1,301 matches
-
comunitățile etnice blamate social, al celor cu comportamente agresive sau violente etc.). Capitolul III Școala incluzivă sau școala pentru diversitate Sintagma școala pentru diversitate este echivalentă sintagmei școala pentru toți și reprezintă dezideratul maximei flexibilități și toleranțe în ceea ce privește diferențele fizice, socioculturale, lingvistice și psihologice existente între copii/ elevi, misiunea școlii fiind aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a învăța în funcție de ritmul, capacitățile și nevoile proprii și de a se exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate. Ideea care animă acest
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de schimbări radicale în domeniul curriculumului, să vină în întâmpinarea tuturor cerințelor educaționale ale elevilor, fără a leza demnitatea și personalitatea acestora ; în condițiile educației incluzive, clasele/grupele de elevi vor include copii apropiați ca vârstă și nivel de experiență socioculturală. Aplicarea acestor principii în practica școlii pentru diversitate presupune, din partea personalului didactic și de specialitate, o serie de calități, cum ar fi: să aibă responsabilitatea recunoașterii nivelului de competență profesională și dorința de perfecționare a capacităților de lucru în condițiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie atenție rezidă mai întâi în apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, în ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite tipuri de deficiență, vom descoperi câteva particularități cu implicații majore în activitatea didactică desfășurată cu aceștia. Dacă, în condiții obișnuite de dezvoltare și funcționalitate normală a analizatorilor, dependența de senzații a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
validate științific, aplicabile în situații formale sau concrete ale vieții copilului. Verza menționează în lucrările sale că, pentru efectuarea unei psihodiagnoze valide în domeniul psihopedagogiei speciale, se impune respectarea următoarelor condiții: diferențierea tulburărilor organice de cele funcționale; stabilirea rolului factorilor socioculturali și familiali; identificarea factorilor etiologici; estimarea nivelului deficienței; evaluarea prognozei și stabilirea unei metodologii recuperativ compensatorii. Pentru o psihodiagnoză riguroasă și pentru alcătuirea unui program de recuperare eficient, analiza trebuie să cuprindă și date obținute prin anamneză, chestionar, observație etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
procesului de dezvoltare cognitivă. în această categorie putem include: teoria experienței de învățare mediată (MLE) a lui Feuerstein, care oferă un bogat instrumentar de stimulare cognitivă, cunoscut în literatura de specialitate ca instrumental enrichment (îmbogățire instrumentală); teoria lui Vîgotski teoria socioculturală a dezvoltării cognitive; teoria lui Lipman privind programele de stimulare a copiilor; modelul de predare conceptuală (Basic Concept Teaching BCT) al lui Nyborg; învățarea cognitivă despre predarea informațiilor, incluzând învățarea modalităților de adunare și prelucrare a informațiilor. b) Evaluarea/testarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
incluzivă este un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunități, indiferent de caracteristicile biopsihice sau socioculturale ale populației școlare, respectând astfel principiul asigurării de șanse egale la educație pentru toți membrii comunității. Educația specială se referă la adaptarea procesului de învățământ, precum și la intervenția specifică (activități de recuperare și reabilitare) pentru elevii care nu reușesc să
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mulți), ci reprezintă în primul rând o formă particulară de adaptare a procesului instructiv educativ, în funcție de problemele individuale de învățare ale elevului (posibilități limitate de înțelegere și asimilare a unor cunoștințe și abilități) datorate prezenței unor deficiențe, a unui mediu sociocultural deficitar, care determină un retard intelectual, a interesului limitat sau absenței motivației pentru învățare etc. Astfel, acceptând această perspectivă, precum și diversitatea populației școlare din zilele noastre (elevi cu dizabilități integrați, elevi cu dificultăți de învățare, elevi din medii defavorizate etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
profesori de sprijin/suport, specialiști în educație specială și părinți. S. Stainback, W. Stainback și M. Forest (1998, p. 24) prezintă o listă cu aspecte reprezentative pentru a defini școala incluzivă: recunoaște și acceptă diferențele de natură intelectuală, fizică, psihică, socioculturală etc. din rândul elevilor; asigură o abordare individualizată pentru toți elevii; concepe strategii didactice în acord cu cerințele oricărui elev; oferă servicii specializate, în funcție de cerințele educaționale ale fiecărui elev; desfășoară acțiuni permanente pentru identificarea cerințelor speciale, stabilind prioritățile pentru fiecare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Devianța socială la tineri, Mihaela Radoi • Epoca maselor, Serge Moscovici • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Imaginarul colectiv al electoratului, Adriana Ștefănel • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Acțiune colectivă urbană în postsocialism ediția a II-a (revizuită), Adrian Hatos • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică, Horațiu Rusu • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială, Alina Duduciuc • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
