4,631 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Adrian Zglobiu, bărbatul din Constanța care l-a scuipat pe Traian Băsescu, a încercat să se sinucidă. Adrian Zglobiu a spus, la Sinteza Zilei, că Parchetul l-a înștiințat că trebuie să stea internat 7 zile la Spitalul de Psihiatrie Palazu Mare din Constanța, unde a mai fost de două ori după ce a fost reținut. Președintele Traian
BĂSESCU, SCUIPAT. Bărbatul a vrut să se sinucidă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29985_a_31310]
-
Andrei Moisoiu (Google) Bărbatul care l-a scuipat pe Traian Băsescu amenință că preferă să se sinucidă decât să ajungă la pușcărie. "Eu sunt virgin, merg la orice control, la orice medic. Nu am comis păcatul ăsta. Decât să ajung la Poarta Albă, printre homosexuali, mai bine mă arunc în mare", a spus Adrian Zglobiu, potrivit libertatea
Bărbatul care l-a scuipat pe Băsescu amenință că se va sinucide by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/30014_a_31339]
-
preferată, adică am borisvianizat despre dragostea Chloei și a lui Colin. Pe Chloe am lăsat-o să piară, devorata de un baobab care îi creștea din piept, iar pe Colin l-am preschimbat în șoricelul, din finalul românului, care se sinucide, râvnind să fie decapitat de gură unei pisici călcate pe coadă de fetițele oarbe. Dar, în același timp, l-am pus pe Colin să se întâlnească cu Micul Prinț care zbura deasupra asteroidului sau, aruncând confetti peste adorata-i floare
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
care și Ann se va simți atrasă, alt motiv de rivalitate și disensiuni între cele două. Mai târziu Vivian se căsătorește cu bogătașul Edy, om trivial și brutal, fizic respingător cu ,,circomferința monstruoasă a burții lui". Până la urmă pictorița se sinucide, nu înainte de a fi meditat la soarta Anei Karenina. Iar Ann, tocmai ea, adolescenta vitală, sportivă, împătimită de ecvitație, se îmbolnăvește grav, ceea ce i se păruse întâi o simplă ,,luxație" fiind efectul unei maladii a oaselor care o condamnă la
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
altădată strict delimitate; "aristocrații: și "proletarul" suferă aceeași umilință a alungării din casă și din crîșma care se demolează: cîtă este înălțimea existenței, visului și memoriei lor? Un loc sterp unde altădată erau "multe măcelării de carne", foști care se sinucid sau care plîng pe grămada de lucruri strînse în grabă din fața buldozerului, un hingher bețiv care se cheamă acum "agent sanitar pentru purificarea mediului" și gîndirea sănătoasă ce se exprimă între două pahare și în lucirea stinsă a ochilor apatici
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
în rumoarea vocilor din tren în haina aceasta pot pleca departe simt în ea împăcarea copacilor scorburoși care pot cădea în orice clipă simt că nu-i pasă de nimic în mijlocul străzii se oprește pe roșu parcă vrînd să se sinucidă și-i mîngîi încet reverele pînă cînd își revine din criză o, scurtă albastră cu ce mă aleg purtîndu-te pot oare învinge cruzimea și indiferența lumii prin bezna mînecilor în ce direcție s-apuc doar o zi dacă mai întîrzii
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
fierbînd colcăind cu magma stelară laolaltă, iată toate acestea ar fi trebuit să fie mult mai reale și despre vină se poate vorbi și despre ispășirea mereu amînată cu neputință îți scriu neputința de a iubi, neputința de a mă sinucide brusc indolent, sfîșiindu-mă cu o lamă de aer neputința urlînd neputința umplîndu-se cu ură în loc de plăgi și iată-mă transformat într-o ciudată sperietoare de ciori împărțind verdicte nu întotdeauna drepte cu un rîs idiot lățit pe fața mea întreagă
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
poveste a lui aproape incredibilă, pe care nici nu v-aș depăna-o dacă n-aș fi auzit-o din gura lui Tati-Lale, Mami-Didi și a vecinilor lor de la Breaza: este singurul câine despre care știu sigur că s-a sinucis! Într-o iarnă aspră, spre sfârșitul anilor '50, Bob al meu a simțit că i se apropie sfârșitul: îmbătrânise, dinții îi căzuseră și mânca tot mai greu, cotarlele intrau acum în curtea lui ca la ele acasă, ba veneau să
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
coada stufoasă de cum te vedea. În aceeași iarnă interminabilă a dispărut a doua oară, în plină zi, de astădată definitiv. Degeaba l-au mai căutat bunicii prin troienele curții, nu era acolo: învățase lecția și știa că trebuie să se sinucidă cât mai departe de casa pe care atât o iubise și o apărase. Ieșise pe poartă încet, cu capul plecat, neuitându-se nici măcar după copiii de școală care îl cunoșteau și-l strigau pe nume "Bob, Bobiță, Cuțu frumos". De la
