1,909 matches
-
5,6), înrolând fiecare procente de peste 80% din populația vârstnică a unor mici comunități europene, notează și ele o supraviețuire mai lungă a celor cu valorile TA mai ridicate la includere. În studiul Temper, în mod paradoxal, populația cu TA sistolică inițială ≥ 200 mmHg a avut o rată de supraviețuire de 3 ori mai mare decât cea cu TA sistolică 120-140 mmHg. În fine, există câteva studii mai particulare privind profilul lipidic. Pentru vârstnici, datele observaționale confirmă relația statistică între aportul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
supraviețuire mai lungă a celor cu valorile TA mai ridicate la includere. În studiul Temper, în mod paradoxal, populația cu TA sistolică inițială ≥ 200 mmHg a avut o rată de supraviețuire de 3 ori mai mare decât cea cu TA sistolică 120-140 mmHg. În fine, există câteva studii mai particulare privind profilul lipidic. Pentru vârstnici, datele observaționale confirmă relația statistică între aportul de colesterol prin dietă și boala cardiovasculară doar la diabetici (7). De asemenea, informații din studiul EPESE (cohorte reprezentative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
la inițierea studiului (3,2% din totalul participanților), găsește o rată de spitalizare mai mare la pacienții cu proteinurie inițială (risc relativ crescut cu 81%) și o rată a mortalității crescută (risc augmentat cu 73%). Pacienții cu proteinurie prezentau TA sistolică și diastolică semnificativ mai ridicate în comparație cu cei fără proteinurie, o prevalență mai ridicată a diabetului zaharat, o fracție de ejecție mai redusă și un grad mai înalt de insuficiență cardiacă cronică. Autorii conchid că proteinuria este un factor independent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cei diabetici la 48 de luni post-TR. Factorii de risc identificați în acest studiu au fost vârsta înaintată (riscul coronarian, cum era de așteptat, crește cu fiecare decadă de vârstă), sexul masculin, nivelul seric al colesterolului total și hipertensiunea arterială sistolică. O dată cu deteriorarea cvasi-inevitabilă în timp a funcției grefonului, riscul cardiovascular al pacientului transplantat crește similar cu acela al pacientului cu disfuncție cronică a rinichilor nativi. Într-o investigație recentă, Meier-Kriesche și col. [2003], utilizând datele celui mai mare registru renal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
constituie la rândul sau un factor de risc major independent pentru suferința coronariana. Evaluarea funcției cardiovasculare la pacienții cu acromegalie și diabet zaharat sau toleranță inadecvată la glucoză comparativ cu cei cu toleranță normală la glucoză a evidențiat: - tensiunea arteriala sistolică și diastolică a fost semnificativ crescută la pacienții diabetici și cu toleranță alterată la glucoză; - septul interventricular și indexul masei ventriculului stâng au fost similare la ambele grupuri dar grosimea peretelui posterior al ventriculului stâng este semnificativ crescută la pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
în hipocondrul drept sau epigastru este rară și denotă un stadiu avansat. Posibilitatea palpării unei mase tumorale profunde la nivel epigastric este mai crescută în cancerul de corp de pancreas, dar denotă o fază evoluată. Uneori, se percepe un suflu sistolic abdominal pe aria de proiecție a arterei splenice, care este comprimată de către masa tumorală. Invazia tumorală sau compresiunea arterei splenice determină apariția splenomegaliei și a semnelor de hipertensiune portală segmentară. Poate fi prezentă ascita, carcinomatoza peritoneală fiind frecventă, chiar dacă fără
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
frecvente, embolii paradoxale [5]. Rareori, la vârste înaintate pot să apară semne de insuficiență cardiacă. Închiderea spontană a defectului este frecventă, la aproximativ 40% din copii în primii ani de viață. Stetacustic se pot decela zgomot II dedublat fix, suflu sistolic gr. II-III/6 la focarul pulmonarei cu iradiere în câmpurile pulmonare posterioare. În shunt-urile mari (Qp/Qs 2:1) se aude un suflu diastolic la focarul mitral (cazurile care asociază insuficiență mitrală). Riscul de HTP este de asemenea scăzut, excepție
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
color, care permite determinarea semnificației hemodinamice precum și eventualele defecte asociate. Prezența unui VS și AS dilatate sugerează un „shunt” semnificativ. Examinarea Doppler (color și continuu) a jetului la nivelul DSV permite calcularea gradientului pe DSV, adică a diferenței de presiune sistolică între VS și VD. Presiunea în VD se poate calcula pe baza gradientului VD/AD pe jetul de insuficiență tricuspidiană (dacă aceasta există) adăugându-se la calcul presiunea estimată în AD. Prin diferite metode de calcul se poate calcula dimensiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
