18,131 matches
-
tocmai de aceea, cvasiunanim. Cu mult, foarte mult, noroc, poate că reușești și o a doua oară, însă după ani în care te refaci. Harap Alb este un personaj care-și acceptă soarta, cel mult, lamentîndu-se în conversațiile cu calul. Soarta de a aduce, din grădina ursului, sălățile, dar pentru altul. Nu, nu pentru sine. Poate că unica lui bucurie - nu tocmai neglijabilă - constă în audiențele acordate de Sfînta Duminică (altfel, de ce ar apela la ea de două ori?!). După cum nu
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
atîți Gerilă suferă de frig prin alte basme. S-o fi săturat și de a fi veșnic confundată cu sosia-i nelipsită - ceea ce nu poate s-o flateze! - și de a decapita un șir de pretendenți tîmpiți, care își merită soarta, din moment ce nu știu nici măcar că, pentru a-ți permite luxul să alungi, cu o năframă, o albină ce te bîzîie, trebuie să fii din os domnesc. Fata Împăratului cel Roșu, precum soarele la răsărit sau la apus, nu e nicidecum
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
culoar politic unic - candidat al CDR, sprijinit și de UDMR și ajutat în cel de-al doilea tur de scrutin și de PD - îi poate, desigur, reproșa originalitatea ieșirii din scenă. Găselnița cu Mugur Isărescu ar fi putut avea o soartă mai bună dacă fostul premier ar fi avut o mai mare viteză de reacție în acceptarea candidaturii la președinție și ar fi încercat să fie mai convingător în campania electorală. Să mă ierte strategii tandemurilor, dar mai proastă campanie electorală
Întoarcerea lui Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15668_a_16993]
-
Cojocaru rămăsese blocat. Simțea, pentru prima oară, că Îi este frică. Se afla În fața unui om disperat, capabil de orice gest. Și regreta că Îl primise În camera de locuit, că, voind să fie sincer, Îi spusese ceea ce gândea În legătură cu soarta fiului său. De aceea, a Încercat să Îl liniștească: - Vă rog să Încetați. Vom mai vedea... - A, nu-ți convine? Și a ieșit afară trântind ușa ca un om bolnav, de-a dreptul furios. Teicanul a Învârtit cheia și s-
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
marca și locul fabricii de servilisme C. Corciovescu (secretară a ,,Biroului" care - spre deosebire de Irina Coroiu - a rămas ce-a fost: administratoră de fișer, ceea ce nu înseamnă că, parvenind aleatoriu în alte atribuții, e în stare să riște din stipendii, pentru soarta instituției de baștină și cu atît mai puțin a vreunui coleg care o depășește prea mult). Ca atare, în fața noii infamii (Irina Coroiu fiind de fapt al treilea filmolog expulzat de la Cinematecă în acest an), nu m-am mai adresat
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
acestei sărbători a jazzului românesc (altminteri, presa noastră culturală își menține inapetența față de manifestări artistice de maximă creativitate și "sincronism" cu evoluțiile la vârf pe plan mondial: jazzul și coregrafia). Dacă libertatea câștigată după 1989 n-a ameliorat, din păcate, soarta micii noastre comunități jazzistice (afectată de trista hemoragie a talentelor spre țări mai prospere), în schimb atitudinea sărbătoritului de acum a rămas consecventă: la bine, ca și la rău, el a preferat să-i încânte în primul rând pe cei
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
frază" (M. Dinescu, Moartea citește ziarul, p. 26), chiar în construcții prepoziționale care tind spre statutul de locuțiune (în sictir = în scîrbă): ""Veniți mîine" - ne îndeamnă în sictir o funcționară preocupată mai mult de convorbirea purtată la celular, decît de soarta noastră, a amărîților de contribuabili" (EZ 1586, 1997, 8). Starea de plictiseală iritată face parte din conținutul semantic cel mai actual al adjectivului sictirit: Același chip șters, ușor sictirit" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 6); "privirile "sictirite" ale vînzătoarelor de la
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
o polifonie a controverselor! Cel care semna în 1928, alături de Petre Pandrea și de I. Nestor Manifestul "Crinul Alb", iar în 1935, împreună cu Petre Țuțea, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu și Petre Ercuță Manifestul Revoluției Naționale, a avut o soartă iremediabil grea după instaurarea democrației populare. Dar poate cel mai rău este că astăzi nici nu se mai știe despre existența sa. Este meritul implacabilului îngrijitor de ediții Marin Diaconu de a fi selectat din Biblioteca Academiei și din biblioteci