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
ora ca să trăiesc. Am fost plătit în avans. Mi s-a zis: Du-te și trăiește și tu o neputință, trăiește și tu o bucată de lună, o prăpastie plină de drumuri abandonate trăiește și tu un ghețar care se sinucide trăiește un continent o mare o stradă o fîntînă o mască după petrecerea tragediei trăiește despărțirea de femeia pe care n-a cunoscut-o nimeni vreodată nu are nimic din despărțirea grăbită la un colț de stradă e mai mult
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
pe altul. E începutul unei fascinații de novice față cu blițul, care-l ține pe Filip lîngă Leo cel vechi și pleșuv, ,cadavrul unui om peste cadavrul unui leu", făcîndu-l să-și scape ,prada" din cătare. Carol pleacă să se sinucidă, nu reușește, ajunge să creadă (iarăși, prea ,problematizant") că Filip n-a fost decît o păcătoasă conștiință, cum aveau, cîteodată, suprarealiștii, un copil inert prăvălit pe o ladă. Phil-hip - iubitorul de cai... Dacă, în privința primei părți a unui roman de
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
planuri diferite, unul filmat color, altul alb-negru și foarte granulat. Cel color, cu o paletă cromatică crudă, și prezent desfășoară o poveste a răzbunării, în care victima agresiunii inițiale se dovedește a fi stafie. Mai exact, a unui puști dezabilitat sinucis din cauza unor umilințe și abuzuri sexuale (planul alb-negru) la care îl supuseseră băieții răi ai unui orășel din Derbyshire. Problema este că începi să te prinzi că e fantomă din cauza unor diferențe, mai precis adolescentul alb-negru e mult mai puțin
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
timpul exclusiv prin scopul său. În al doilea rând, că nu poate să îl ucidă pe ultimul agresor al fratelui său, e perfect comprehensibil, dar linia de până acum a personajului sugerează că ar fi fost perfect capabil să se sinucidă în loc să ceară favoarea de la altcineva. Mai apar și replici nejustificate, pe ici, pe colo. Aceste defecte, combinate cu unul major, al coloanei sonore ce intenționa probabil să amplifice tragedia, dar este mult prea empatico-solemnă ca să și facă asta, mi-au
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
vorbește de moartea naturii cu o anume înfricoșătoare naturalețe. Că lovită în miez natura are tot ce-i trebuie ca să-i demonstreze omului că, oricât ar părea de curios, și el e o părticică a ei, că ucigând-o, se sinucide, nimeni n-a vrut să ia în seamă până când tot ea ne-a furnizat câteva probe - nu multe, dar cumplit de convingătoare. Iar dacă deschidem ochii vedem cum natura degenerează, întocmai cum o femeie chinuită își pierde frumusețea, iar Ofelia
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
general, evitată, neacceptată ca ,text de bază" de către editorii textelor odobesciene. Din mai multe motive, dintre care, cel mai important este acela că scriitorul, foarte suferind în 1894 (în 1895, nemaiputând suporta suferințele provocate de o veche gută, se va sinucide), a pregătit respectiva ediție la ,comanda" Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor, acceptând, probabil că la sugestiile vreunor ,oficiali", câteva modificări ce par a fi făcute oarecum prea ad-hoc și cam la-ntâmplare, nescrise. A eliminat, de exemplu, notele sublineare
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
burți", cadre după cadre nenecesare. O sănătoasă porțiune de peliculă, să fie vorba cam de un sfert din cele peste 150 de minute ale filmului, o arată pe Marie aranjând camera pentru a fi identică cu cea în care se sinucisese prima dată. Rivette e cunoscut pentru lungimea filmelor lui, dar și pentru sofisticăria și complexitatea lor greu de decodificat, dar nimic din acestea nu se regăsește aici. Ce am apreciat însă mult au fost decorurile, mai exact paleta lor cromatică
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
gata să-i ajute pe evreii care doresc să plece în Israel, dar și pe militanții sioniști din închisorile comuniste românești, deși fiul său este un colonel de Securitate, recent epurat, și care nesuportându-și păcatele vs. consângeni, se va sinucide. Sub trăsăturile savantului profesor Mendelică, îl recunoaștem pe lingvistul Alexandru Graur . Pe deja cunoscutul fundal de Delațiune, arestări, teroare a dosarelor, aflăm de un Nando Rossi, cetățean italian repatriat o dată cu instalarea la putere a comuniștilor, și revenit la sora lui