neonatală, când manifestările clinice sunt atipice, cum este situația asocierii CAP cu CoAo severă, înalt situată, în care este prezentă cianoza în trenul inferior (circulația este ductal dependentă, cu sânge provenit din AP), insuficiență renală, acidoză, hipoxie. Examen clinic. Suflu sistolic parasternal stâng superior, componenta diastolică fiind absentă când se asociază HTP din circulația fetală. După scăderea presiunii in AP suflul devine continuu, sistolo-diastolic, zg.II este parțial acoperit de suflu. În „shunt”-urile mari șocul apexian este amplu, pulsul periferic
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
scăderea presiunii in AP suflul devine continuu, sistolo-diastolic, zg.II este parțial acoperit de suflu. În „shunt”-urile mari șocul apexian este amplu, pulsul periferic săltăreț, suflu diastolic de stenoză mitrală relativă. Pacienții cu HTP prezintă doar un scurt suflu sistolic parasternal stâng superior, zg. II este accentuat iar dacă boala vasculară pulmonară devine severă și „shunt”-ul se inversează, suflul dispare [7]. Electrocardiografia: este normală la copiii cu CAP mic. Se decelează HVS la cei cu CAP larg; când se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
circulația pulmonară. Pacienții cu CAV parțial sunt adesea asimptomatici și nu dezvoltă semne de ICC. Simptomele pot fi minore agrâvandu-se în prezența insuficienței mitrale. Dacă insuficiența mitrală este severă poate apărea IC încă din perioada neonatală. Stetacustic se percepe: suflu sistolic gradul II-III/6 la focarul pulmonarei; suflu diastolic gradul I-II/4 pe tricuspidă în „shunt”-urile mari; zg. I accentuat la tricuspidă; zg II dedublat fix la AP și accentuat în funcție de gradul HTP; suflu sistolic de insuficiență mitrală la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Stetacustic se percepe: suflu sistolic gradul II-III/6 la focarul pulmonarei; suflu diastolic gradul I-II/4 pe tricuspidă în „shunt”-urile mari; zg. I accentuat la tricuspidă; zg II dedublat fix la AP și accentuat în funcție de gradul HTP; suflu sistolic de insuficiență mitrală la vârf cu iradiere în axila stângă. În CAV complet pacienții sunt simptomatici, cu HTP severă. În primele săptămâni de viață, cât timp rezistențele pulmonare sunt relativ ridicate, chiar și formele clinice cu DSV mare pot să
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
superior stâng dacă CoAo este deasupra originii subclaviei stângi. O scădere a TA în membrul superior drept ridică suspiciunea unei origini anormale a arterei subclavii drepte. Stetacustic adesea nu se aude nici un suflu cardiac, rar putând fi prezent un suflu sistolic de ejecție scurt în axilă sau posterior. Electrocardiografia. Când nu există alte anomalii asociate apare deviația dreaptă și HVD, consecință a circulației din viața fetală. Radiografia toracică evidențiază cardiomegalie și congestie pulmonară. Dilatația poststenotică în Ao descendentă și incizurile costale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
extrem de utilă pentru diagnosticul pozitiv al CoAo, pentru leziunile asociate. În 2D se vizualizează îngustarea istmului aortic, se determină anatomia fiecărui segment aortic (Ao ascendentă, transversă, istmul și descendentă) precum și prezența sau absența CAP. Examenul Doppler arată creșterea velocității fluxului sistolic prin coarctație și prezența fluxului continuu anterograd în diastolă, calcularea gradientului la nivelul coarctației și aprecierea severității acesteia. Cateterismul cardiac nu este obligatoriu, se efectuează doar în cazuri speciale unde diagnosticul ecocardiografic este incert sau dacă se ia în discuție
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
antibiotice, oxigen) înaintea intervenției chirurgicale. Indicația chirurgicală în aceste situații este absolută și de urgență! Copiii asimptomatici - la copiii peste 10 ani se poate tenta angioplastia cu balon sau implantarea de stent. Indicația chirurgicală se pune de elecție pentru gradient sistolic > 50 mmHg sau la copii cu gradient de repaus de 20-30 mmHg dar care crește semnificativ la testul de efort. Momentul operator optim: 3-4 ani. Tehnica chirurgicală - tehnica de elecție este reprezentată de rezecția zonei coarctate, inclusiv a canalului arterial
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
CLINICE Cianoza - prezentă în grade variabile de la naștere, semne de insuficiență cardiacă-dispnee, alimentație dificilă, impuls parasternal datorat ventriculului drept hiperkinetic, zgomot 2 accentuat și unic, fără sufluri auscultatoric, cu excepția cazurilor asociate cu DSV și SP când pot fi prezente sufluri sistolice. Laborator: hipoxemie arterială severă, care nu este influențată favorabil de ventilație mecanică și oxigenoterapie, acidoză metabolică, hipoglicemie, hipocalcemie. Electrocardiografia: ax ORS deviat la dreapta, hipertofie ventriculară dreaptă, cu unde T ascuțite în derivațiile V1-V2. Hipertrofia ventriculară stângă se poate adăuga
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
raport Qp / Qs > 1,5 = indicație chirurgicală, - Corecție chirurgicală între 2-5 ani. - Închidere DSA cu petec cu dirijarea venelor pulmonare aberante în atriul stâng, atrio-cavoplastie pe dreapta în CEC. B. MALFORMAȚII CONGENITALE CU LEZIUNI OBSTRUCTIVE 1. STENOZA PULMONARĂ (SP) - Gradient sistolic > 50-80 mmHg, dilatare cu balon în timpul cateterismului diagnostic. - Eșecul dilatării cu balon = corecție chirugicală - Valvotomie pulmonară în CEC, mortalitate <1%. - Nou-născuți în stare critică, cu SP severă necesită administrare de prostaglandină PGE1 pentru deschiderea PDA și restabilirea fluxului pulmonar. Valvotomie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
