3,476 matches
-
este cineva care poate vorbi limbi străine, cu siguranță nu numai asta, iar un violoncelist nu este doar cineva care știe unde să-și pună degetele mâinii stângi și sub ce unghi să-și tragă înapoi cotul drept. Etimologia și sintaxa pentru unul, muzicologia și armoniile muzicale pentru celălalt joacă rolul componentelor care sunt în mod vital necesare pentru memorare și înțelegere. Al treilea păcat, cel al identificării cultivării rațiunii cu educația, este mai rar, dar nu necunoscut: filosofii care, chipurile
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
minimum satisfăcător, pentru că limba unui popor nu e doar o colecție de semne abstracte pentru noțiuni așa cum este cuvântul pentru volapük. În limba unui popor în cuvinte, în chipul de a forma familia cuvîntului, în construcții speciale, în idiotisme, în sintaxă etc. e depozitat sufletul unui popor, experiența lui de-a lungul vremii, chipul lui de a simți, de a gîndi, de a considera lumea. Cine cunoaște perfect limba poporului său, cu toate finețele și tainele ei, posedă, prin chiar aceasta
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
000 lei • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc, 596 pag., 491.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 98.000 lei • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida, 188 pag., 170. 000 lei • Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Corneliu Dimitriu, 752 pag., 395.000 lei • Strategiile resurselor umane, Bernard Gazier, 132 pag., 128.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Universitaria ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
receptarea unor enunțuri produse ar fi probabil imposibilă: am fi copleșiți de diversitatea absolută, de impresia de haos pe care, cu siguranță, regularitățile sintactice nu ar reuși să o compenseze. Teza lingvistică a gradului ascendent de libertate, conform căreia dincolo de sintaxă nu ar mai exista nicio formă de organizare după anumite reguli, a compromis o perioadă mult prea îndelungată cercetările lingvistice. Influența științelor cognitive, lucrările despre "gramaticile nedefinite*" (Kleiber și Riegel 1978, Sinaceur 1978) și despre caracterul modular al limbii au
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de formele gramaticale (sintactice). (1984: 285) Originalitatea gândirii lingvistului rus constă în faptul că el extinde limitele competenței lingvistice a subiecților dincolo de frază, în direcția "tipurilor relativ stabile de enunțuri" (1984: 266) și a ceea ce el numește, în altă parte, "sintaxa marilor mase verbale" (1978: 59), aceste "mari ansambluri verbale: enunțuri lungi, produse în viața cotidiană, dialoguri, discursuri, tratate, romane " (ibid.). În afara faptului că nu separă codul scris de cel oral, Bahtin consideră producția și interpretarea ca fiind simultane: Învățăm să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
valori relativ autonome, aceste categorii ale unei limbi date suportă diferite modificări și specificări în cotext, pe de o parte, și în context, pe de altă parte1. Michel Foucault își exprimă clar poziția în Arheologia cunoașterii: ...Nu vorbim despre aceeași sintaxă sau același vocabular într-un text scris sau într-o conversație, într-un jurnal sau într-o carte, într-o scrisoare sau pe un afiș; mai mult, există șiruri de cuvinte care formează fraze cât se poate de bine individualizate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de "macrostructură" temei sau topicului global al unui enunț: "Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este definită, precum în sintaxă, în termeni de categorii schematice" (1981a: 26). În acest fel, problematica tipologiilor a sfârșit prin a fi introdusă în analiza suprastructurilor textuale pe care le redefinim aici ca scheme prototipice de mai mică întindere, făcându-se astfel distincția dintre dimensiune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
considerare diferite planuri, cele care corespund texturii microlingvistice, obiectul tradițional al stilisticii. La un prim nivel, fiecare unitate (propoziție-frază) este structurată din punct de vedere morfo-sintactic. Acest nivel este cel descris în mod tradițional de către lingvistică, subliniind doar că autonomia sintaxei este totuși relativă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic și semantic, un enunț precum cel de la (5) nu este neapărat inacceptabil: (5) Varza mănâncă rândunica. Într-o lume în care varza ar fi recategorizată ca fiind o plantă carnivoră
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care varza ar fi recategorizată ca fiind o plantă carnivoră extraordinar de vorace, constrângerile semantice obișnuite nu vor mai exercita o aceeași influență asupra agentului verbului. Prin urmare, este necesar ca o semantică a lumilor posibile (A3) să fie asociată sintaxei. Conexitatea înlănțuirilor de propoziții (fenomene de legare locale) trebuie analizată în cadrul tensiunii textuale: asigurarea reluării-repetiției (continuitatea textuală) garantând progresia. Lucrările de lingvistică devenite de acum clasice descriu pe larg fenomenele de pronominalizare (Pisica.... Ea...), articularea (O pisică....pisica...), referențializarea deictică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod de planificare care vine să se suprapună secvențialității unuia din tipurile de bază. Se pare că avem aici de-a face nu numai cu o suprapunere, ci și cu o dublă funcționare: funcționarea secvenția-lității "de origine" și cea a sintaxei, prin aranjarea lor într-un text poetic. În poezia descriptivă, poezia didactică (explicativ-expozitivă), poezia argumentativă și mai ales poemele narative, poate fi identificat un tip reprezentativ. În formele dialogale din tragedia și drama clasică în versuri, momentele narative, argumentative, expozitive
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
