1,807 matches
-
nu-mi place deloc această obrăznicie a egumenului, fiule. Dacă un slujitor al bisericii se poartă așa, atunci cum poate fi pildă pentru cei ce vin la biserică să se roage lui Dumnezeu? De-l vei întreba, însă, pe prea sfințitul arhimandrit Procopie de ce a mințit cu gând să înșele chiar pe vodă, el îți va răspunde smerit: „Nu m-am hainit pentru mine, ci tot ce am spus și am făcut a fost doar spre binele sfintei mănăstiri... Dumnezeu mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul căzăcescu cu oștile de Zaporojie și au prădat și au arsu pămîntul nostru, de la apa Nistrului pînă la munte, și au arsu tîrgul nostru Iașii, și tîrgul Suceava și svînta Mitropolie”. Iar am rămas de căruță, sfințite părinte... Nu te plânge, mai bine uite-te colo... Spunând acestea, bătrânul mi-a arătat o îngrămădire de dugheni, întrebându-mă: Știi cumva povestea lor? Întâi aș vrea să știu dacă o dugheană se mai cheamă și prăvălie - lungesc eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa...mai mult agățate în aer!? Din visarea mea m-a trezit bătrânul: N-o să-ți vină să crezi, dar dugheana de din vale, peste uliță, a fost a cui nici nu gândești. Apoi drept că m-ai făcut curios, sfințite. A cui să fi fost? Adu-ți aminte de un „gerah”... Din câte știu eu, unul singur ne-a tot ținut calea o bună bucată de vreme. Locman gerahul. Mă bucur că ți-ai amintit atât de ușor. Și bucuria
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zi mi-au povestit că acolo unde se termină suferința, începe un alt tărâm străjuit de palmierii umbroși, primitori. În fiecare palmier sălășluiește un șarpe verde hrănit de doi pământeni, cu mană cerească, cu faguri de miere și cu pâine sfințită... Șerpii chiar au început a-și șlefui fețele asemănându-se cu oamenii, contopindu-se printre ei, crezând că și ei sunt oameni. Nu departe de aici, murmură marea același cântec neuitat de veacuri. Pe țărmul mării mele, vezi înșiruite castelele
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
vorbească așa ca pentru sine: Și mai zici că visele nu se adeveresc... Astă noapte am visat că te găseai la mine în grădina din poiană și... iată-te! Bine ai venit, fiule! Sărut dreapta și bine te-am găsit, sfințite! D-apoi de când te aștept!? Mă gândeam că supăratu te-ai pe mine. Cum să mă supăr pe sfinția ta? Păi, pe un om bătrân ca mine îi mai greu să-l simți aproape și să-l iubești cu adevărat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care au mai fost cei cu dare de mână și din multul sau puținul lor și-au făcut pomană cu sfintele lăcașuri. De unde să pornim, sfințite părinte? Cred că s-ar cuveni ca primul pas să-l facem către Sfânta Mitropolie. Aici îi oleacă de cântec, părinte. Care ar fi necazul, dragule? Toată lumea știe doar de Mitropolia Veche, zidită de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi, între anii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
explicit, fiule. Păi din documente rezultă că înaintea Mitropoliei Vechi „Sfântul Gheorghe” și a Catedralei Mitropolitane au mai existat încă două Mitropolii „Vechi”... Dacă îmi arăți și documentele care dovedesc acest lucru, ai să ai admirația mea. Un bob zăbavă, sfințite. Întâi voi aminti că la 1 octombrie 1683 (7192) Alexandra, soția răposatului Iordachie, fost mare spătar, spune că a „vândut... un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casele Prăjescului... mării sale doamnei Nastasiei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dat și au miluit mărie sa la sfânta Mitropolie cu doao sălași di țigani”. Vine apoi Constantin Mihail Cehan Racoviță, care la 16 decembrie 1751 (7260) dăruiește Mitropoliei alte două sălașe de țigani. Lucrurile, însă, nu au mers totdeauna neted sfințite. Ce ai în gând când spui asta, fiule? Uite că țiganii robi ridică capul în fața lui vodă și la 4 octombrie 1752 (7261) scriu: „Milostive doamne, jăluiesc