1,210 matches
-
cea politică exprimă judecăți, evaluări ale contextelor sociale, acestea ar trebui să fie o măsură a societății ca atare. În loc să vedem încrederea ca trăsătură individuală, ar fi mai bine dacă am compara diferite societăți: capitalul social este, astfel, o trăsătură societală, un fenomen social ce trebuie studiat ca atare (Newton, 2001a). De aceeași părere este și Pippa Norris (2000). Doar la nivel agregat putem detecta relațiile dintre densitatea rețelelor sociale și încredere, dintre dimensiunile structurale și cele culturale ale capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
uneori explozii fără precedent. Criza Înseamnă În primul rând degradarea condițiilor de viață, dar ea este amplificată de percepția acestei situații precare de către actorii sociali. Criza nu Înseamnă numai o deteriorare a condițiilor economice, ci și uzura rapidă a moralului societal, stricarea moravurilor și avarierea psihologiilor colective. Scade Încrederea În valori și stabilitate, se accentuează comportamentele deviante, crește rata bolilor psihosociale, se deteriorează spiritul public. În analizele lor, psihosociologii constată o legătură strânsă Între dimensiunea psihică și cea socială, găsesc o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
stau că pe etajere, ca �n vitrine, ?i li se schimb? din c�nd �n c�nd etichetele de identificare; f?c�nd �inventarul� ideilor, teoriilor, doctrinelor care au �ncercat s? surprind? mai mult sau mai pu?în adecvat socialul, societalul; articul�nd rezumate ale acestor teorii, doctrine; -�aleg�nd din trecutul disciplinei ceea ce ar �corespunde� unei �linii actuale�, unei �mode�, �n func?ie de idei �de real interes� sau de idei �la mod?� etc. Fiindc? nu putem ignora trecutul disciplinei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea temporar?, implicarea sau dezangajarea sociologului ?i a sociologiei etc. �n fiecare genera?ie se (poate) rescrie istoria disciplinei. �n perioade de stabilitate societal?, de satisfac?ie pentru ceea ce ofer? prezentul, pot fi preluate cu prec?dere imagini tradi?ionale ale trecutului, iar �n perioade de criz?, de nemul?umire fă?? de prezent, pot fi preluate imagini analoge problemelor ?i nevoilor cu care acesta
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Society (1949). DEUTSCH Karl: The Nerves of Government: Models of Political Communication and Control (1963). DREBEN Robert: On What is Learned at School (1968). EASTON David: A Framework for Political Analysis (1965). ETZIONI Amitai: The Active Society. A Theory of Societal and Political Process (1968). JOHNSON Chalmers: Revolutionary Change (1966). KELLER Suzanne: Beyond the Ruling Class: Strategic Elites în Modern Society (1963). LAZARSFELD Paul (1901-1976): Radio Research 1942-1943 (1944); The Analysis of Communications Content (1948); Voting (1954); Personal Influence (1955); The
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sector. Pentru unii, societatea civilă înflorise bine pe la sfârșitul Evului Mediu, pentru alții se năștea odată cu Epoca Luminilor. Marx și Hegel caracterizează societatea civilă drept „societate minus stat”, în timp ce Gramsci este cel care poziționează societatea civilă drept al treilea sector societal - „societatea civilă se află între structura economică și stat, cu legile și restricțiile lui”. Tocqueville este intrigat de „arta asocierii” dovedită de o Americă atât de tânără, cu atât mai mult cu cât, observă el, în ajunul Revoluției Franceze „nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în România și Republica Moldova. M-am ocupat și de programe dedicate renașterii și consolidării societății civile. Destul de repede, am început să fiu îngrijorat de prăpastia din ce în ce mai mare dintre autodeclarații mandarini ai societății civile și pălmașii celui de „al treilea sector societal”. Am dat un țipăt, două. „Repercusiunile” au apărut cu promptitudine. O mandarină chiar s-a plâns la tribunal. Într-un acces de tembelism, am gândit „un proiect populist”, cum mi s-a atras atenția. Imaginasem un Birtuleț de Idei - La
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
avut parte de surprizele bune și rele ale propriilor artefacte, nebănuite de om, dar localizate pe comunități sau țări. Acum, rele și bune sunt accelerat propagate pe întreaga planetă. Un rol major în diseminarea și emergența propagării computerizării la scală societală îl are mass media și mai ales media digitalizată. Presa și televiziunea își orchestrează eforturile pentru a crea un mediu continuu, larg și total de influențare propagandistică în favoarea tehnicii; formează o legătură esențială între individ și tehnologie, între cererile din ce în ce mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
asupra conduitelor organizaționale ca un imperativ exterior. Responsabilitatea morală face referire la autoconstrângere în virtutea liberului-arbitru. Ca subiect liber să aleagă și să decidă, organizația devine conștientă de semnificația ei socială și de scopul ei final: realizarea binelui social. Astfel, binele societal devine echivalent pentru moralitatea afacerii. Majoritatea concernelor multinaționale au devenit sensibile social și au introdus capitolul "etică" în strategiile lor corporative. În cadrul performanței corporative, sensibilitatea socială corporativă este măsurată după gradul în care managementul răspunde mediului social, prin activarea fiecăreia
