mi aparțin mie. Acum, când le rostesc, îl citez pe Leon Wieseltier, care spunea aceste lucruri despre Adam Michnik într-un moment în care se găseau în miezul unei polemici pe care nu mă sfiesc s-o definesc drept sângeroasă. La paisprezece ani, Adam Michnik figura deja ca exemplu negativ în dările de seamă al Comitetului Central al Partidului Comunist din Polonia. Îl vedeți acum zâmbind, dar probabil c-ați fi uimiți să aflați că
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu e cel mai fericit exemplu). Oricum, cu ochiul analistului interpret, atras de aventurile labirintice ale sufletului cel puțin la fel de mult că de glaciațiunile majestuoase ale spiritului, V.D. Zamfirescu nu s-a sfiit, la rându-i, să psihanalizeze pentru sine acele "rezistente" obturatoare de interes din atitudinea lui Constantin Noica. Au trecut aproape 12 ani de la această convorbire și iată că beneficiarul indemnului se intoarce odiseic spre cititor, cu prima parte a materializării
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
a prins mici contracte în străinătate, jucând câteva săptămâni pe an la echipe marginale din Italia. Plină de mândrie, mama ei mi-a comunicat: "Uitați, vara asta fie-mea a reușit să strângă aproape o mie de euro!" Nu se sfiește să mă țină la curent cu viața ei sentimentală: "Cu bărbații n-o duc rău. După ce-am scăpat de bețivul de bărbatu-miu, am întâlnit numai oameni de calitate. De câteva luni, sunt cu un domn din Arad. E
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
face o reflecție cardinală, cred eu, pentru oricine se apucă să emită ceva public. Voi parafraza din corespondența cu Robert David, pentru că nu am încă permisiunea să citez. Există, scrie Barthes într-o cheie pe care nu trebuie să ne sfiim s-o numim religioasă, două regimuri ale vorbirii. Există vorbirea privată care conjură liniștea, ca ideal și ca instrument de seducție. Dar odată actul seductiv îndeplinit, această vorbire nu mai are nevoie de cuvinte. Aceasta este, scrie Barthes, dialectica vorbirii
Fântâna barthesiană (2) - Vorbire privată și vorbire publică by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5565_a_6890]
-
pe cele semnificative. Firește, nici tu nu-i poți dezvălui, într-o conversație purtată pe stradă, mare lucru despre tine și felul în care te-au încercat anii din urmă. Interlocutoarea mea e, oricum, o extravertită și nu s-a sfiit să-și exprime, în mare grabă și cu dese abateri de la subiect, bucuriile și mai ales indignările de cuplu, printre bucuriile și mai ales indignările sociale: , A numărat - a spus ea, brusc întristată, despre bărbatul pe care-l iubea, și
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
în franceză. O dată însă ce a fost remarcată în Franța, mi s-a cerut imediat să scriu o versiune engleză. La Joyce ce să tăiem? Probabil, aproape totul... Pentru că vorbim de cărți, să ne întoarcem la romane. Nu v-ați sfiit să sfidați oarecum obișnuințele unui public "citit" afirmînd, în demonstrația Dvs. de la NEC că, de cîte ori luați Ulise din raft ca să-l citiți, vă grăbiți să-l și puneți înapoi. Că preferați diverse Star-uri... Și totuși, și totuși
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
săi virtuali. În plus, asistenta din emisiunea "Un show păcătos" a posta și un mesaj pentru admiratori: "ho ho ho Merry Christmas!!!!!", scrie click.ro. Imaginea cu sexy Crăciunița Loredana nu a trecut neobservată, din moment ce admiratorii săi nu s-au sfiit să-și exprime dorința de a petrece momente intime cu asistenta "păcătoasa".
Asistenta "păcătoasă", super-sexy în costum de Crăciuniță by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71537_a_72862]
-
putea fi măsurată dezinvoltura stilistică în sânul unei generații care a dat frâu liber sexualității și violenței decât prin reîntoarcerea, mai mult sau mai puțin polemică, la limbajul metafizic prigonit din toate părțile de la optzeciști încoace. Vlad Moldovan nu se sfiește să facă uz, în ultima lui carte, de cuvinte și expresii de care colegi de generație s-ar feri ca de ...Dumnezeu: „ontic”, „Empireu”, „Bucuria Eternă”, „văzduh”, „noian”, „păsările Domnului” ș.a.m.d. sunt, azi, cuvinte de-a dreptul licențioase
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
tip de a-moralitate născută din amintirile unei copilării insuportabile. Pe parcursul discuției, dezinvoltul, nerușinatul Capote e surclasat frecvent de abulica fată care se rușinează până și să-i mărturisească numele tânărului scriitor de care e îndrăgostită. În schimb, nu se sfiește să-l îndemne să fumeze în biserica unde se ținea slujba de înmormântare („Că doar nu fumezi marijuana”), iar mai târziu să-i povestească despre obiceiul lui Errol Flynn de a-și folosi, la petreceri, penisul pentru a cânta la
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
candidează pentru un nou mandat. Amintind că, în 1991, Constituția României de la vremea respectivă crea posibilitatea ca deciziile Curții Constituționale să poată fi anulate de către Parlament printr-o anumită procedură de vot, Oltean a adăugat: "Astăzi, liderii USL nu se sfiesc să spună că vor modifica Constituția în prima parte a anului 2013 și că vor reintroduce acea reglementare care să vizeze controlul CCR de către Parlament. Vă precizez că nu există nicăieri în Europa occidentală și în Europa unită nicio țară
Oltean: ARD susține modificarea Constituției, dar nu vrea ciuntirea atribuțiilor CCR () [Corola-journal/Journalistic/40960_a_42285]
-
a luat locul credinței în supranatural, creînd postulatul unității speciei umane în locul perierarhizării ei, cum se face că aceste teze de sorginte carteziană a secolului Luminilor au dat naștere regimurilor totalitare cele mai implacabile din istorie, care nu s-au sfiit să le batjocorească, să le pervertească și denatureze cu cinism, pentru a justifica în numele lor cele mai mari crime și fărădelegi, de la minciună, jaf și umilințe nesfîrșite pînă la genocidul pe calea Holocaustului, lagărelor de concentrare și exterminărilor în masă
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]