2,985 matches
-
remunerarea diferențiată a angajaților în funcție de performanță muncii prestate; - responsabilizarea conducerii instituțiilor publice. D. Utilizarea salariului minim de bază garantat ca instrument de protecție a angajaților; finalizarea elaborării metodologiei de calcul al nivelului salariului de bază minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care să reprezinte costul menținerii capacității de muncă. E. Introducerea obiectivelor de politică salarială în programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculați privind salariul real. 2.3. Politici de ocupare - accelerarea adoptării standardelor ocupaționale și de evaluare; - armonizarea Codului ocupațiilor din
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
continuarea politicilor de dezvoltare montană. În cazul în care producția agricolă va fi excedentara, Guvernul va adopta măsuri pentru stimularea exportului de cereale. 6. Măsuri în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și locuirii În concordanță cu opțiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice se au în vedere următoarele: - promovarea Legii privind amenajarea teritoriului național "Rețeaua de localități"; - urmărirea extinderii elaborării planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile și finalizarea a 60% din acestea; - crearea cadrului de finanțare necesar dezvoltării Fondului de locuințe; - promovarea Programului
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 235) În privința învățământului particular, trebuie menționat că legea instrucțiunii publice din 1864 enunța că acesta poate cuprinde orice tip de învățătură (primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament statal în procesul de edificare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teorii ale cărei elemente existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului. După cum vom vedea în secțiunea imediat următoare, retragerea aureliană, anterior interpretată într-o cheie dramatică, drept tragedia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
6.PARTICIPANȚII Statutul socio-economic Pentru că cercetările empirice arată că pe baza tuturor indicatorilor socio-economici, persoanele care votează și participă mai mult sînt cele situate la un nivel socio-economic mai ridicat și că, dimpotrivă, persoanele mai dezavantajate din punct de vedere socioeconomic de obicei votează și participă mai puțin, se poate deduce că statutul socio-economic este variabila independentă la care se face referire pentru a explica prezența sau absența, cantitatea și calitatea comportamentelor participării politice. Așa cum a sesizat Milbrath [1967, 113-114], "una
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sindicatele, dar, firește, și multe alte organizații profesionale. Organizare și participare Cea mai mare parte a autorilor susțin că organizațiile constituie instrumentul principal al participării politice, cel în care diferențele de statut pot fi anulate, datorită căruia indivizi de condiție socioeconomică inferioară pot aspira către reducerea diferenței în ceea ce privește accesul la puterea politică și distribuirea de resurse. Parțial, cercetările susțin în mod empiric aceste afirmații. Totuși, critica lui Pizzorno merită să fie luată în considerație: "Această primă ipoteză indică, deci, organizația drept
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
stăpînirea ritmului schimbării socio-economice, în a-l controla și, pe cît posibil, a-l încetini. S-ar putea susține că, invers decît în regimurile comuniste, regimurile autoritare ajung să eșueze cînd se produc schimbări pozitive, cînd are loc o dezvoltare socioeconomică, mai ales dacă nu este dorită de regimul autoritar. Atunci încep tensiunile care vor duce la tranziție, pentru că nedoritele schimbări socio-economice creează condițiile, printre care apariția unei pluralități de grupuri și de asociații, pentru o depășire a pluralismului limitat. Regimurile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de mai bine de un secol, nu reușeau să mențină în viață regimurile democratice, teza sociologului politic Seymour Martin Lipset [1959; 1981] a constituit punctul de referință, pozitiv și negativ, pentru reflecțiile ulterioare. Într-o extremă sinteză, folosind anumiți indicatori socioeconomici (venit pe cap de locuitor, grad de instrucție, procent de urbanizare, nivel de industrializare, acces la mijloacele de comunicare), Lipset susține că sistemele economice cele mai dezvoltate sînt cele care reușesc să creeze și să mențină un regim democratic [1981
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fie regimuri democratice și, viceversa, ca sistemele democratice să se bucure de un nivel de dezvoltare socio-economică net superior celui al regimurilor nedemocratice. În al doilea caz, în schimb, s-ar putea formula o lege sociologică, potrivit căreia toate sistemele socioeconomice care depășesc anumite trepte de industrializare, alfabetizare, urbanizare și venit pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice; tot astfel, regimurile care au devenit democratice datorează această realizare faptului că sistemele lor socio-economice au depășit aceste trepte de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost reformulată în diferite moduri de către cercetători, care consideră destul de relevantă legătura stabilită între condițiile socio-economice și regimul politic, refe-rindu-se în mod special la două aspecte. În concepția unor cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci cînd inegalitățile sînt relativ ținute în frîu și dezechilibrele reduse. Inegalitățile mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
