1,335 matches
-
a Îndepărtat și mai mult speranța normalizării pentru evrei. Noul regim totalitar s-a dovedit potrivnic la tot ce Însemna alteritate, inclusiv În ceea ce privea populația evreiască. Noua putere a atentat la organizarea specifică a vieții evreiești, la structura sa socioprofesională, la cultivarea tradițiilor sale culturale și religioase. I-a Împiedicat legătura populației evreiești cu celelalte grupări evreiești din lume. Pe lângă acest contencios specific cu regimul totalitar, evreii au fost victimele terorii generale ce s-a abătut asupra tuturor cetățenilor României
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
curriculum development) și optimizarea curriculumului (curriculum improvement) desemnau imperativ necesitatea de a concepe planuri și programe de învățământ al căror conținut să permită „educația vocațională”: formarea și dezvoltarea celor care învață în conformitate cu aptitudinile individuale, trebuințele proprii de formare și solicitările socioprofesionale. Expresiile curriculum development și curriculum improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului XX, ele au început să desemneze o știință teoretică și practică a educației care a asimilat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instituție care ia contact cu viitorul, iar acest adevăr indubitabil nu poate fi nicidecum eludat. Rostul cercetării curriculare este așadar triplu: - să identifice erorile, disfuncționalitățile și dificultățile structural-funcționale actuale; - să identifice tendințele majore de evoluție social-economică și științifico-tehnică și solicitările socioprofesionale provocate de acestea; - să armonizeze cele două categorii de date pe baza „principiului minimax” (minimizarea efectelor indezirabile și maximizarea consecințelor benigne). Etapa a II-a. Curriculum design (tradus în românește, de obicei, prin „proiectare curriculară”) Este activitatea de concepere a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în categorii fundamentale) pe 50 de jocuri foarte diferite: jocuri de societate (baby-foot, jocul gâștei, șah, Trivial Pursuit, șeptică), jocuri video (Tomb Raider, V-Rally), jocuri de noroc (loto, sloturi), sporturi (tenis, fotbal) etc. 40 de subiecți de vârste și categorii socioprofesionale foarte variate trebuiau să răspundă la un chestionar cu 48 de întrebări. Aceste întrebări vizau anumite jocuri (șeptică, fotbal) sau categorii de jocuri (de descoperire, de competiție etc.) cu scopul de a identifica diferite motive explicite pentru care aceștia le
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
relativ frecvent în patobiografia socială a pacienților, în ideea de a separa între controversa cauzalității sociale versus “alunecării (drift) sociale”, evenimente având o încărcătură socială negativă deosebită: pierderea unei persoane dragi, divorț (separare, despărțire), pierderea locului de muncă, schimbarea statutului socioprofesional (stagiul militar printre altele). Aceste evenimente a căror încărcătură negativă este crescută oricare ar fi dimensiunea socio-culturală a subiectului au fost corelate cu cele două dimesiuni definitorii ale debutului care au fost amintite mai sus. înlăturată cu desăvârșire. Datele găsite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihiatriei de către Pinel și Benjamin Rush. În țara noastră, ergoterapia a fost aplicată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea de către Obregia, Ureche și Preda. În prezent există diverse tipuri de ateliere de readaptare socioprofesională: a) ateliere de tip clasic: ateliere de artizanat, de croitorie, de țesut, de reparații, de pictură etc.; b) ateliere de "tip industrial": de mecanică, de electronică etc. Durata ergoterapiei. După Garrone et al., 1968 o durată sub 4 luni nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Scrisoare despre 12 candidați la emigrare, din primăvara anului 1983, care denunță arestarea abuzivă a acestui grup). Existența unor grupuri pare evidentă, deși nimic nu ne indică importanța lor numerică și durata lor în timp, în cazul apărării unor interese socioprofesionale: Grupul 777, format din chelneri, bucătari și recepționeri care protestează în septembrie 1979 contra samavolniciilor Securității în industria turismului, Grupul asistenților medicali, [martie aprilie] 1980, retrogradați prin suprimarea titlului, Un grup de artiști, aprilie 1980, Un grup de șoferi români
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