prostaglandină PGE1 pentru deschiderea PDA și restabilirea fluxului pulmonar. Valvotomie cu balon, în caz de eșec, corecție în CEC (valvotomie / valvuloplastie pulmonară, rezecție/excizie stenoză infundibulară). Uneori este necesar shunt sistemico-pulmonar în urgență. Mortalitate 10%. 2. STENOZA AORTICĂ (SAo) - Gradient sistolic VS-Ao între 50-80 mmHg sau mai mare - indicație de corecție chirurgicală la copii asimptomatici. - Copii simptomatici cu supraîncărcare VS, corecția chirurgicală indicată chiar la un gradient sistolic în jurul a 50 mmHg. - Leziuni asociate (stenoza aortică subvalvulară, insuficiența aortică) reclamă corecție
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
este necesar shunt sistemico-pulmonar în urgență. Mortalitate 10%. 2. STENOZA AORTICĂ (SAo) - Gradient sistolic VS-Ao între 50-80 mmHg sau mai mare - indicație de corecție chirurgicală la copii asimptomatici. - Copii simptomatici cu supraîncărcare VS, corecția chirurgicală indicată chiar la un gradient sistolic în jurul a 50 mmHg. - Leziuni asociate (stenoza aortică subvalvulară, insuficiența aortică) reclamă corecție mai precoce. Nou născuții și sugarii în stare critică hemodinamic, cu semne de ICC sunt operați de urgență, cu o mortalitate de până la 40%. - Corecție chirurgicală prin
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
etc. O altă definiție larg răspândită prezintă boala arterială periferică ca orice boală care afectează vasele sanguine sau limfatice, excluzând inima și aorta toracică. Alte studii definesc boala obstructivă arterială periferică ca un gradient anormal de presiune (indice de presiune sistolică în repaus patologic) și/sau asociat cu durerea de tip claudicație intermitentă [5]. Cu toate că, în mod obișnuit, estimarea prevalenței bolii obstructive arteriale periferice este axată pe prezența sau absența claudicației intermitente, ținem să menționăm că aceasta din urmă subestimează prezența
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu bolnavul în decubit dorsal în expir și cu membrele inferioare flectate. Se aplică o presiune blândă cu vârful degetelor în treimea superioară a regiunii epigastrice, paraombilical stânga. Prin palpare se simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate evidenția o dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Proba este pozitivă atunci când de partea înspre care se face rotația capului, pulsul radial este diminuat sau dispărut; prin accentuarea compresiei între mușchiul scalen anterior și elementele osoase în timpul manevrei menționate mai sus se percepe un tril și un suflu sistolic. 2. Testul Allen explorează permeabilitatea arcadei arteriale palmare și este utilizat când se suspicionează o ocluzie a arterei radiale sau ulnare sub articulația radiocarpiană, iar celelalte metode clinice indică relații normale. Bolnavul își strânge pumnul pentru a elimina sângele din
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
apreciază pulsul bilateral, absența unilaterală fiind deosebit de importantă. 2. Simetria este foarte importantă de precizat deoarece în condiții patologice pulsul poate fi asimetric în sensul că de o parte este mai mic de volum. Ea depinde de presiunea pulsului, debitul sistolic, rigiditatea peretelui arterial. Creșterea amplitudinii pulsului este: puls mare sau înalt - pulsus magnus sau pulsus altus. Scăderea amplitudinii pulsului: puls mic - pulsus parvus. 3. Ritmicitatea pulsului exprimă ritmul bătăilor cardiace în același interval de timp fiind corespondentul periferic al activității
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
poate fi constatat și la normali; b) pulsul anacrot - apare rar, când unda anacrotă se poate accentua foarte mult și devine palpabilă, întâlnindu-se în stenoza aortică. c) pulsul bisferiens (cu dublă pulsație) se caracterizează prin palparea a două unde sistolice fiind întâlnit în stenoza aortică subvalvulară, insuficiență aortică, arterioscleroză, nefrita cronică asociată cu hipertensiune. d) pulsul alternant (pulsus alternans) - este caracterizat printr-o alternare constantă a volumului și tensiunii undei pulsatile; după fiecare pulsație normală urmează una mai slabă și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mari (circulația sistemică); - tensiunea arterială pulmonară, care reprezintă regimul tensional arterial al circulației pulmonare. Uzual expresia „tensiune arterială” se referă de regulă la tensiunea arterială din circulația sistemică. Termenul clinic de tensiune arterială se referă la cele două valori extreme sistolică și diastolică, din acest punct de vedere se disting tensiune arterială sistolică corelată cu debitul sistolic ventricular stâng și tensiune arterială diastolică care depinde de rezistența arteriolară periferică. În clinică se determină obișnuit tensiune arterială sistolică și cea diastolică, această
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]