2,521 matches
-
garduri asemănătoare și pentru hotarele cu ceilalți patru vecini 62. Iar cum lipsa hranei a devenit iarăși acută, iar pașapoartele pentru munca în străinătate au fost reținute, a crescut în mod îngrijorător rata infracțiunilor. Chiar și oamenii cei mai morali simulau o spargere ori chiar și o tâlhărie la o structură a statului în speranța că vor fi arestați și condamnați, în închisoare spunându-se că se mănâncă normal, chiar și pe săturate. Această tendință a făcut necesar un număr mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
s-a putut vedea din stenogramele summit-ului, Marile Puteri nu considerau a fi un lucru de dorit.) Totuși, foametea era mare și, la presiunea maselor, Guvernul a dat o hotărâre prin care cetățenii să nu mai fie obligați să simuleze delicte pentru a fi încarcerați: noul text de lege prevedea câte două luni de închisoare pentru toți doritorii, care, apoi, trebuiau să lucreze alte două luni în construcția unei noi închisori. Așadar, peste o treime din populație se afla închisă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
îndepărtate, de ambianță și de exotisme folclorice. În anumite parcuri tematice sunt reconstituite virtual sau material orașe antice, rezervații pentru pieile roșii, animale dispărute, momente din istoria națională. Altele recreează indoor climate, păduri tropicale, viscol, medii maritime; altele, în sfârșit, simulează erupții vulcanice sau cutremure. Am basculat într-o industrie a experienței caracterizată printr-o orgie de simulări, de artificii hiperspectaculoase, de stimulări senzoriale destinate să le procure oamenilor senzații mai mult sau mai puțin extraordinare, să-i facă să trăiască
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să iei partea drept întreg, jocul drept viață, consumul drept existență! Neoadultul care se defulează la Euro Disney nu se întoarce de-a binelea în copilărie, el se amuză să se infantilizeze, să suspende realul într-un spațiu-timp limitat, el simulează că „se încredințează, crede sau îi face pe alții să creadă că e altcineva decât el însuși. El uită, se deghizează, își pune temporar personalitatea între paranteze pentru a se preface că are alta”20. Prin consum, te joci cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Să trecem repede peste mica glumă a „mutației antropologice” pe care ar anunța-o carnavalizarea postmodernă, bufoneriile și comicăriile fade ale lumii noastre plate și derizorii. Ca și cum oamenii n-ar fi găsit totdeauna o plăcere în a se juca, a simula, a-și schimba înfățișarea, a se relaxa, a se opune gravității vieții: nicio altă trăsătură nu poate fi calificată cu mai multă îndreptățire drept imemorială! Imitând copilul, neoconsumatorul nu face decât să-i dea un nou chip eternului homo ludens
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să se înfumureze pentru vreun bun sau un avantaj oarecare, să arate în vreun fel că situația sa e mai bună decât a altora. În comunitățile țărănești tradiționale era un lucru admis că trebuie să ții secrete evenimentele fericite, să simulezi calicia, să-ți îmbraci sărăcăcios copiii, să vorbești de boală, iar femeile trebuiau să-și ascundă sarcina. De asemenea, se spunea că nu trebuie să-i lauzi pe alții, să nu te extaziezi în fața bunăstării altuia, să nu faci cuiva
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu realitatea. În continuare, vom introduce o serie de proprietăți și concepte relative la piața financiară, care încearcă să evite astfel de ipoteze false și să permită realizarea unor modele de funcționare ale acestora cu ajutorul cărora să putem surprinde și simula dinamicile reale ale unor astfel de piețe esențiale, pentru buna funcționare a economiei în ansamblul său. 2.1. Piața financiară - sistem adaptiv complex O posibilitate de a evita ipotezele false despre care am amintit anterior este considerarea pieței financiare ca
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și de lungă durată. Numai obținerea unor rezultate mai bune în acest din urmă caz ar fi de natură să determine o schimbare de paradigmă în acest domeniu. Treptat, totuși noi rezultate se acumulează, mai ales datorită posibilității de a simula activitatea investitorilor, utilizând, de exemplu, modele ale piețelor de capital artificiale bazate pe agenți. 