4,438 matches
-
deasupra teologiei pozitive, cât și celei negative, catafatice sau apofatice, ajungând la simțirea tainică, în stare de extaz, a Celui cunoscut prin participare și prin experiență. Spre deosebire de cunoașterea relativă, bazată pe raționamente și înțelesuri deductive despre Dumnezeu, lipsite de flacăra simțirii celor cugetate, cunoștința prin trăire, fiind o cunoștință în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
în esența realităților, conferă certitudinea adevărului, "prin prezența feței lor, fără raționamente și înțelesuri". Certitudinea lucrului este dată - afirmă Sfântul Maxim Mărturisitorul - numai prin experiență, înțeleasă în sensul de "cunoștință trăită, ce se ivește după încetarea oricărui raționament"și prin simțire, ca "participare la lucrul cunoscut, ce apare după încetarea oricărei înțelegeri". La cunoașterea în duh se ajunge atunci când cunoașterea se înalță de la cele pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă neîncetat cu Dumnezeu, în lumină, în urma unui îndelungat și consistent efort ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta experimentală, a simțirii prezenței lui Dumnezeu în creație și în viața noastră are, la început, un caracter inteligibil, putând fi exprimat, chiar dacă insuficient, în termenii teologici afirmativi sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
în viața noastră are, la început, un caracter inteligibil, putând fi exprimat, chiar dacă insuficient, în termenii teologici afirmativi sau negativi. Dialectica acestei cunoașteri exprimă același paradox. Neștiința în sens de depășire a oricărei cunoașteri, se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
transcendent oricărei cunoașteri omenești; iar pe de altă parte, aceea a caracterului infinit al acestui urcuș, căci conștiința transcendenței infinite a lui Dumnezeu rămâne deasupra oricărui efort de a-L cunoaște. Chiar pe treptele cele mai înalte, cunoașterea experimentală ori simțirea lui Dumnezeu este, în fapt, "o recunoaștere a însăși tainei, o cunoaștere apofatică, o sesizare într-un mod superior a bogăției Lui infinite, căci tocmai de aceea este cu neputință de înțeles și exprimat". În trăirea sau experierea apofatică a
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
a lui Dumnezeu. Înaintarea în virtute conduce către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu de reflectare a divinului, la a cărui cunoaștere și simțire ajunge. Cunoașterea creștină nu constă în receptarea pasivă a realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința. Ea vine în inima curată, prin experiența rugăciunii. Sensul pe care îl dă Sfântul Grigorie Palama acestei cunoașteri în duh este cel de unire cu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
lui Dumnezeu, iar rugăciunea încetează. Atunci mintea este răpită în lucrurile inteligibile, suprafirești și coexistă cu Dumnezeu. Pe această treaptă de apofatism a rugăciunii, trăiă sau experiată în mod existențial, mintea dobândește o cunoaștere mai presus de orice cunoaștere, dobândește simțirea tainei lui Dumnezeu, atât cât i se revelează. Rugăciunea și cunoașterea se întăresc una pe alta, au nevoie una de alta. Atât în cunoaștere, cât mai ales în rugăciune, credinciosul trăiește legătura sa cu Dumnezeu într-o formă paradoxală prin
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui Dumnezeu, din creația Sa și din înțelesurile duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea devine, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Acasa > Poeme > Devotament > SIMȚIRI ZĂLUDE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E-atâta soare-n orizontu-n care Îți văd verdele ochilor ce-nalți Spre mine, și pentru o clipă-mi pare Că tu ești înger
SIMȚIRI ZĂLUDE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367522_a_368851]
-
pare Că tu ești înger, eu o rugă-n psalmi. Îmi mângâi creștetu-ntr-o respirare, Eu mă cutremur și gândul îmi frâng De-a ta privire ca o cercetare, Ce dulci fiori ușor din trup îmi strâng. Aș vrea să cert simțirile zălude Ce, parcă, astăzi nu-mi mai aparțin, Trădându-mă asemeni unor Iude, Căci toate ți se dăruiesc din plin. Te-ai răsfirat din roza fericire Pe talpa dragostei lin m-ai pășit, Îmi spui că ești al vieții mele
SIMȚIRI ZĂLUDE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367522_a_368851]
-
-mă asemeni unor Iude, Căci toate ți se dăruiesc din plin. Te-ai răsfirat din roza fericire Pe talpa dragostei lin m-ai pășit, Îmi spui că ești al vieții mele mire Eu, diamantul tău neșlefuit... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Simțiri zălude / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SIMȚIRI ZĂLUDE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367522_a_368851]
-
cuvântului. Adică puterea de a vedea ceea ce rămâne pur, neîntinat, frumos și etern, în oameni și lucruri, dincolo de toate asperitățile, neîmplinirile și înfățișările, uneori dezagreabile, ale ambianței. Candoarea, ca și răbdarea, e o forță. Și un semn de noblețe: în simțire, înțelegere, relație de comunicare. Culegătorii de flori (titlu foarte inspirat) sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia imaginarului!)” Cristina Ștefan, 1 apr 2015 Referință Bibliografică: LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREȘTI / Cristina Ștefan : Confluențe
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DESPRE SIMȚIRILE DRAGOSTEI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am propus să dezbat, succint, o temă vastă și deloc ușoară, legată de simțirile dragostei autentice. În urma materialului anterior, unii dintre tineri, băieți
