4,821 matches
-
utilizează individual. Poate fi folosit și pe perechi sau pe grupe. Am folosit cu succes această metodă mai ales în cadrul lecțiilor de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, la clasa aIX-a, capitolul Relații semantice. CUBUL. În orele de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor am utilizat cu succes metoda cubului. Am împărțit elevii în grupe eterogene, fiecare primind câte un cub pe fețele căruia erau trecute activitățile: descrie, compară, asociază, analizează, argumentează și aplică. Am parcurs doar trei din aceste activități: descrie
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
să intre în competiție. Întreaga atmosferă este îmbogățită prin muzică, astfel creându-se o stare de activism relaxat (psihorelaxare concentrată pe obiect). Integralitatea dinamică, structurată și ierarhică - partea în întreg și întregul în parte. Acest principiu se referă atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globală, cât și la comportamentul formatorului. Globalitatea/integralitatea se referă de asemenea și la unitatea proceselor conștiente și inconștiente - abordare cel mai bine demonstrată prin tipul de conduită a profesorului și prezentarea
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
-o peștii și rândunica pe Degețica (analizează) “*” Ilustrează printr-un desen ce li a plăcut cel mai mult din poveste (aplică). “*” Argumentează (pro sau contra) comportamentul fetiței. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea cunoștințelor. Prin brainstorming, participanții identifică idei novatoare pe care le includ într-o fișă a grupei. Prin acest exercițiu se încurajează participarea fiecărui elev și a lucrului în echipe. Forma finală a conținuturilor realizate de fiecare grupă este împărtășită întregii
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
ecosistem, fie el doar terenul școlar experimental. Excursiile ocupă un loc foarte important în înțelegerea ecologiei. Elevii vor înțelege mai greu dacă nu vor cunoaște varietatea florei și faunei, fără să ia în contactul cu natura. Ele contribuie și la sistematizarea cunoștiințelor, la observarea rolului factorului uman în ecosistemele naturale sau artificiale. Școala are menirea de a organiza și desfășura o susținută mișcare de educație ecologică și protejarea mediului, iar elevii trebuie să apere natura. Învățământul modern, ecologia este o punte
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
ca obiective și mijloace în procesul de instruire, asigură un efort cantitativ și calitativ în concordanță cu solicitările competiției respective. Jocul bilateral, ca mijloc integrator al tuturor structurilor lui trebuie să fie prezent în lecții în mod permanent. VI.3. Sistematizarea conținutului jocului de baschet VI.3.1. Componente tehnice fundamentale Atac Apărare Poziție fundamentală înaltă medie Poziție fundamentală joasă medie Deplasările în teren alergare normală și de viteză opriri bruște schimbări de direcție frânarea pirueta sărituri Deplasările în teren alergare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
obiectul de joc; Formarea deprinderii de mânuire a mingii de la cele mai simple la cele mai variate; Dezvoltarea calităților motrice de bază, cu precădere îndemânarea generală, coordonarea, îndemânarea specifică, viteza cu toate formele ei de manifestare; Prezentăm în continuare o sistematizare a acestor exerciții din școala mingii, schemă din care pot fi extrase exerciții, jocuri, ștafete cu multiple variante de execuție. Obiecte: Număr: • cu o minge; • cu două mingi; • cu mai multe mingi; Volum: • cu minge mare; • cu minge mică; • cu
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
recuperarea post-critică a bolnavilor psihici convalescenți sau cu defecte post-procesuale. 7) Etapa studiilor sintetice cu caracter complex privind bolile psihice, reunește următoarele direcții de cercetare științifică: a) Studiile de „psihiatrie sistematică” ale lui P. Berner. b) Studiile de clasificare și sistematizare statistico-medievală a bolilor psihice după criterii multiaxiale (etiologie, tablou clinic, evoluție, prognostic etc.) ale Școlii Americane de Psihiatrie (DSM). c) Studiile de sistematizare și ordonare a bolilor psihice după criterii multifactoriale ale Școlii Europene de Psihiatrie (AMDP). IV) Etapa reacției