2.2. Structura și funcționarea pieței financiare Totalitatea subsistemelor și fluxurilor prin intermediul cărora se realizează tranzacțiile cu bani și active financiare dintr-o economie constituie o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cumplita scenă” a unui fals deces, cu toate riscurile ei, Julieta își asumă teribila confruntare cu grozăvia morții, cu spaima stârnită de „hidoasa gură” a criptei, prin care nu va pătrunde niciodată o suflare de aer proaspăt. Pregătindu-se să simuleze moartea, Julieta trăiește experiența morții reale, trăiește groaza de a se afla în curând într-un sumbru lăcaș: Sub bolta căruia de veacuri zac Străbune oseminte îngropate Și trupu-nsângerat al lui Tybalt, Abia-nhumat, în giulgiu putrezește, Pe unde cică stafii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu o serie de artificii proprii, devenite instrumente ale iluziei. Astfel, pentru personajul Scoțienei, e utilizat un proiector a cărui lumină verde „îi dă acesteia înfățișarea unui spectru”; sub aceeași lumină spectrală, femeia se plimbă încoace și încolo pe parapet, simulând o nălucă, iar pașii îi sunt însoțiți de zornăitul unor lanțuri. Trucuri teatrale, de scamator. Nou-veniții nu se sperie de ele; dimpotrivă, se amuză. Dovadă, spune Cotrone, că sunt de-ai noștri. Așadar, cei ce aparțin cu adevărat teritoriilor teatrului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
râul Arno, Între oștile Florenței și Sienei. Olvido Îi atrăsese atenția lui Faulques asupra liniei orizontale care culmina cu cavalerul doborât de lance și Îi arătase celelalte lănci rupte, care, În țărână, lângă trupurile celor doi cai căzuți, se Încrucișau, simulând o rețea, un pavaj pictural În perspectivă, cu care se potrivea, proiectându-se spre fundal și spre zarea plină de copaci, masa bărbaților ce se Înfruntau În scena principală. Olvido avea ochii exersați Încă de mică, instinctul citirii unui tablou
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
indiferent de veridicitatea sau de importanța lor. De selectarea și de interpretarea acestora se va ocupa mai târziu o a treia instanță, de obicei plasată în afara relației duale supraveghetor/supravegheat. Relație care, așa cum am mai spus, nu face decât să simuleze reciprocitatea legăturilor pasionale și care nu reprezintă, în fond, decât versiunea lor deteriorată. „Aici nu ești niciodată singur” - supravegherea se exercită tocmai pentru a anula siguranța oricărui refugiu, protecția oferită de intimitate! Sub apăsarea acestei permanente tensiuni, singurătatea - pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
înzestrată cu virtuți comice. Ne aflăm atunci într-un spațiu în care procedeele, fără a se confunda unul cu celălalt, întrețin raporturi deosebit de strânse. În Volpone a lui Ben Jonson, protagonistul, care vrea să testeze reacțiile celor din anturajul său, simulează o boală ce-l țintuiește la pat, stare ce-i permite să-i supravegheze nestingherit. De data aceasta, el însuși pune la punct strategia menită să-l protejeze și să-i apere bunurile. Volpone se convertește într-un „spion din
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
opunere; ora; orizont; o pată pe cer; păr; perete; persoană; pesimist; pică; plăcut; plouă; posibil; posibilitate; de poveste; prăpastie; a preface; preface; previzibil; prin; privire; probabilitate; prostuță; psihologie; purici; puternic; rai; de rău; în regulă; schimbare; nu era sigur; siguranță; simula; sincer; singurătate; speranță; speria; s-a speriat; speriat; spune; stafie; strașnic; superficial; suprafață; surprins; suspecta; suspiciune; ști; ce știe; tandru; tare; tăcere; teamă; timp; tînără; tot; de treabă; trecut; ud; uimit; uita; ceva vag; văz; văzu; văzut; veste; vesti; vis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sentimentele și intuiția); - efecte ale totalitarismului - evidente în situațiile când persoana face o disociere la nivel de conduită și atitudini, acționând într-un anumit fel în context formal (oficial) și în cu totul alt fel în context informal (privat) sau simulând un comportament pentru a respecta norma socială, chiar dacă nu aderă din convingere la acea normă. Măsurile recente privind politicile educaționale din țara noastră auevidențiat o nouă realitate, în care serviciile educaționale sunt adresate tuturor elevilor din cadrul comunității, respectând accesul în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