mării tale pentru rândul nostru, țâganii gospod. Dăm știre mării tale să vedem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai s-o ții așa în parabole, nu m-ai lămurit deloc. Despre ce loc este vorba? „Anița domnița” dăruiește Mitropoliei „două pogoane și giumătate de vie... la Greci, într-un hat cu viile Mitropoliei”. Ce îți spune numele locului, sfințite? Acum știu despre ce este vorba, dar vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea „La Greci”, zidită la 1561 de Alexandru Lăpușneanu voievod, care însă s-a risipit repede. Ia spune, dragule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hrisovului spune: „Și această milă să fie nestrămutată în veci”. Ia să vedem dacă știi ce se mai petrecea în anul 1761, an în care se punea piatra de temelie a Mitropoliei Vechi cu hramul Sfântul Gheorghe? Cred că știu, sfințite. Întâi știu că mitropolitul Gavriil Calimachi este ctitorul acetei Mitropolii și că aceasta a fost terminată în 1769. Asta-i spre lauda ta, dar voiam să aflu dacă îți mai amintești de dania către Mitropolie făcută de biv vel logofătul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de ani. Între timp, cei de la Balica au mai găsit un „Cui al lui Pepelea”. Adicătelea cum vine asta? Sfințiile lor fețe bisericești și după 74 de ani încă se mai dușmănesc? - a făcut-o pe niznaiul călugărul. Te-aș ruga, sfințite, să-mi îngădui să-ți citesc din judecata lui Costandin Mihail Cehan Racoviță voievod. Din parte-mi ești liber ca pasărea cerului. Spune! La 31 mai 1752 (7160) scrie vodă: „Noi Costandin Mihail Cehan Racoviță voievoda... domnul pământului Moldovei. De vreme ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceas, eu am să dau drumul la apă, ca să meargă moara. Nu de alta, dar mai avem nevoie de câte o mămăliguță. Somnul ai să ți-l faci în hamacul atârnat între crengile stejarului de colo. Somn ușor, fiule! Mulțumesc, sfințite! Când te vei trezi, să vii pe malul iazului. Un somn ușor ca zefirul m-a cuprins în scurtă vreme. Am dormit ca un prunc... Când am făcut ochi, dogoarea zilei se liniștise... Nu am stat pe gânduri nici o clipă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prisacă deasupra Iezerenilor, în Rediu, și loc pen pregiurul prisăcii... dumisali lui Gligorașco vătavul părintelui mitropolitului Ghedeon... Și cu acei bani am făcut o vie sfintei mănăstiri, în sat, la mănăstire”. Oare nu ne-am abătut de la făgașul discuției noastre, sfințite? Nici pomeneală, fiindcă aici este vorba despre niște locuri pe care călugărițele le-au avut danie de la Alexandru Lăpușneanu voievod și au pierdut actele sau le-au fost împresurate locurile... În vremea lui Antioh Cantemir voievod, însă, lucrurile se schimbă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în buruian sau li se scutura grâul de răscopt, iar ei trebuiau să fie la „treaba mănăstirii”. Îți place așa o soartă, dragule? Ferească Dumnezeu, sfințite. Și dacă ar fi fost numai asta, treacă-meargă, dar li se lua și dijmă „din tot locul”! Cum era și firesc, printre săteni erau și nesupuși la „poslușanie”. Asta o aflăm de la Grigorie Ioan Calimah, care la 26 iunie 1762
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
picurii cântecului greierilor flutura mângâietor pe deasupra mea. Am adormit mai repede ca niciodată... Când m-am trezit, în zori, pașii bătrânului se auzeau deja cutreierând prin grădiniță... culegea flori... Știam eu pentru cine!... Cum ai dormit, dragule? Bine ca niciodată, sfințite. După ce îi urma regula de dimineață, ne vom căuta cale către iaz. E drept că totul se petrecea ca după un ritual: bălăceala în pârâiașul din coasta chiliei, vânzoleala păsăretului prin frunzișul copacilor din preajmă care păreau că se întreabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au băgat de seamă că sunt străin de locul acela... Am mâncat și am rămas să-l aștept pe bătrân. Nu după multă vreme, din pragul chiliei, m-a întrebat: Ești gata de drum, fiule? Cum se vede, sunt gata, sfințite. „De unde știe el că am terminat de mâncat? Numai că are un simț anume care îi spune acest lucru” - m-am întrebat și în același timp am presupus eu. Astăzi o să ne abatem oleacă din cale, ca să culegem zmeură pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