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
criza petrolului etc. au făcut dovada peremptorie că natura nu-și poate perpetua la nesfârșit condițiile de securizare a vieții pe pământ. Mai mult chiar, a atras atenția lumii asupra faptului că o economie globală nu poate funcționa fără valori societale globale, valori care trebuie reformulate în decizii politice globale. Viziunea holistică asupra înțelesului dezvoltării durabile se bazează în bună măsură pe constatarea, tot mai evidentă, a faptului că mărimea PIB-ului este necesară, dar nu și suficientă, pentru a asigura
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
național. Proiectarea unei strategii de dezvoltare durabilă are avantajul că, atunci când se fac anumite alegeri susținute de grupuri sociale cu interese și priorități diferite și greu de conciliat, aceasta reprezintă cadrul de referință pentru facilitarea luării unei decizii la nivel societal. Experiența dovedește că există câteva caracteristici majore și cumulative pentru asigurarea unor strategii reușite. În acest sens, pot fi menționate: definirea clară a priorităților; înscrierea într-o optică pe termen lung; păstrarea coerenței între diferitele cadre de planificare existente deja
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
natură, față de drepturile universale ale omului, justiția economică și cultura păcii, este un complementar și un sistem de reglare adecvat emergenței mondializării industriale. Dezvoltarea durabilă reprezintă un cadru internațional de principii coroborate în vederea păstrării echilibrului între valorile economice, naturale și societale ale umanității. Conform "criteriilor și indicatorilor" lui Helmut Breitmeier, dezvoltarea durabilă ar include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a economiei și viceversa; echitatea între generații și echitatea întragenerații. Prin statuarea principiilor dezvoltării durabile, conștiința istoricității omenirii s-a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se activeze din faza de planificare a acțiunilor organizaționale (printr-o pre/vedere, cât se poate de realistă, a consecințelor), pe toată durata derulării acțiunilor (prin controlul tuturor proceselor) și postacțiune (evaluarea efectelor prin retroacțiuni). Astfel că, pentru atingerea nevoilor societale, tuturor organizațiilor li se pretinde să își restricționeze metodele și rezultatele, acestea trebuie să fie atinse prin metode care să fie apreciate ca acceptabile de o mare parte din societate. Pe scurt, responsabilitatea socială corporativă, din perspectiva unor multiple grupuri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
are nevoie de atitudini și comportamente predictive din partea afacerilor, de asumarea autentică a cetățeniei corporative de către acestea. Cetățenia corporativă se obține printr-o poziționare echilibrată a afacerii de către managementul acesteia, între interesele dinamice ale grupurilor afectate, sistemul economic și cel societal din comunitatea în care este localizată. Iar acest fapt este vizibil prin interiorizarea comportamentelor etice de către întreaga organizație, prin comportamentele fiecărui angajat, în fiecare zi de muncă. Termenul convențional folosit astăzi pentru operaționalizarea tuturor aspectelor legitimității economice și sociale pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
din activitățile companiei cu stakeholders cheie și cu acționariatul. În concluzie, pentru a consolida coerența funcțională a mediului de afaceri, pentru a armoniza așteptările dintre acesta și societate în general, în cele din urmă, pentru construcția și menținerea unui mediu societal favorabil dezvoltării umanității, este nevoie de o infrastructură normativă, de un partener social puternic (organizații ale societății civile și alte tipuri de stakeholders) și de informare transparentă despre cum se desfășoară secvențial interrelaționările în și între acestea. Consistența și completitudinea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
inteligență, curiozitate intelectivă, creativitate, ingeniozitate, de "muncitori k" (knowledge workers). Dezvoltarea capabilităților și abilităților forței de muncă depășește demult posibilitățile infrastructurii educative formale. Mare parte din atribuțiile guvernamentale în domeniul educativ au fost preluate și/sau completate de către alte organizații societale, profit și non-profit. Dacă ar fi să luăm doar exemplul medicinei, am fi copleșiți de sursele de informare, familiarizare sau dezvoltare de abilități specifice (începând cu dr. House, dr. Oz, Wikipedia, firmele producătoare de instrumentar tehnic, firmele de medicamente și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