soție a fost condamnată la luni de detenție în România, mai rămâne totuși o speranță de viață, de mai bine. Acest mai bine nu înseamnă neapărat năzuința spre bunăstare materială. În acest caz, numai anumite persoane de o anumită condiție socioprofesională ar fi tentate să plece. Or, lucrurile nu stau așa și asta o dovedește paleta largă de profesiuni pe care o au cei care fug: muncitori, tehnicieni, ingineri, subingineri, profesori, medici. Mă refer la oameni cunoscuți mie, unii dintre ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
minciună. Cînd scrieți o carte, țineți o conferință sau sînteți la o intervenție televizată, întrebați-vă mai întîi despre instrument. Cine are interes să primească mesajul și prin ce mijloace? Cine aparat, rețea, partid, mișcare, familie spirituală, minoritate, generație, categorie socioprofesională, comunitate religioasă ori etnică poate să fie difuzor, adică să vă cumpere cartea sau numele, să vorbească despre ele și să-i determineși pe alții s-o facă? Cine va avea avantajul asumării? Gîndiți-vă la unealtă din perspectiva mînerului. Auguste
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera profesională și variabilele explicative sunt regrupate în două ansambluri: variabile de stare (sex, vârstă, număr de copii, categorie socioprofesională, nivel de studii, venit...) și variabile subiective (sentimentul de a nu avea timp sau bani, gradul de implicare în muncă, sentiment de inadaptare la ritmul de viață...). Principalele rezultate obținute arată, fără surpriză, că tinerii simt o puternică influență a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să-i aibă, iar femeile de 30 de ani și peste semnalează mai des decât bărbații de aceeași vârstă o puternică influență a acestei organizări asupra momentului ales pentru a avea copii. Efectul poziției sociale este interesant. Diplomele, o categorie socioprofesională și un venit lunar ridicat sunt acompaniate de potențialități de carieră importante. Totodată, un nivel al veniturilor ridicat permite să se facă apel la ajutoare remunerate facilitând această conciliere. Rezultat al acestor influențe contradictorii: ne dăm seama că organizarea vieții
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se facă apel la ajutoare remunerate facilitând această conciliere. Rezultat al acestor influențe contradictorii: ne dăm seama că organizarea vieții profesionale influențează numărul de copii pe care salariatul are intenția să-i aibă, cu atât mai frecvent cu cât categoria socioprofesională este mai sus, dar cu atât mai puțin frecvent cu cât venitul lunar este mai mare. Fertilitatea pare să fie mai mare la femeile care au o durată de studii redusă sau prelungită decât la cele cu studii medii. Ratele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o durată de studii redusă sau prelungită decât la cele cu studii medii. Ratele de ocupare feminine, spre deosebire de cele masculine, rămân condiționate de prezența copiilor și femeile care au renunțat să lucreze la nașterea unui copil aparțin în majoritate categoriilor socioprofesionale muncitori și funcționari, ele sunt mai puțin instruite decât media femeilor și au în general mai mulți copii decât cele care nu și-au întrerupt activitatea profesională. Pe de altă parte, locul pe care-l ocupă este frecvent atipic, în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
la: a) art. 31 alin. (5) - Organizarea și funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune și controlul parlamentar al acestora; b) art. 40 alin. (3) - Dreptul de asociere, respectiv incompatibilitatea cu calitatea de membru al partidelor politice a unor categorii socioprofesionale<footnote Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. footnote>; c) art. 55 alin. (2) și (3)*) - Condițiile privind îndeplinirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
dezindustrializată, tipică pentru orașele muncitorești foste monoindustriale și pentru mahalalele oarașelor mari, victime ale dezindustrializării și beneficiare ale statului asistențial prin protecție socială directă sau mascată. Este în continuare o societate de supraviețuire, cu locuitori în gravă criză de identitate socioprofesională. Este societatea care poate furniza forță de muncă ieftină, slab calificată și fără pretenții mari legate de drepturi salariale, oriunde în Europa. Este societatea care furnizează și va furniza cea mai mare parte din problemele de integrare a marginalilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Elevii școlii s-au implicat de asemenea în derularea de proiecte de mediu în cadrul programului internațional ECO ȘCOALA. În acest fel elevii noștri au dovedit faptul că studiul chimiei are un rol dominant în dezvoltarea competențelor privind reușita personală și socioprofesională. Un succes deosebit al elevilor pasionați de știință l-a constituit editarea revistei „În pas cu știința” premiată an de an la concursul revistelor școlare. În anul 2010 revista „În pas cu știința” a fost recunoscută la nivel județean prin