luna iunie 5”. Aceleași case sunt motiviul - lesne de înțeles - pentru care la 2 decembrie 1600 (7109): „Io Eremia Moghila voievod”,...spune: „m-am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava Sfințitul... cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș înteba dacă îți mai amintești de Chervăsăria domnească? Ba bine că nu. Păi n-am fost noi cândva la chervăsărie și ne-am minunat câtă vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc, sfințite, că nu mă laud, am să-ți spun că de peste Ulița Chervăsăriei ne privea biserica Sfântul Lazăr, ridicată din cărămidă la 1785 de Sandu și Luca Grigorie, pe locul alteia din lemn, ctitorie din 1703-1704 a lui Mihai Racoviță voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câștigul din pagubă - cum se spune. Uite că la asta nu m-o dus gândul, părinte. S-a întâmplat însă ca unii din boieri să rămână fără nici o lețcaie, fiindcă și-au amanetat averea pentru cine știe ce datorii... Iar ai dreptate, sfințite, fiindcă tot în aceste cărți am întâlnit și asemenea ipochimeni... Să revenim însă la oile noastre... Îți amintești cred faptul că atunci când am vorbit de Chervăsăria domnească am amintit și de faptul că unele mănăstiri aveau chervăsărie proprie. Uite că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe milostivul Dumnezeu pentru pomenire și pentru iertarea păcatelor lui Radul voievod și să-l scrie în sfântul, marele și dumnezeiescul pomelnic; de asemenea să roage pe Dumnezeu pentru bună sănătatea și pacea domniei mele”. Îmi place vorba lui vodă, sfințite. Cum văd, îl iubești pe Barnovsci voievod. Nu este singurul din șirul voievozilor Moldovei pe care îi iubesc cu adevărat. Pentru el însă trăiesc și un sentiment de milă, pentru sfârșitul lui tragic. De altfel nu este unicul care plătește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
milă, pentru sfârșitul lui tragic. De altfel nu este unicul care plătește cu capul pentru faptele bune închinate Moldovei. Acum însă hai să vedem ce se mai spune despre daniile făcute către mănăstirea Sfântul Sava. Asta-i o treabăușoară ușoară, sfințite. Iaca. Taman la 27 martie 1652 (7160) „Trandafir marile șetrariu” face un zapis în care spune: „M-am sculat și am dăruit doă locuri de dughene svintei mănăstiri cărie-i hramul Svintii Sava... cari loc iaste împotriva celora dughene a svintii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
culegem ceva alune, ca să le punem la păstrare pentru iarnă? Să vezi atunci ce bucurie pe capul zvăpăiatelor de veverițe dacă primesc câteva alune când omătul din jur îi până la brâu... O treabă mai plăcută nici că s-ar afla, sfințite. Ieșim din grădină și o luăm pe marginea poienii năpădită de aluniș. Fiecare purtăm câte o trăistuță în care culegem alunele... Bătrânul nu rămâne tăcut prea multă vreme: Te-ar deranja dacă eu oi mai spune una-alta? Abia aștept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trăiește și folosește altfel timpul!” - gândeam eu în timp ce sorbeam din laptele cald... Când abia am terminat rugăciunea de seară, călugărul se afla în pragul ușii, zâmbind cu bunătate. Am venit să-ți urez noapte bună. Noapte bună și sărut dreapta, sfințite, pentru grija ce mi-o porți. Să fii biencuvântat, fiule! În timp ce rostea aceste cuvinte, a ridicat dreapta asupra mea, făcând semnul crucii. Era pentru prima oară când băgam de seamă acest gest. În timp ce eu - cu capul plecat - primeam binecuvântarea, călugărul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]