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cercetare științifică: a) Studiile de „psihiatrie sistematică” ale lui P. Berner. b) Studiile de clasificare și sistematizare statistico-medievală a bolilor psihice după criterii multiaxiale (etiologie, tablou clinic, evoluție, prognostic etc.) ale Școlii Americane de Psihiatrie (DSM). c) Studiile de sistematizare și ordonare a bolilor psihice după criterii multifactoriale ale Școlii Europene de Psihiatrie (AMDP). IV) Etapa reacției anti-psihiatrice pune în discuție legitimitatea psihiatriei ca știință umană și ca specialitate medicală. Acest punct de vedere este expresia unei „crize” a unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ey, W. Szumowski, M. Foucault, R. Semelaigne, Y. Pelicier, D. Cargnello). Se poate afirma, în sensul acesta, fără a comite o eroare, că „intrarea” în psihiatrie s-a făcut prin „poarta” practicilor mistico-magice, ale șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și transa oraculară au constituit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de următoarele aspecte: - palpitații, dispnee, grețuri, - atacuri de panică, - derealizarea schizofrenică, - sindromul Cottard din melancolie. Aspecte psihopatologice Psihopatologia schemei corporale oferă un cadru extrem de larg și nuanțat de tulburări care pot fi întâlnite în multe afecțiuni psihiatrice sau neurologice. O sistematizare precisă este destul de greu de făcut. Din acest motiv vom prezenta mai jos, aspectele psihopatologice, în ordinea complexității lor. Membrul fantomă, descris de A. Pare, sau „iluzia amputaților” este o tulburare de schemă corporală care apare la persoanele cărora li
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alarmă, - predispoziție morbidă, Boală, Sănătate, Bilanț, Hrană, Vârstă Identitate Psihobiografie Reacții de așteptare Organizarea Eului Organizarea instinctelor Antecedente patologice familiale, Relații și comunicare în familie, Profesie, Clasă socială, Epocă istorică, Nivelul cultural Sfera somatică Sfera psihică Sfera socială În psihopatologie, sistematizarea sindromologică este orientată după modelul biologic al medicinei somatice. Acest punct de vedere corespunde necesităților psihiatriei clinice, dar el se dovedește a fi nesatisfăcător pentru psihopatologie. În ultimul timp s-a impus, în sfera psihopatologiei, sistematizarea sindromologică, în raport cu structura personalității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sfera socială În psihopatologie, sistematizarea sindromologică este orientată după modelul biologic al medicinei somatice. Acest punct de vedere corespunde necesităților psihiatriei clinice, dar el se dovedește a fi nesatisfăcător pentru psihopatologie. În ultimul timp s-a impus, în sfera psihopatologiei, sistematizarea sindromologică, în raport cu structura personalității, privită din punct de vedere bio-psiho-social. În sensul acesta se disting două direcții principale de orientare: un punct de vedere dinamic-funcțional și un punct de vedere descriptiv, formal-structuralist. După H.H. Wieck, care adoptă punctul de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolii psihice, deschizând perspectiva unei abordări antropologice a bolnavului psihic (L. Binswanger, K. Jaspers, R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror forme de sistematizare a acestora a fost pusă de E. Kraepelin care a definit, descris și delimitat, următoarele categorii nosologice considerate ca fundamentale în psihiatria clinică și anume: demența precoce, psihoza maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențele. Ulterior, E. Bleuler (1911), psihiatru elvețian de limbă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primul rând, bolile psihice, pe când modelele anormale ale personalității privesc alterările psihice ale acesteia considerate ca fenomene psihice morbide și nu ca pe afecțiuni medico-psihiatrice determinate de o cauză anumită. J.M. Burchard (1980), în manualul său de psihopatologie, propune o sistematizare a tulburărilor psihice, plecând de la modelul de organizare al personalității. Acest punct de vedere este conform cu orientarea psihopatologiei, spre deosebire de modelul de gândire psihiatrică ce pleacă de la datele medicale de observație clinică în elaborarea unor tablouri clinice ale personalității. În sensul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incursiune printre cărți românești publicate de la 1800 încoace care au ca subiect convenții retorice ale „epistolelor elegante”, coduri de comportament, conversații și bune maniere sau reguli pentru a reuși în viață. În lucrarea Breviar de retorică (2002) autoarea realizează o sistematizare a domeniului, ocupându-se și de tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de discursuri ținute între 1900 și 1993. Un volum târziu, conceput de T. și îngrijit de Cipriana Petre, Ten Steps Closer