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Cînd, cum spuneam la început, îl rîcîiam, acest om extraordinar de ocupat, îmi dovedea și cîtă importanță dădea prieteniei noastre. De fiecare dată se oprea din drum și începea să-mi povestească. Își lua bolile peste picior, dar nu și soarta, cu care se împăcase. Cu ani în urmă l-am parodiat, dacă vă mai amintiți, în România literară. Cred că i-a făcut plăcere mica mea răutate. Probabil însă că din cine știe ce scrupule stilistice, multe luni după aceea n-a
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
diferența între cei activi sau cei potențiali nu se făcea -, prin mărturiile smulse lui s-a completat lotul. Îndelung torturat, închis într-un sac și lovit cu o rangă de fier mai cu seamă în cap, Dinu Pillat a cunoscut soarta martirilor și, aidoma lor, a simțit lângă sine prezența Providenței, a lui Iisus, susținându-l, alinându-l. Din noaptea de 25 spre 26 martie 1959, când s-a produs arestarea și timp de opt luni fără răgaz, până la proces, au
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
unicul exemplar pe care-l posedă. Ai fi zis că Dîmbovița e un mic județ și că, trăind la Găiești, dl Ungureanu își poate vedea volumele măcar în vitrina librăriilor din Tîrgoviște. Ei bine, nu! Clandestinitatea pare a fi devenit soarta comună a scriitorilor români, condamnați a-și trece operele din mînă în mînă, citindu-se între ei. O dovadă în plus găsim la rubrica de informații curente din Litere: dl. Alexandru George și-a lansat la Tîrgoviște cartea cu titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Constantin Țoiu Soarta a făcut ca unul dintre cei mai mari poeți ai lumii, care a scris, exilat, și care a murit pe pământul nostru, Publius Ovidius Naso, să fie evocat în zilele noastre, de un poet proletcultist, socotit minor, Mihai Beniuc, în
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
prin anii șaizeci, că valurile Mării Negre fatale îi duc poetului tristețea în depărtări, răspândind-o în întreg universul, atât de ignar pe atunci, primind o dovadă strălucită a spiritului prin cele două mesaje lirice nemuritoare: Tristele și Ponticele, cântecele tomitane. Soarta ar fi FAMA lui Virgiliu. Corespunzătoare - în scenariu - Massmediei de azi, Radio și Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
-i contesta atotputernicia însemna a-i anula ani de "muncă", punându-i sub semnul întrebării legitimitatea - ca forță irezistibilă, reprezentând absolutul. Însemna să o negi în efigie, să o sabotezi, îngenunchind-o pe propriul teren, să o sfidezi, de unde vitrega soartă rezervată celor ce i se sustrăgeau, procedimentele de maximă desfășurare în capturarea victimelor. Alte instituții i se constituiau în anexe, miliția, bunăoară, putea intra oricând în oricare casă, cerând cartea de imobil. Simplul fapt de a nu fi în ceea ce
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
de acolo decît după o lungă perioadă de grevă a foamei și a setei, împreună cu fiul lui Gherea, Alexandru, și el comunist. Acesta din urmă a fost ucis după un proces stalinist, în URSS, în 1938. Pătrășcanu va avea aceeași soartă în 1954, după ce a trecut prin cea mai îndelungată anchetă și proces politic din istoria comunismului mondial. A făcut parte din destule organisme de conducere ale Partidului Comunist din România, a fost chiar, în 1931, deputat cîteva zile (a fost
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
adunat într-o masivă ediție de aproape o mie de pagini. N-a fost, s-o spun, o osteneală inutilă. Această răscolitoare ediție e proba, irefutabilă, a arestării, anchetării și a morții intempestive a unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit sacrificat totuși nu numai nevinovat, dar și, vai, inutil. Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchete ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele SRI. Volum editat, cu introducere și anexă de prof. dr. Sanda
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
vedere doar sinistrul interstițiu al pantofarului, fiind tot mai mult uitat celălalt, al ciocănarului, ce transformase țara în lagăr de exterminare.) Ciclopul de sub Cetățuia, al cărui ochi s-a scurs în smîrcurile de la poale, zace acum (ruginit memento înspăimîntător) în soarta lui previzibilă: emanație a minții unor golani ai istoriei românești, trădători, neinstruiți, criminali. Pînă și foișorul de sub zidul cetății destinat a-i fi ciclopului paznic, e atît de vulgar anacronic în supraviețuirea lui... (Ce colosal alt Centru Pompidou ar ieși