The Collected Works of C.G. Jung, Sir Herbert Read, Michael Fordham and Gerhard Adler (ed.), Routledge & Kegan Paul, Londra, 1979. 95 Seymour Papert, "Constructionnism in practice", în Revue Internationale de Philosophie, 36 (4), 1992, pp. 612-635. 96 George. A. Steiner, "Societal Change and Business Government Relationships", în MSU Business Topics, nr. 23 1975, pp. 5-6. 97 Transparency International, Transparency International, http://cpi.transparency.org/cpi2011/, [accesat 15. 08. 2010]. 98 Werner Heisenberg, Wiki Quote, http://en.wikiquote.org/wiki/Werner Heisenberg, accesat
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale acestei tematici, cum ar fi discriminarea și stigmatizarea persoanelor infectate, categoriile vulnerabile, politicile sociale necesare în domeniu etc. O altă carență a demersului jurnalistic actual din România este interesul firav pentru evidențierea implicațiilor economice la nivel individual, comunitar și societal ale acestui fenomen. Constatările anterioare au reprezentat un imbold și o motivare în plus pentru realizatorii studiului din România. Vor fi creionate, în cele ce urmează, câteva elemente de diagnoză a gradului de cunoaștere a domeniului HIV/SIDA de către trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care, așa cum am menționat mai înainte, au început să se integreze deja supraviețuitorii epidemiei declanșate la începutul anilor '90. Conform studiului de față, multe din prejudecățile și reprezentările sociale mai mult sau mai puțin eronate sau exagerate, întâlnite la nivel societal, se regăsesc și la nivelul instituțiilor școlare investigate. Pornind de la efectele pe care le poate provoca infectarea cu HIV și ca urmare a caracterului incurabil al SIDA, această epidemie a condus la formarea unui corpus de reprezentări sociale, prejudecăți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prezinte o anumită autonomie, chiar dacă fenomenul educației urmează să fie cercetat interdisciplinar. În acest caz, pedagogul român admitea că psihologia poate investiga problemele educaționale, dar considera că determinant în formarea educogenă a omului rămâne idealul educațional, oferit chiar de contextul societal în care trăiește. Idealul educațional ,,nu este altceva decât imaginea pe care societatea și-o face despre ea însăși, potrivit tendințelor ei de perfecționare, adică nevoilor de rezolvare a contradicțiilor existente în sânul ei.” Stoian avea în vedere atât individualitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cotidianul, modelîndu-l prin centralitatea consumului televizual. Iată de ce producerea și receptarea textelor culturale și, îndeosebi, analiza lor cu instrumentar critic devin imperative în contextul bombardamentului mediatic la care sîntem supuși. Doar așa, crede îndreptățit autorul, vom înțelege cultura și textura societală, sensul și efectele veritabilei băi mediatice, fără a ignora tectonica politică. Și fără a uita că această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întoarcem la examinarea acestei părți "excepționale" prin analiza altor factori explicativi, și anume prezența puternicelor diviziuni de grup în societățile plurale și rolul "culturii". Societățile plurale Stabilitatea sistemelor politice poate fi grav afectată de existența unor conflicte puternice la nivel societal și în special a unor conflicte etnice, lingvistice sau religioase (sau o combinație între acestea). Acest aspect a fost totdeauna asociat cu lumea a treia, însă destrămarea Uniunii Sovietice și a Iugoslaviei la începutul anilor '90, urmată pe alocuri de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
amplă rețea de organizații dependente pentru a asigura controlul asupra tuturor aspectelor vieții sociale și pentru a împiedica entitățile tradiționale să-și exercite în continuare influența. O astfel de politică este în mod clar generatoare de conflict. Grupurile și cererile societale Putem evalua acum măsura în care grupurile articulează cereri într-o societate. Acesta a fost considerat rolul lor principal, dar perspectiva este adesea contestată ca fiind unilaterală, de inspirație occidentală și bazată pe o viziune mai curând idealizată a societății
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu influența unor grupuri comunitare, în special triburile sau clanurile și grupurile etnice. Astfel, procesul de legitimare a partidelor poate rezulta dintr-unul din cele două tipuri de dezvoltare. Pe de o parte, grupurile care se bucură de un sprijin societal larg pot alcătui organizații de partid atunci când este nevoie o nevoie care poate apărea odată cu modernizarea societății. Astfel, multe partide socialiste au fost sprijinite de sindicate, iar partidele religioase de biserică. Pe de altă parte, liderii naționali care dețin un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perioadele revoluționare. Privire de ansamblu Partidele politice sunt o trăsătură cheie a societăților moderne. Ele sunt grupuri asociative cu scopuri acoperind toate aspectele vieții sociale și posibil deschise tuturor cetățenilor. Ele au trei funcții principale, aceea de a articula conflictele societale prin crearea legăturilor (în ambele direcții) între oameni și autorități, de a formula politici sau de a ajuta la transmiterea politicilor către guvern, precum și aceea de recrutare a elitei politice. Partidele au nevoie de legitimitate pentru a avea un impact
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]