12,660 matches
-
acuzațiile lui Iliescu că " în Piață se găsesc elemente fasciste și legionare " . Pentru a stăpâni informativ " eventualul pericol legionar " Măgureanu îl pune pe Marian Munteanu să înființeze " Mișcarea pentru România " unde începe să scrie și Dan Dungaciu . Absolvent tot de sociologie , Dungaciu era discipolul , elevul și " pupilul " lui Măgureanu . De altfel , conform mărturiilor unor români din SUA , Marian Munteanu s-a prezentat la Los Angeles tot în cămașă verde legionara . Măgureanu l-a răsplătit ulterior pe Marian Munteanu cu un spațiu
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
familia) sau mai multe (școală, cluburi extrașcolare, tabere etc.) absolut necesare pentru evoluția unui copil la statutul de - om și adult. Vom vedea de ce așa și nu simplu - adult. Prezenta lucrare, ca rod al studierii unor lucrări în materie de sociologia familiei, psihologia cuplului, psihanaliza (nu freudiană) teologie, literatură și altele, s-a născut găsindu-și abstracțiunile în cauză, evoluând apoi în timp și-a găsit o nouă direcție (personală) ce a fost experimentată și aplicată pe câteva cupluri. Dorindu-i
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
distanciations”, editat de Mihai Dinu GHEORGHIU și Paul ARNAULT: cuprinde actele colocviului cu același titlu, organizat în 2011 • „Parentalitatea pe înțelesul tuturor. Pertinența și derivele unui concept”, Catherine SELLENET, traducere de Elena COJOCARIU: sintetizează discuțiile despre parentalitate din ultimele decenii. • „Sociologie electorală. Alegeri, alegători și comportamente de vot”, Romeo ASIMINEI: analiza modelelor și mecanismelor procesului electoral. • „Ideologia operetei și modernitatea vieneză. Un eseu de istoria culturii”, Moritz CSAKY, traducere de Cristina SPINEI: volum dedicat operetei vieneze. • „Dezvoltarea regională și resursele umane
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE ŞI EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353736_a_355065]
-
orienteze politicile noilor realități de după Marea Unire, avea nevoie de fundamente teoretice bazate pe analize „la fața locului”, de o instituție în acest sens. Și, grație acestei personalități cu veleități academice omnipotente (specializat în școlile Occidentului în domenii ca filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
filozofie, sociologie, psihologie, etnologie, economie, istorie, antropogeografie), România avea să aibă această Instituție (mai degrabă un concert de instituții, cum ar fi: Asociația pentru Studiul și Reforma Socială (devenită Institutul Social Român), revistele „Arhiva pentru știință și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate fondate de Dimitrie Gusti. Apoi, unele instituții de profil au trebuit revitalizate prin aflarea la cârma lor a acestui reformator providențial. De aceea, D.Gusti preia șefia Catedrei de Sociologie Politică de la Facultatea de
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
și reformă socială” și „Sociologie românească”, Muzeul Satului din București - toate fondate de Dimitrie Gusti. Apoi, unele instituții de profil au trebuit revitalizate prin aflarea la cârma lor a acestui reformator providențial. De aceea, D.Gusti preia șefia Catedrei de Sociologie Politică de la Facultatea de Litere și Filozofie din București, preia direcția Fundației Regale, devine președintele Serviciului Social etc. Și, de pe aceste poziții de mare responsabilitate, Dimitrie Gusti crează metode noi de cercetare sociologică pe care le pune în practică prin
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
