1,072 matches
-
Blaga: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă". și harul este divin, poetul va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere dreptul la porc, la câne, la ocară, la cultul strămoșilor, dar și la perlă, smarald, înger, șarpe, otravă, elemente cunoscute în lirica argheziană. O primă ipostază este similitudinea cu divinul: "toți mă credeau el, chiar și eu însumi" ("Odă bucuriei", "Necuvintele"). Aceeași idee apare și în poemul "Construcție" în care contemplă "Marea trecere": "Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Codru și salon și în sfîrșit Un roman 81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n flori, Unde ades de brațu-i în noaptea înstelată Ședea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ciudată [...] J. Verne, pp. 161-162 În general la imperfect, aceste descrieri sînt totuși ambigue în măsura în care predicatele specifice pe care le enunță pot fi interpretate ca fiind predicate de clasă. Luăm drept exemplu referentul specie, de la începutul descrierii: "pasărea [...] paradisului", "marele smarald" și valoarea generică pe care o ia, înspre final, sintagma nominală "această nespus de frumoasă pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28) Pasărea aparținea celei mai frumoase și mai rare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pasăre" sub influența relativei explicative "căreia indigenii i-au dat numele poetic de "pasărea soarelui"6. (28) Pasărea aparținea celei mai frumoase și mai rare specii din cele opt existente în Papuasia și în insulele vecine, și anume, speciei "marele smarald". Ca lungime măsura vreo trei decimetri. Avea capul destul de mic, iar ochii așezați lîngă deschizătura ciocului îi erau de asemenea mici. Dar ciocul ei galben, picioarele și unghiile cafenii, aripile de culoarea alunei, cu vîrfurile roșcate, capul de un galben
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trei decimetri. Avea capul destul de mic, iar ochii așezați lîngă deschizătura ciocului îi erau de asemenea mici. Dar ciocul ei galben, picioarele și unghiile cafenii, aripile de culoarea alunei, cu vîrfurile roșcate, capul de un galben deschis, gîtul verde ca smaraldul, pîntecele și pieptul cafeniu închis alcătuiau, toate laolaltă, o minunată îmbinare de culori. Două pene lungi și pufoase, ridicîndu-se deasupra cozii, prelungite prin alte pene lungi și ușoare, de o finețe neobișnuită, întregeau înfățișarea acestei păsări nespus de frumoasă, căreia
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în numele său oficial solemnul anglo-saxon Edgar și neaoș-moldovenescul Bostandaki, rusticul și modestul bostan înnobilat cu un sufix străin; nu în alt fel procedează Madame Esmeralde Piscupesco, five o'clock tea tous les jeudis în denominarea căreia se alătură autohtonul Smaranda (smarald) travestit în haină franceză și sonorul Piscupesco ce nu reușește să mascheze perfect românescul episcop; în Coriolan Drăgănescu, Ibrăileanu recunoaște un nume roman și sonor ca o trompetă de alarmă de bîlci potrivit pentru șeful zvăpăiat al naționalismului cu tinctură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă să fi fost, de nu mă-nșel,/ Căci pirpirie n-arăta de fel.”481 Vestimentația denotă o viață luxoasă, dorința de infatuare („Frumos ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se cuminte / Se privesc adânc și cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alții de un albastru mai deschis, precum albeața albăstruie a căilor lactee. Pe fondul albastru scăpărau stelele, limpezi, verzui, galbene, albe, roz, și mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
negativă a acestuia și îi va activa propriile resurse de energie; Crisolitul (verde-gălbui), considerat semnul leului, aduce onoare și demnitate, fortifică spiritul fiind o piatră solară; Rubinul (roșu) este excelent pentru inimă, pentru activitatea cerebrală, stimulează forța fizică și memoria; Smaraldul este o piatră prețioasă cunoscută încă din Antichitate, fiind folosită în special pentru întinerire și regenerare; are capacitatea de a impregna aerul din jur cu vibrațiile sale verzi, ajutând la liniștirea tegumentelor iritate, la întărirea sistemul imunitar și la recâștigarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