presă. 3. Analizele secvențiale 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri 13 Povestirea (3), extrasă din piesa Cei drepți de A. Camus, ne oferă imensul avantaj de a ne permite explicarea structurii intratextuale a unui monolog narativ ("sintaxa sa narativă") și modul său de inserare în contextul conversațional al unei piese de teatru ("sintaxa sa dramatică" despre care vom vorbi mai pe larg în capitolul 7). În plus, structura internă, în ciuda scurtei sale întinderi, este o structură mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3), extrasă din piesa Cei drepți de A. Camus, ne oferă imensul avantaj de a ne permite explicarea structurii intratextuale a unui monolog narativ ("sintaxa sa narativă") și modul său de inserare în contextul conversațional al unei piese de teatru ("sintaxa sa dramatică" despre care vom vorbi mai pe larg în capitolul 7). În plus, structura internă, în ciuda scurtei sale întinderi, este o structură mai complexă decât cea din exemplele care au inserate două procese. Insist asupra acestui exemplu pentru că Harald
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inițiasem o descriere narativă a acestui text. Aceasta se explică prin faptul că, la acea vreme, concepția mea privind povestirea era foarte apropiată de semiotica narativă a lui Greimas. Or, în modelul semiotic al Școlii din Paris, se presupune că sintaxa narativă ținea seama de toate textele (Greimas 1983:17-18). Narativitatea este definită chiar ca "principiu organizator al oricărui discurs" (Greimas și Courtés 1979:249). Neavând la dispoziție cele 6 criterii amintite în capitolul 2, mi se părea absolut plauzibil să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și de către Gérard Genette, în Nouveaux discours du récit (1983). În această lucrare, autorul are o atitudine critică față de demersul întreprins și chiar în ceea ce privește titlul lucrării lui Thomas Pavel, La Syntaxe narrative des tragédies de Corneille(1976), subliniind faptul că "sintaxa unei tragedii nu poate fi decât dramatică (1983: 13). Aceeași atitudine critică față de cartea lui T. Pavel transpare și din cele două articole din nr. 4 al revistei Pratiques: "Pentru o abordare pragmatică a dialogului în teatru" (Petitjean, 1984) sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu instrumentele de care dispun, discursul teatrului din epoca clasicismului francez. Faptul că este vorba de tragediile lui Corneille, în primul caz, și de Școala bărbaților și Vicleniile lui Scapin, în celălalt caz, nu schimbă cu nimic datele problemei. Dincolo de "sintaxa narativă" și "analiza conversațională", putem recunoaște două modalități diferite de abordare a textului de teatru, privilegiind fie modul narativ, fie modul dramatic. Atunci când, în partea de încheiere a lucrării (paginile 103-106 și 107-110), A. Reboul și J. Moeschler rezumă cele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în conversație (Școala femeilor II, 5) În capitolul 2 am propus o definiție simplificată a secvenței narative (fac trimitere în special la analiza fragmentului din Cei drepți de Camus, care ne-a permis să explicăm structura intratextuală a monologului narativ "sintaxa sa narativă" și inserarea sa în contextul conversațional "sintaxa sa dramatică"). Pe baza acestei prime descrieri, putem afirma că monologul narativ în teatru presupune, ca orice povestire orală, două macro-propoziții care îl încadrează: o Intrare-prefață (Pn0) și o Evaluare finală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am propus o definiție simplificată a secvenței narative (fac trimitere în special la analiza fragmentului din Cei drepți de Camus, care ne-a permis să explicăm structura intratextuală a monologului narativ "sintaxa sa narativă" și inserarea sa în contextul conversațional "sintaxa sa dramatică"). Pe baza acestei prime descrieri, putem afirma că monologul narativ în teatru presupune, ca orice povestire orală, două macro-propoziții care îl încadrează: o Intrare-prefață (Pn0) și o Evaluare finală sau Morală (Pn). Prima face trecerea de la universul actual
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol.I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol.I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române vol. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu În curs de apariție: Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Academica ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și formează deprinderi de scriere și citire corectă în limba română. Însușirea vorbirii și scrierii corecte în limba română constituie un obiectiv prioritar al învățământului primar, realizabil prin dobândirea conștientă, pe suport creativ, a principalelor noțiuni de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, ortografie, ortoepie și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul aritmetic); stimularea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
conversație telefonică; să elaboreze compuneri după structuri date, cu note de creativitate și originalitate; să scrie corect, lizibil, respectând alineatul și încadrarea în pagină; să recunoască, să analizeze și să introducă în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-școlarii încep să învețe organizat limba maternă, pornind de la conținutul informațional și de la aspectele limbii vorbite la intrarea în clasa I; -realizând trecerea de la limba literară, ei conștientizează necesitatea utilizării limbii literare; -percep interdependența dintre compartimentele limbii (lexic, fonetică, morfologie, sintaxă și ortografie, ortoepie, punctuație); -realizează studiul fenomenelor de limbă în sistem concentric, ceea ce oferă suficiente posibilități de aprofundare și operaționalizare. În acest context, rolul învățătorului, pe tot parcursul micii școlarități, este acela de a-i oferi școlarului exemple de vorbire
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]