subsystem of living animals, characterizing the simplest cellular life functions aș well aș the most complex motor activities. Indeed, this definition of inquiry is aimed at characterizing not only the microstructure of physiological behavior but also wholesale features of human sociocultural interactions. By this account, agents should be motivated to solve problems independently of whether or not they have minds" (ibid.: 141). 3.2.3. În this context, some other more complex modern theories are worth mentioning, since they strive to
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele avantaje spirituale sînt de judecat în raport cu acest spectacol, voi face mereu, de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
critica lumii moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul aparte, de o magistrală limpezime. în raport cu ele, soluția pentru criză pare totuși puțin nerealistă. Ni se propune să ne reinventăm ca oameni integral tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un rebut nociv. Operația riscă să fie pe cît de radicală, pe atît de iluzorie. Căci, la nivelul vieții sociale și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dreptul la educație (școli de îndoctrinare, de antrenament), dreptul la circulația oamenilor și a informației. Nu mă refer nici măcar la faptul că religia e utilizată de fundamentaliști pentru a justifica cel mai adesea revendicări de ordin foarte secular (etnic, național, sociocultural). Mă refer la orientarea mentală care subîntinde ideologiile politico-religioase fundamentaliste. Foarte asemănătoare între ele, aceste ideologii organizează grupul respectiv ca pe o enclavă de oameni perfecți, aleși, aflată în antagonism radical cu lumea exterioară, considerată deficitară. Dar e vorba despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
referă la musulmanul comun care nu se consideră pe sine o ființă teleghidată de voința divină, care admite, prin urmare, că descinderea Coranului în lume, înțelegerea și aplicarea lui trebuie să implice rațiunea umană, interpretarea, varietatea soluțiilor adaptate unor condiții socioculturale și istorice diverse. Pentru musulmanul comun, Coranul nu reprezintă o carte de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții, suport, algoritmi, tehnici, îndemnuri pentru practicarea raportului personal și eclezial cu transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de retragere-apariție, de discreție și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de a asista la ieșirea religiei din obiectivările ei socioculturale? Apofatismul sau poarta contrariilor Iar dacă spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
punem lumina absolutului pe lucrurile veacului. Dar ne și împiedică astfel să folosim categoriile religiei pentru a ne instala într-o lume bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Interșcolar Iași Retardul verbal este un concept complex în cadrul tulburărilor de limbaj care cuprinde toate formele de nedezvoltare ale limbajului. El poate apărea pe fondul unui deficit mintal sau senzorial, pe fondul unei disfuncționalități organice sau pe fondul unui mediu sociocultural ce nu stimulează dezvoltarea limbajului în perioadele de formare a acestuia [2]. Sunt prezente mai multe caracteristici în retardul verbal: dificultăți de exprimare, dificultăți de înțelegere, un vocabular limitat. Din spectrul larg al tulburărilor incluse în retardul verbal, vom aborda
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
ideile care au schimbat arheologia lumii văzute. Cele nevăzute, cuvântul, ideile, voința, gândul sunt cele care structurează lumea. Sau destine individuale. - Lectura revelează identitatea. E firesc să te întrebi de ce spațiul în care te naști și trăiești are această configurație socioculturală și nu alta. Ba mai mult, vrei să cunoști și ce fel de osatură psihologică ai tu, după ce ai deversat viața ta în râul de viață al țării tale. Sau invers, te interesează să cunoști ce valori pulsează în viața
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
criteriul ocurenței și al dispersiei - însumează termeni motivați prin varietatea registrelor semantice și tematice - de regulă, izomorfi - și impune un nou tipar lingvistic de interdisciplinaritate. Tipologia acestor termeni- blitz ai globalizării, creată după model greco-latin prezintă interes în ceea ce privește ocurența factorilor socioculturali în limbă: "în cea mai firavă manifestare de activitate intelectuală, în limbă, scria Antonio Gramsci, este cuprinsă o concepție despre lume: "limba conține elementele unei concepții despre viață și cultură" (A. Gramsci, 2001, în A.C. Jeffrey, S. Seidman, 2001: 47-53
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prefixoidele clasice sunt purtătoare ale unor caracteristici denominative, prin faptul că definesc substanța într-o manieră abstractă (cf. aer (o) -, tele (o)-, video - s.a.m.d.), au sens cognitiv, pur intelectual și stabil. Sensul compuselor de tip euro- circumscrie valori socioculturale și economice de circumstanță: europiață (en. euromarket; fr. euromarché; es. euromercado). Prefixoidele definesc un domeniu eminamente științific, sunt fundamentale. Compusele aparținând limbajului economiei comunitare au o relevanță conjuncturală. Eurolectul actualizează conceptele într-un sistem holistic, decompozabil în funcție de natura referenților. Este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]