egalitară. Se poate preciza că este posibilă și susținerea contrariului, adică democrația tinde să reducă și să controleze inegalitățile socio-economice, iar dacă nu reușește, deschide calea unor soluții autoritare. Alți cercetători au susținut că nu contează atît nivelul de dezvoltare socioeconomică, cît modalitățile prin care a fost urmărit și prin care s-a ajuns la el. Încercarea de a obține o dezvoltare socioeconomică rapidă este sortită să se lovească de metode autoritare și să aibă efecte destabilizatoare asupra sistemului politic, astfel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nu reușește, deschide calea unor soluții autoritare. Alți cercetători au susținut că nu contează atît nivelul de dezvoltare socioeconomică, cît modalitățile prin care a fost urmărit și prin care s-a ajuns la el. Încercarea de a obține o dezvoltare socioeconomică rapidă este sortită să se lovească de metode autoritare și să aibă efecte destabilizatoare asupra sistemului politic, astfel încît nu poate conduce la un regim democratic. Pe de altă parte, s-a susținut că numai un regim autoritar sau totalitar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Pădurile, prin funcțiile ecologice, de protecție și socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avuție de interes național de care beneficiază întreaga societate. În acest scop este necesara asigurarea gestionării durabile a pădurilor prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, regenerare, îngrijire și
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
prin îmbunătățirea mediului lor social și fizic și asigurarea efectivă și eficiența a serviciilor de sănătate și îngrijire socială disponibile pentru ele. - Studierea problemelor legate de etică biomedicala și bioetica în contextul spectrului pentru valorile umane fundamentale*1) - Studierea aspectelor socioeconomice ale dezvoltării științelor și tehnologiilor vieții în perspectiva dezvoltării durabile (impact asupra societății, economiei și ocupării forței de muncă) c) Suport pentru infrastructurile cercetării ... În acord cu obiectivele generale descrise mai sus, activitățile ar trebui concentrate, spre exemplu, pe bazele
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
a unei implementări flexibile a activităților, reflectând priorități social-economice. Aceste eforturi trebuie să abordeze în toate activitățile subiecte generale cum ar fi: accesibilitate, ușurință în utilizare, eficiența costurilor, interoperabilitate și standardizare. Acestea ar trebui, de asemenea, să se adreseze impactului socioeconomic al activităților, în special schimbărilor sociale determinate de introducerea și de răspândirea utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, inclusiv de efectul lor asupra diferitelor grupuri de populație, acordându-se atenție efectului lor asupra femeilor și tinerilor. O prioritate importantă
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
prin îmbunătățirea mediului lor social și fizic și asigurarea efectivă și eficiența a serviciilor de sănătate și îngrijire socială disponibile pentru ele. - Studierea problemelor legate de etică biomedicala și bioetica în contextul spectrului pentru valorile umane fundamentale*1) - Studierea aspectelor socioeconomice ale dezvoltării științelor și tehnologiilor vieții în perspectiva dezvoltării durabile (impact asupra societății, economiei și ocupării forței de muncă) c) Suport pentru infrastructurile cercetării ... În acord cu obiectivele generale descrise mai sus, activitățile ar trebui concentrate, spre exemplu, pe bazele
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
a unei implementări flexibile a activităților, reflectând priorități social-economice. Aceste eforturi trebuie să abordeze în toate activitățile subiecte generale cum ar fi: accesibilitate, ușurință în utilizare, eficiența costurilor, interoperabilitate și standardizare. Acestea ar trebui, de asemenea, să se adreseze impactului socioeconomic al activităților, în special schimbărilor sociale determinate de introducerea și de răspândirea utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, inclusiv de efectul lor asupra diferitelor grupuri de populație, acordându-se atenție efectului lor asupra femeilor și tinerilor. O prioritate importantă
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și o orientare crescută asupra viitorului poate sugera că munca grea și condițiile de viață dificile au generat credințe în predictibilitatea forțelor externe și în asigurarea unui viitor mai bun
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este cel al Estoniei, calificată drept una dintre cele mai colectiviste societăți (Kalmus, 2002, p. 124). Factorii mai importanți care explică tendința sînt: relicvele unei culturi tradițional rurale, sentimentele naționale puternice în rîndul estonienilor, influența ideologiei comuniste și cîteva condiții socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a unei rețele corespunzătoare de comunicații. Totuși, cercetările realizate între 1991-1995 de Balticom, cît și alte investigații psihosociologice mai recente (Realo, Allik, 1999; Kalmus, 2002) au relevat modificarea sindromului cultural colectivist
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perioada dinaintea preadolescenței ar putea fi numită perioada preaxiologică. în procesul de socializare primară, interiorizarea lumii sociale se realizează prin persoanele semnificative pentru copil (de exemplu, părinții). Astfel, pentru personalitatea în formare a copilului, realitatea obiectivă apare filtrată prin statutul socioeconomic și profilul valoric al persoanelor semnificative (Iluț, 2001, p. 45). Odată cu debutul socializării secundare (școlarizarea), copilul intră în interacțiune cu cerințele, informațiile și valorile diferitelor instituții. Deși acestea sînt și ele mediate de persoane relevante, individul poate exercita un oarecare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbare a valorilor sub influența modificărilor produse în sistemul sociopolitic Teoriile și cercetările efectuate în domeniul psihologiei culturale și interculturale atribuie o importanță deosebită contextului sociopolitic în care subiecții individuali își definesc valorile. Odată cu instaurarea regimului comunist în Europa de Est, situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la realitatea socială înglobantă. Atitudini și comportamente care pînă la acel moment au fost valorizate începeau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]