etică informațională globală” (vezi Bynum, 1998Ă, cât și importanța rolului computerului în procesele de învățare și de educare (vezi Fetzer, 1998Ă. Susținătorii inteligenței artificiale propun scenarii ale viitorului, în special atingerea nivelului de inteligență umană într-un computer neural care simulează numărul enorm de neuroni ai creierului și este capabil să-și dezvolte capacitățile cognitive prin metodele de autoorganizare specifice algoritmilor evolutivi și rețelelor neurale. Scanarea creierului este concepută drept un prim pas făcut atât pentru înțelegerea acestuia și pentru construirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza, doar simulează corectitudinea unei fraze în chineză. O altă critică adusă inteligenței artificiale este faptul că, deși există mașini care pot învăța (prin intermediul unor algoritmi specialiă, abilitățile acestora sunt limitate la aspectele logice ale procesului învățării, neputând avea acces la caracteristicile intrinseci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artistică (vezi excepția programului Aaron cu privire la posibilitatea ca inteligența artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, în sensul în care realizează sinteza om-computer, în cadrul căreia mașina nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre inteligența artificială, imaginea de sinteză și viața artificială. Sunt hibridizări creatoare între modele matematice sau concepte abstracte și senzații fizice, între realități numerice dematerializate și percepții concrete, încarnate. Viețile artificiale, urmând desfășurarea simbolurilor matematice ale unui algoritm genetic, pot simula comportamente colective, „sociale” și conduite individuale, idiosincratice (vezi Bonabeau și Theraulaz, 1995Ă, sunt capabile să evolueze și să interacționeze cu spațiul virtual și cu lumea realității fizice, să se reproducă și să „moară”. Mai mult decât să evidențieze o metaforă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
actualizat, acționând ca o parte „naturală” a unui sistem în care a fost generat, transformând spațiul virtual în spațiu viral. Creând o zonă indeterminată, situată la interfața dintre viu și non-viu, organic și non-organic (Plant, 1996aă, aceste forme virale sunt simulate în sistemele informatice, parazitând nu doar materialitatea tehnologiilor și a programelor, ci și viața umană afectată prin producerea de daune tehnologice în toate domeniile. Evoluția unui virus de computer este inteligibilă, însă adesea imprevizibilă, fiind comparată cu imprevizibilitatea evoluției unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
activității umane (de unde expresia deux ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață sintetică ca o ilustrare a lipsei creatorului, a autonomizării față de modelul frankensteinian al demiurgului. Dincolo de această dualitate conceptuală, caracteristică vieții artificiale este reversibilitatea între mașina care simulează umanul și omul care simulează mașina, prin utilizarea tiparelor darwiniste în programarea computațională. Viața postbiologică, descrisă ca o nouă fază evolutivă, este atât rezultatul cât și inițiatoarea proceselor de supraviețuire prin simulare în conjuncturi în care se înregistrează evoluția mutuală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață sintetică ca o ilustrare a lipsei creatorului, a autonomizării față de modelul frankensteinian al demiurgului. Dincolo de această dualitate conceptuală, caracteristică vieții artificiale este reversibilitatea între mașina care simulează umanul și omul care simulează mașina, prin utilizarea tiparelor darwiniste în programarea computațională. Viața postbiologică, descrisă ca o nouă fază evolutivă, este atât rezultatul cât și inițiatoarea proceselor de supraviețuire prin simulare în conjuncturi în care se înregistrează evoluția mutuală dintre uman și mașinal. Compenetrarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
istoriei în contextele biotehnologice ale evoluției. Trecerea de la istorie și etică la principiile autoorganizaționale și evolutive este denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a demonta clișeul imaginii, fie pentru a face tangibilă irealitatea bazelor de date, fie pentru a intra în paradigma globală a „videologiei”, ca să folosim terminologia lui Manolescu (2003Ă. Mai degrabă decât să fie reprezentat, trupul este construit la interfață, este simulat atât ca interioritate, cât și ca exterioritate, atât ca întreg, cât și ca părți-organe destructurate. Prin urmare, numeroși artiști încearcă să adreseze modul de relaționare a corpului organic (împreună cu noțiuni precum piele, bătrânețe, moarte, boală, durere, plăcere, afectă la cyberspațiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
canoanelor masculine ale frumuseții feminine. Corpul său nu devine doar un mijloc de expresie artistică, ci și un mediu al activismului feminist (ca la teoreticiana Donna Haraway - vezi capitolul al patruleaă. Propriul chip este remodelat nu numai conform unui ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee ale feminismului, prezentându-se ca une homme („o bărbat”Ă și un femme („un femeie”Ă. Dacă iconurile culturii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]