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă au pregătit-o pentru creștinare - ceea ce va însemna și o abandonare a idealului educațional cuprins în enkyklios paideia. Altfel, putem regăsi programa bazată pe „cele șapte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe toți morții și a făcut cunoștința lor, dar n-a ajuns să dea ochii cu regina lor”. Este vorba de un anume Ariston din Chios, un filosof stoic care, iată, avea opinii similare celor susținute de cirenaic. 7. Despre sistematizarea heptadică a „artelor liberale” de către Dionisios Thrax și Varro a adus argumente F. Marx, în „Prolegomena” la ediția pe care a alcătuit-o operei lui Celsus (Corpus Medicorum Latinorum, vol. I, Leipzig, 1915). În lucrarea Sfântul Augustin și sfârșitul culturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a promovat în mod riguros enkyklios paideia bazată pe septem artes liberales (cf. Diogene Laerțiu, op. cit., IV, 26-45), ceea ce era de natură să impună, în epocă, o programă „la modă”, ce era preluată și imitată peste tot. Aceasta înseamnă că sistematizarea din secolul I d.Hr. realizată de Thrax și Varro era mai degrabă o reluare mimetică decât rezultatul unei experiențe paideutice cristalizate într-o sinteză științifică. 8. Archytas, fiul lui Mnesagoras, a trăit aproximativ în perioada 440-360 î.Hr., în Tarent, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
monede, purpură, pâine, plumb etc. Cu alte cuvinte, eruditul este interesat de tot și de toate, fără scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase referitoare la orice subiect; îi lipsește gustul sintezei și nici o preocupare pentru sistematizarea faptelor și ideilor nu-i afectează plăcerea examinării amănuntelor. 6.5. Pauperizarea paideia-eitc " 6.5. Pauperizarea paideia‑ei" Avem de a face cu o spoliere crescândă a sensului și conținutului vechii paideia eline. Curriculumul polymatheic este păstrat, dar tot mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
definitivă a unei tipologii curriculare, concepută în 1990 și ameliorată în 2004216. Este prima „geografie” curriculară completă. Leslie Owen Wilson a definit, în mod exhaustiv, curriculumul adoptând o manieră holistică; pe această bază, a decelat 11 tipuri fundamentale de curriculum. Sistematizarea lui Leslie Owen Wilson este însoțită de definiții proprii sau preluate de la cei mai proeminenți teoreticieni ai tărâmului curricular nou-descoperit. Definiția generală a curriculumului, propusă de Leslie Owen Wilson (1990), este descriptivă, reușind totuși să fie sintetică: șCurriculumț este orice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele categorii, precum și accentuarea apartenenței sale la un grup ales - desigur, o sistematizare simplificatoare, o stereotipizare, absolut necesară însă pentru a se situa, plasa, integra. Operația presupune și atribuirea unor trăsături de personalitate celorlalți, împărțirea acestora în buni, dezirabili (ai noștri) și răi, adică cei care nu sunt ca noi sau cu noi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceste persoane întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându‑le accesul la diferite activități sau servicii sociale care sunt disponibile, în condiții normale, celorlalte persoane din jurul lor. Dificultățile întâlnite de persoanele cu handicap sunt multiple și complexe, ceea ce face dificilă sistematizarea lor. O sistematizare aproximativă a condus la următoarea clasificare a grupelor de dificultăți: a) dificultăți de ordin general: - dificultăți de deplasare și mișcare, pentru cei cu deficiențe fizice; - dificultăți de exprimare și comunicare, pentru cei cu deficiențe senzoriale; - dificultăți de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându‑le accesul la diferite activități sau servicii sociale care sunt disponibile, în condiții normale, celorlalte persoane din jurul lor. Dificultățile întâlnite de persoanele cu handicap sunt multiple și complexe, ceea ce face dificilă sistematizarea lor. O sistematizare aproximativă a condus la următoarea clasificare a grupelor de dificultăți: a) dificultăți de ordin general: - dificultăți de deplasare și mișcare, pentru cei cu deficiențe fizice; - dificultăți de exprimare și comunicare, pentru cei cu deficiențe senzoriale; - dificultăți de adaptare la modul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizare a conținuturilor, un anumit grad de înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție în planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de echilibru dinamic cu mediul. Existența factorilor de perturbare cu o concentrație definitorie la un pol sau altul al organizării determină „armonicile” tipului de bază. 4.4. Etiologia deficiențelor mintaletc "4.4. Etiologia deficiențelor mintale" Etiologia deficiențelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care influențează apariția tulburărilor organice și funcționale ale sistemului nervos central și stabilirea unor corelații între sindroamele clinice și cauzele care le produc. Astfel, într‑o primă clasificare pot fi sintetizate următoarele tipuri de deficiență: - deficiența
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]