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
trei Proza lui Echenoz o știm de aproape treizeci de ani, de la debutul său din 1979 cu Le Meridien de Greenwich. Romanul relata povestea cu aromă de suspans a unor oameni singuri, disperați, incapabili de autogestiune; unul dintre ei se sinucide. Combinația de parodie a genurilor romanești populare și de existențialism apres la lettre, conjugată cu o scriitură aproape impecabilă, au putut face din Echenoz ,scriitorul anilor 1980". Patrick Lapeyre debutează cu cinci ani mai tîrziu decît Echenoz, la POL, cu
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că sunt un om de zăpadă în care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și pleoapa căzută a istoriei peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul, ultima draperie în spatele căreia memoria caută sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
aflăm că oamenii în care am crezut/ au mers de bunăvoie/ și și-au dat prietenii pe mîna securtității/ trădarea vrea să devină modelul nostru/ ne dă lecții de purtare:/ nu faceți sex nu vă drogați/ fiți metafizici/ nu vă sinucideți/ nu vă ucideți părinții (...)" Atitudinea celei mai tinere generații de poeți români seamănă, pînă la un punct cu cea a generației flower-power din anii '60. Ca și celebrii hippies, deveniți astăzi bunici, Elena Vlădăreanu și colegii săi de generație se
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
deopotrivă hetero și homosexual, este răpus de sida. Salomon Toledano e alt destin trist: cunoscător a numeroase limbi străine, un profesionist desăvârșit, este în viața reală un naiv, învins în dragoste; neputând accepta să fie părăsit de iubita japoneză, se sinucide. Interesant este modul în care autorul urmărește evenimentele istorice, sociale, culturale de-a lungul celor patru decenii, pe parcursul cărora se dezvoltă această poveste de iubire. Revoluția din Cuba, racolările făcute în rândul peruanilor de către MIR (Mișcare de stânga, revoluționară) pentru
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
nu încă poetul laureat al Marii Britanii", eroina are dificultăți cu scrisul, pentru că e absorbită de gătit, își bate capul cu infidelitățile lui și se ocupă singură de copii. Când se despart, măcar scrie, dar nu poate fără el și se sinucide când înțelege că nu vor putea fi din nou împreună. Bun, a nu știu câta poveste de iubire imposibilă din istoria cinematografiei, iar Jeffs o face să sune aproape telenovelic. O altă sursă de enervare pentru mine au fost citatele
O scuză și două noutăți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10952_a_12277]
-
compromisă ne-au ruginit pumnalele în pântec și noi trădăm istoria nescrisă s-au congelat și vulturii-n cuibare iar Dumnezeul nostru - presupusul se duce pe la casa cui nu-L are și dă sentențios cu josu-n susul... nu mă veți sinucide-n noaptea asta că vă iubesc nespus tiranii mei mai am pe lume calul și nevasta și ne vom evada în pantha rei... Lavinia Lavinia devenise o ființă sublimă. Abia coborâse din Lacul Lebedelor printre muritori și îi simțeam răsuflarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de filiera guénonistă în genere: Cred că nenea Iancu face parte dintre creatorii privilegiați în care, uneori, coboară harul și care, atunci, cufundă în inconștientul textelor lor mesaje și revelații transestetice, transindividuale. (Dacă el nu știe de ce s-a sinucis Anghelache, textul său însă știe. în acest sens, Caragiale nu e autor, ci transmițător.) Iar în momentele lor de inspirație, hermeneuții textelor pot descifra măcar fragmente din aceste revelații și mesaje. Căci și hermeneutica literară are legătură cu "metafizica interpretării
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
harul de a o explica". Să urmărim cîteva din asociațiile pe care le stabilește cu un elan abia constrîns dl. Ion Vartic, alcătuind arborescențe bogate, rămurișuri semiîntunecate de care atîrnă roadele unor în genere suculente semnificații. Anghelache, casierul ce se sinucide în chip misterios, e pus în legătură cu cehovianul Belikov, "omul în carapace", care e un "anti-Karamazov pentru care "totul e nepermis"", neliniștit la culme de orice schimbare, de orice control, de orice act care ar pune în primejdie "ordinea moartă", birocratică
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]