Regale, devine președintele Serviciului Social etc. Și, de pe aceste poziții de mare responsabilitate, Dimitrie Gusti crează metode noi de cercetare sociologică pe care le pune în practică prin campaniile de cercetare monografică din perioada 1925-1932, campanii organizate în cadrul Seminarului de sociologie a profesorului Gusti și prin contribuția Fundației Regale, prin angajarea a numeroase persoane specializate ori în curs de specializare, ca studenți. Campania a implicat sate-eșantion din fostul Regat și din teritoriile readuse acasă după trecerea viforelor care le-au smuls
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
și editor - în postfața volumului „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”. Mirel Bănică s-a născut în anul 1971 în localitatea Ianca, județul Brăila, fiind Doctor în științe politice a Universității din Geneva, Elveția, 2004. Domenii de specializare: sociologia memoriei, sociologia religiilor, geopolitică. A făcut stagii de specializare la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS), Paris, și Universitatea Laval, Canada, între anii 2005 și 2006. Colaborator permanent al revistei Dilema Veche, București. Articole publicate în revistele 22
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
în postfața volumului „Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”. Mirel Bănică s-a născut în anul 1971 în localitatea Ianca, județul Brăila, fiind Doctor în științe politice a Universității din Geneva, Elveția, 2004. Domenii de specializare: sociologia memoriei, sociologia religiilor, geopolitică. A făcut stagii de specializare la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS), Paris, și Universitatea Laval, Canada, între anii 2005 și 2006. Colaborator permanent al revistei Dilema Veche, București. Articole publicate în revistele 22, Sfera Politicii
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
toate epocile și punctează pe alocuri, ca din întâmplare, ”invențiile” care s-au dovedit viabile până în zilele noastre: democrația grecilor, dreptul roman, arhitectura evului mediu, comerțul hanseaticilor, revoluția industrială engleză. Mai vin două pagini de etică și un pic de sociologie, clădite pe antagonismul război-pace, bună ocazie de a sublinia nevoia absolută de înțelegere dintre popoare. Abia aici, după așa o lungă introducere, în același stil jucăuș se face trecerea la subiectul propriu-zis, istoria Uniunii Europene pe care nu pot s-
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
Carpaților Răsăriteni, cu menționarea titlurilor și numele autorilor principalelor studii și articole apărute în publicațiile respective. Un loc distinct îl ocupă capitolul Din mărgăritarele ortodoxiei și culturii românești, care cuprinde studii și articole cu tematică teologică, de istorie bisericească, etnografie, sociologie, semnate de cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi , arhiviști, doctoranzi, preoți, profesori, din județele Covasna și Harghita și din principalele centre universitare din întreaga țară, colaboratori ai publicațiilor editate de Eparhia Covasnei și Harghitei și tineri care au fost sprijiniți în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
politică activă în privința dobânzilor acordate la credite, a siguraței banilor. În 2001 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular al acestui prestigios for științific al României, în anul 2006. În prezent este și Președintele Secției de Economie, Sociologie și Științe Juridice a Academiei Române. Distincții De-a lungul îndelungatei activități de guvernator al BNR, Mugur Isărescu a primit distincții și titluri, printre care: Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (oct. 2003), din Pitești (dec. 2006), al Universității „G.