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
nu strălucesc prin acuratețe, e mai mult decît probabil ca premierul să fie favoritul opiniei publice reprezentate prin aceste sondaje. Cam toți cei care s-au perindat la Palatul Victoria în funcția azi îndeplinită de dl Năstase au avut aceeași soartă în primele luni de guvernare. Li s-au acordat certificate de încredere în alb, după care, treptat, au început să apară scadențele. Presa a speculat în aceste luni, mai mult decît era cazul, pornind de la avantajele de pornire ale premierului
Popularitatea lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16167_a_17492]
-
violați și împușcați, femeile mutilate și executate după ce în prealabil au fost obligate să-și sape propria groapă, sau despre munții de cadavre incinerate în timp ce alții, cărora urma să le vină rîndul, erau forțați să privească, să-și contemple iminenta soartă. Cărți precum aceasta te fac să înțelegi într-o clipă cît de absurde sînt controversele pe tema priorității unui genocid. Crimele împotriva umanității sînt la fel de oribile toate - acesta mi se pare a fi mesajul cel mai important din romanul Slavenkăi
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
roman se petrece un lucru care stîrnește o profundă controversă între personaje, și o va face și între cititori. S. ajunge la concluzia că singurul mod în care poate supraviețui bestialității soldaților, unicul fel în care se poate salva de soarta femeilor mutilate și apoi ucise de gărzi, este de a deveni prostituată. Cu alte cuvinte, de a nu mai fi victima unui viol repetat, ci de a lăsa impresia că ea consimte, ba chiar că seduce, că soldații îi cedează
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
interioare din primele cărți. În schimb, există un Destin unic, dominator, îndărătul făpturilor diferite sau asemănătoare, ca moartea într-o sală de spital plină de incurabili. O obsesie intensă zdrobește personajele, ciocnindu-le unele de altele, fără ca vreunul să îmblînzească soarta: ea rămîne în spatele lor, mereu aceeași, și îi cheamă la ea, fără ca vreun personaj s-o invoce... (André Malraux, 1933, Dicționarul biografic al autorilor, Laffont-Bompiani) Cel mai categoric se arată a fi Jean-Paul Sartre. "...L'Homme de Faulkner, comme on
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
române, nu provoacă dezbateri, nu animă viața literară. În zadar sistematizează istoricul literar, cu un efort supraomenesc, mii de informații; sintezele realizate de el se dizolvă repede în amnezia generală. În zadar revine și elaborează noi sinteze; acestea au aceeași soartă, fiind uitate și ele în cel mai scurt timp. Dumitru Micu este un Sisif al istoriei literaturii, în sensul că poate fi admirat nu pentru rezultatul la care ajunge, ci pentru efortul pe care îl face. Cum se explică această
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe Iova, este foarte greu de înțeles constanța stilului indiferent de context. Acest gen de experimentaliști (cu o soartă crudă înainte de '90) sînt urmăriți de un blestem: deși condiția experimentului este prin excelență mobilitatea, capacitatea de a modifica discursul în fel și chip, autorii în cauză au rămas fideli unui anumit tip de experiment lingvistic. Limitele acestui "stil" sînt
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
scriitorii sînt conștienți de importanța Conferinței, de propuneri, nici gînd. În schimb, diverse grupări de interese, bisericuțe, cum li se zice nu tocmai creștinește, provoacă incidente și caută scandalul cu lumînarea. Toate acestea reprezintă semne din cele mai rele pentru soarta Uniunii. Există, evident, și asta m-a obligat la reținerea la care m-am referit, o anumită artificialitate, o falsă animație în breasla noastră, acum, în ajunul Conferinței Naționale. Animația nu mi se pare a izvorî din dorința reală a
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
adeptul europenizării care atîta a deranjat orientările de extremă dreaptă românești care, tocmai de aceea, l-au declarat "inactual", izgonindu-l din spațiul românesc cultural. În 1871, tot în Direcția nouă, declara bucuros că "pe noi, românii, ne-a scos soarta fără veste din întunericul Turciei și ne-a pus în fața Europei. Odată cu gurile Dunării ni s-au deschis și porțile Carpaților și prin ele au intrat formele civilizației din Franța și din Germania și au învălit viața publică a poporului
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]