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DESPRE SIMȚIRILE DRAGOSTEI Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am propus să dezbat, succint, o temă vastă și deloc ușoară, legată de simțirile dragostei autentice. În urma materialului anterior, unii dintre tineri, băieți și fete m-au întrebat, cum își pot da seama că se iubesc cu adevărat, pentru că uneori pare confuz „amalgamul” de sentimente pe care îl au. Majoritatea susține că, de obicei
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
funcționează doar atracția fizică, deoarece oricum, „băieții sunt mai superificiali”. Fetele spun că se simt uneori derutate atunci când li se spune că sunt iubite, deoarece nu pot ști cu adevărat dacă e vorba despre dragostea adevărată sau erotism. Când spun „simțiri” nu mă refer deloc la senzualitate ori emoții de suprafață, sau trăiri instinctuale. Dragostea adevărată este iubirea cu sufletul și spiritul. Deci lucrează împreună atât intelectul cât și sentimentul și voința învăluite în duhul care animă omul respectiv. Nu „îți
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
întâlnească persoana potrivită cu care „să poată râde când e fericit și pe umărul căruia să plângă” în momentele mai puțin ușoare din viață. Dacă vom privi în urmă la părinții și bunicii noștri vom putea afla ce fel de simțiri are dragostea adevărată și cum au știut ei că și-au găsit perechea. Au închegat familii bune, statornice în care au domnit dragostea și bucuria, cu toate că greutățile vieții le-au stors și lacrimi, cerându-și prețul luptei și vama pentru
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
un exemplu și un om pe care să se poată baza. Femeia care iubește un bărbat simte: respect, admirație, siguranță, ocrotire, prețuire și înțelegere. Pentru că ea se dăruiește cu totul”, spunea doamna respectivă care a ținut să rămână anonimă. În ceea ce privește simțirea dragostei, Dumnezeu simte față de noi o dorință eternă de a ne proteja. El are o mare admirație față de noi și ne prețuiește foarte mult. Atât de mult încât a recurs la sacrificiul suprem al singurului Fiu al Său, Domnul Isus Hristos
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
de mult încât a recurs la sacrificiul suprem al singurului Fiu al Său, Domnul Isus Hristos. Ne-a demostrat ce înseamnă dragostea prin moartea Domnului Isus. El s-a dat la moarte pe Sine ca să ne mântuiască. Iată cea mai nobilă simțire a dragostei: uitarea și sacrificiul de sine. Ea face posibilă iertarea care aduce mereu vindecarea sufletească și a relațiilor dintre oameni. Dragostea este curajoasă și luptă pentru pacea și bunăînvoirea dintre noi. Din păcate, trăim în vremuri tulburi când superficialitatea
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
a relațiilor dintre oameni. Dragostea este curajoasă și luptă pentru pacea și bunăînvoirea dintre noi. Din păcate, trăim în vremuri tulburi când superficialitatea și-a pus amprenta peste tot și materialismul capătă amploare, golind rasa umană de spirit și de simțirile profund umane, accentuând pe relații fizice, pe avere și pe poziții sociale. De aceea există și atât de puțină pace în sufletele celor care nu mai pot iubi cu sufletul. Dragostea este un mod dumnezeiesc de a trăi, simți și
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
o minte înțeleaptă și un duh nou și statornic în dragostea cea adevărată care înobilează ființa umană și e vrednică a fi promovată printre oameni, indiferent de veacul în care trăim. Marina Glodici Cluj Napoca, 31 martie 2015 Referință Bibliografică: Despre simțirile dragostei / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
Acasă > Poeme > Emoție > BEȚIE DE-ALBASTRU Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Beție de-albastru Îmi cuprinde simțirea, Un dulce fior De visare și cânt. Aripa de înger Să-mi mângâie ochii, Iar vântul hoinar Să îmi fie alint. Beție de-albastru, De vârfuri de munte, Un zbor de condor, Pestre codri cei suri. O clipă ce ține
BETIE DE-ALBASTRU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367574_a_368903]
-
nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXV Povara clipei de David Sofianis reeditare 24.05. 2015 (A.D.) Adormi copilă blândă cu peștii tăi de aur înveșmântată-n lauri în somnul cel deplin odihna ta trezește simțirea cea profundă a faptului că mâine renaște-vei zâmbind apologeții vorbei te îmbie la visare și uiți mereu de tine răsufli fără gând dar așezându-ți fața cu tâmpla peste munte înlătura-vom grija de-a fi mereu grăbiți atlasu-l
POEM HIERATIC XXV POVARA CLIPEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367588_a_368917]
-
râde complice) mă încearcă exaltarea născută din închipuirile mele transfigurate creator, dar și o anumită înflăcărare ce-mi devorează și-mi tiranizează inima, că mă aflu în fața distinselor voastre fețe care nu mă înfricoșează, pentru că, îmi veți da dreptate, am simțire artistică și reflexul vieții împinse la extrem. Recunosc că trăiesc o „aventură” la toate nivelurile, că mai confund din când în când noțiunile dar , nu am putut niciodată să mă simt o infirmă și o inutilă pentru semenii mei de
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
vreo jumătate de secol. Farmecul lecturilor, parfumul teilor și al liliacului înflorit, bulevarde, străduțe vechi și prăfuite, umbrele marilor scriitori, marii cărturari ai țării în care și tu ai devenit, oamenii de știință, marile reviste de litere, de cultură, gânduri, simțiri înalte, freamăt blajin de omenie și împlinire... Copoul, Universitatea, tramvaiele, studentele, doamnele și domnii, Teatrul Național, Opera, Filarmonica, poeții și scriitorii zilei, clădirile, pomii, florile, șoaptele și bucuriile. Iașii. Viața frumoasă. Zilnicele întâlniri cu viitorul. „Dăltuim în marmura lui Cronos
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]