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1837]
-
nu este sancționată, această stare fiind în concordanță cu așteptările modelului patriarhal. Dependența economică de veniturile soțului este asimilată drept o problemă personală, în timp ce dependența de banii publici este o chestiune de interes comun. În mod analog, întâlnim între categoriile socioprofesionale avute în atenție de diverse statistici diferențierea între femei și bărbați, prin relaționare cu așteptările publice, astfel că femeile care nu desfășoară nici o activitate în sfera publică sunt etichetate drept casnice, iar bărbații aflați în aceeași situație sunt numiți „persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în mod real, femeile care îngrijesc singure copii sunt discriminate social. Aceste lucruri se pot observa în cazul femeilor părinți singuri începând cu șansele diminuate pe piața muncii până la inexistența timpului lor liber. Mamele singure sunt frecvent plasate în grupuri socioprofesionale mai defavorizate decât tații aflați în situații similare. În cele mai multe cazuri, aceștia își păstrează locul de muncă și fac apel la familia extinsă sau la persoane care-i pot ajuta la îngrijirea copiilor, în timp ce femeile părinți singuri, având și venituri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oamenii de vârstă mijlocie din presa română scriau cu neologisme, băgau termeni franțuziți, engleziți, fără niciun fel de sfială. Or, astea sunt semnale foarte interesante ale limbii. S. A.: Pentru perioada de după 1990 am de făcut un amendament tot sociologic sau socioprofesional. După 1990 încep să se exprime în sfera publică românească mulți oameni fără formație filologică, adesea chiar lipsiți de o minimă cultură generală. O cercetare sociologică a profesiei de jurnalist în România ar descoperi că jurnaliștii noștri sunt oameni formați
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Consecința acestei ieșiri a claselor din șabloanele tradiției este că-i greu să prevezi cheltuielile de consum plecând de la poziția ocupată în ordinea socială. La un venit egal, modurile de consum diferă semnificativ, decizia cumpărării ținând nu atât de criterii socioprofesionale „tari”, cât de gusturi personale, de criterii de vârstă ori de sex. Decizia individuală coincide tot mai rar cu cea a clasei de apartenență. Și în vreme ce identitățile și sentimentele de apartenență la o clasă anume se estompează, opțiunile consumului, determinate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fondat pe includere, așa cum a fost schițat de Kenneth Jowitt 45: Ca instituție, partidul se distinge de organele sale de represiune; manageriatul politic înlocuiește birocrația politică; cercul puterii se lărgește prin instituționalizarea consultării grupurilor sociale; cooptarea ca instrument de influență socioprofesională nu mai face apel doar la opozabilitatea identității socioprofesionale și la responsabilitatea față de partid; manipularea se substituie dominației în cadrul relației dintre putere și societate; politicile publice sunt concepute pornind de la parametrii de dezvoltare și nu de la referința dogmatică a luptei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Jowitt 45: Ca instituție, partidul se distinge de organele sale de represiune; manageriatul politic înlocuiește birocrația politică; cercul puterii se lărgește prin instituționalizarea consultării grupurilor sociale; cooptarea ca instrument de influență socioprofesională nu mai face apel doar la opozabilitatea identității socioprofesionale și la responsabilitatea față de partid; manipularea se substituie dominației în cadrul relației dintre putere și societate; politicile publice sunt concepute pornind de la parametrii de dezvoltare și nu de la referința dogmatică a luptei de clasă; instituțiile reprezentative ale statului (președinția republicii, Marea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
va fi unul adecvat acestui tip de individ ferm, autoritar, dar fără a aduce atingere onoarei și demnității persoanei. Altul va fi limbajul folosit în cazul unui intelectual, o persoană apreciată și respectată, cu funcții de răspundere în diferite medii socioprofesionale. Agentul de pază și protecție va trebui să dea dovadă de o cultură generală bogată, folosirea unor expresii de reverență și politețe, dar și acestea de natură a nu leza personalitatea și demnitatea interlocutorului. În toate situațiile, agentul de pază
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]