piatră prețioasă cunoscută încă din Antichitate, fiind folosită în special pentru întinerire și regenerare; are capacitatea de a impregna aerul din jur cu vibrațiile sale verzi, ajutând la liniștirea tegumentelor iritate, la întărirea sistemul imunitar și la recâștigarea acuității vizuale. Smaraldul (verde-cristalin, verdealbăstrui, verde-închis) atrage demnitatea, reface memoria și aduce bucurie. Este recomandat ca talisman înaintea tuturor pietrelor prețioase. Purtat pe mâna stângă determină fascinația și seducția; Safirul (albastru transparent) este purtătorul bucuriei, vitalității generale, luminează vederea, reface forța musculară; Topazul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar eu, ca o orhidee ce își deschide bobocul plăpând și somnoros, încep a-mi aduna trandafirii vieții ce au crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaraldul, iar tulpina măiastră, petalele pufoase și albe, murdărite parcă de un praf galben ca de aur și să-mi construiesc, astfel, buchetul ce mai târziu își va desface mugurii cunoașterii și va înflori. Dar, ce ne pasă nouă, copiilor, când
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. Lunca-n juru-mi clocotește! o șopârlă de smarald Cată țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle smălțuite Și blânde păsărele ce cîntă-n cuibul cald, Având rubine pliscuri și ochii de smarald. Piesa de rezistență a culegerii este Pohod na Sybir, romanță intenționat monotonă și declamatorie în felul Grenadirilor lui Heine, de o compoziție savantă, în care fiece repetiție cade ca un ropot de tobe sinistre. Tema este veșnica groază a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
launloc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflîndu-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Se poate ghici în înmulțirea prin negi procesul magic al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul mineral al smaraldelor. În Blesteme (tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin negi procesul magic al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul mineral al smaraldelor. În Blesteme (tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zborul extraordinar al imaginației: „Apocaliptica, sînta cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri nenvinși de adamante, Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament ce le produce. RÎul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se concurează În Pastelurile lui Alecsandri (cele mai reușite, sub raportul compoziției). Cel dintîi este spațiul căminului: refugiu, loc de claustrație comodă, spațiu securizant. Este, apoi, spațiul Închipuirii („văd insule frumoase și mări necunoscute și splendide orașe, și lacuri de smarald...”), spațiul deschis, spațiul drag, dulce și lin, acela ce satisface integral „dulcele farmec al vieții călătoare”. El sugerează o promisiune de libertate. Este simbolul unei evaziuni salvatoare. Spiritul voiajor se pierde Însă Într-o reverie din ce În ce mai vagă și inconsistentă (Închipuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu Încîntă mai mult ochiul ca schimbătoarea cîmpie lichidă: „O, mare, scumpă mie Eu vecinic te admir...”. Marea angajează un sentiment al plecării, al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada nu tulbură În nici un fel dialectica armoniei naturale. Omul nu strică simetriile naturii Îmblînzite. Ea este un adăpost sigur, un spațiu (cum se sugerează Într-un poem erotic) de desfătări
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
L ARMURARIU - Silybum marianum (L.) Caertn. De Prahova 1010 1975 1999 L BUSUIOC - Ocimum basilicum L. Basilica 1010 2000 De Radovanu 1010 1975 1999 L Geea 1010 2000 CIMBRU DE CULTURĂ -Thymus vulgaris L. De Dolj 1010 1973 1999 L Smarald 1010 1994 b CIMBRU DE GRĂDINĂ - Satureja hortensis L. De Coconi 1010 1989 1999 L CORIANDRU - Coriandrum sativum L. Omagiu 1010 2000 Sandra 1010 1987 2002 b CRĂIȚE - Tagetes patula L. De Chiajna 1010 1975 1999 L Tages 1010 1996
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Nero 1031, 1072 2002 std Pablo 2027 1996 H stm ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SPANAC - Spinacia oleracea L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Grupa de (radierii) maturitate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Matador 1031,1035,1072 1962 1999 sl stm Matares 1033 1971 1999 sl stm Smarald 1029 1984 2000 td ───���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SPARANGHEL - Asparagus officinalis L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── De Argenteuil 1029 1965 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ȘTEVIE- Rumex patientia L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── De Bacău 1031 1962 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
neagră, potrivnică soarelui doritor să ne mângâie cu razele lui. Bate un vânt rece. M-am hotărât tocmai acum să ies la o plimbare în pădure. Cad pe rând frunzele copacilor peste care toamna a presărat culoarea aurului, rubinului și smaraldului. Cerul învinețit și obosit ca după o noapte de veghe de ape verzi și limbi de foc se pregătește să inunde orașul. Înaintez încet, auzind lăicerul de jos gemând, parcă rugîndu-mă să nu mai calc frunzele. Mă apropii de un
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]