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
sufletească unitară. Adică să fim toți într-un gând, într-un cuget. Așa a pornit viața noastră. 10 surori au fost la început. Acum avem vreo 24 de ostenitoare în obște, toate au studii universitare în diferite domenii; medicină, teologie, sociologie. Ele stăteau poate într-o așteptare, dar nu erau hotărâte să plece la mănăstire. Și cred că le-a ajutat faptul că au trecut puțin prin viață, în sensul că au venit aici persoane cu vârsta între 30 și 40
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
pian sau alte instrumente. De asemenea, aici se organizează diverse conferințe, la care sunt invitați să vorbească oameni din parohie, pentru că printre ei sunt persoane titrate, cu studii înalte și pot spune lucruri deosebite. Au fost conferințe de artă, de sociologie, de geologie, istorie, religie, etc. Parohia „Sfântul Nicolae“ din orașul Câmpina, prin programul liturgic și evenimentele culturale organizate, adună și valorifică cele mai diverse talente ale oamenilor din comunitate. Bineînțeles, acest fapt se datorează mai ales Părintelui Petru Moga, care
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
Bogdan Constantin Neculau, prof.univ.dr.Xenia Patraș, doctorul în filologie Mihail Guzun, decanul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova, conf.univ.dr.Mina-Maria Rusu, prof. univ. dr. Constantin Toma, prof.univ.dr. Gheorghe Lungu, Victor Mocanu doctor în sociologie, președintele Asociației Sociologilor și Demografilor din republica Moldova, prof.univ.dr. Maria Lungu, prof.univ.dr. Ion Apostol, prof. univ.dr. habil. Gheorghe Bobînă din Chișinău, prof.univ.dr. Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, prof.univ.dr.Constantin Cloșcă, prof.univ.dr. Ioan Sârbu de la Chișinău sau prof.univ.dr.Vlad Galin-Corini. Conferința inaugurală ținută de
ZILELE UNIVERSITATII APOLLONIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357929_a_359258]
-
pictată și teracote dacice, deosebit de valoroase (Măgura Călanului, Cucuiș, Valea Bodii, Uroi, Naia etc). Propune ridicarea civilizației dace în rangul cel mai înalt al civilitațiilor antice. Descoperă topografia cosmogonică a dacilor. Susține în aula Academiei Române (19 mai 1995) comunicarea “De la sociologia monografică la cea entropică”. Valorifică moștenirea științifică a lui D. Gusti. Despre studiile, monografiile, cărțile acestui spirit enciclopedic au aflat multe publicații din țară și străinătate. Participă la numeroase sesiuni știintifice naționale și internaționale în probleme de informatică, filosofie, civilizație
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
poartă numele, și pe care l-a condus până la finalul vieții. Ana ASLAN a reușit ca după îndelungi cercetări să prezinte lumii în 1956, medicamentul Gerovital, care printr-o administrare judicioasă și controlată, întârzie procesul de îmbătrânire. Chiar dacă medicina și sociologia au atras atenția asupra importanței mediului, familiei și societății care pot influența benefic bătrânețea, în realitate se face foarte puțin. Viața individului într-un cadru familial armonios tinde spre o bătrânețe prelungită. Persoana, mai ales la o vârstă înaintată, are
CE ŞTIM DESPRE BĂTRÂNEŢE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357667_a_358996]
-
de estetica Ortodoxiei" au fost prezentate inițial la Facultatea de Litere și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din municipiul Pitești. Ulterior aceste capitole au fost completate cu noi prelegeri rostite de Domnul Profesor Mihail Diaconescu la Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității din București, la Facultatea de Limba Română și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
noi prelegeri rostite de Domnul Profesor Mihail Diaconescu la Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității din București, la Facultatea de Limba Română și la Facultatea de Limbi Străine a Universității Spiru Haret din București, precum și la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Hyperion, tot din București. În tratat au fost incluse și unele prelegeri ținute la Secția Romanistică a Institutului de Romanistică al Universității Humboldt din Berlin, unde Domnul Profesor Mihail Diaconescu a avut cursuri și a condus
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
1. spațiu românesc,2.pământ românesc,3. cuvânt românesc. Se obvesva amplul aparat bibliografic-este impresionant cum redă materialul de la cele mai vechi izvoare-surse istorice și literare până la cele mai noi.Există o viziune interdisciplinară-paleontologic, antropologic,etnografic, folclor, religie, psihologic, psiholingvistică, sociologie, istoria limbii, literatură-toate aceste domenii se centrează pe viziunea, instituția, cercetarea, documentarea și a argumentărilor arheologice cu care a operat și operează istoricul și scriitorul de formație culturaă-enciclopedică ,Ionel Cionchin. Autorul în cele220 de pagini ne oferă o bogăție de
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut fur die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
fur die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social Anthropology (Germania). Este membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
membru al mai multor asociații naționale și internaționale de profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
profil și laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) și al Premiului Internațional pentru Sociologie al Universității din Istanbul - Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]